2ra-3397/14 — Obligarea eliberării demersului privind privatizarea spaţiului locativ

prima instanță: S. Gîrbu, dosarul nr. 2ra-3397/14 instanța de apel: N. Budăi, A. Pohopol, I. Muruianu, ÎNCHEIERE 04 decembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Motroi Agafia, reprezentată de avocatul Ropot Veaceslav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Agafiei Motroi împotriva Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice cu privire la obligarea eliberării demersului privind privatizarea spațiului locativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Motroi Agafia și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 07 aprilie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 19 noiembrie 2013, Motroi Agafia a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice cu privire la obligarea eliberării demersului privind privatizarea spațiului locativ. În motivarea acţiunii a indicat că deține în proprietate apartamentul 14 situat în mun. Chișinău, str. Hristo Botev 27, cu suprafața locativă de 32 m.p., în care locuiesc patru persoane, dintre care două persoane sunt colaboratori în domeniul culturii.

Susține că spațiul menționat este unul insuficient pentru organizarea unui trai decent, deoarece în acest apartament lipsește elementar o bucătărie, făcând uz de o bucătărie comună pentru patru apartamente, iar la etajul pe care locuiește, este un spațiu numit auxiliar, alăturat spațiului său locativ, care în cazul acordării posibilității de a-l privatiza, ar putea să-și îmbunătățească condițiile de trai, mai mult, spațiile auxiliare identice la alte etaje din acest bloc locativ, au fost transformate în spații locuibile din cele de uz comun. Menționează că conform răspunsului Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajări a Consiliului Municipal Chișinău din 29 decembrie 2005, expediată locatarilor blocului locativ nr.2 , din str. Hristo Botev, din mun.

Chișinău, a fost indicat că, prin decizia Primăriei municipiului Chișinău din 03 august 1995, a fost modificat statutul juridic din cămin în bloc locativ a imobilului situat în mun. Chișinău din str. Hristo Botev, 27. Consideră că conform prevederilor pct.2 din decizia menționată, administrația Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice urmează să intervină cu un demers către Primăria municipiului Chișinău, cu privire la eliberarea bonurilor de repartiții locatarilor acestui blocului locativ. Afirmă că prin Certificatului eliberat de Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale din 19 noiembrie 2010, s-a confirmat că, potrivit bazei de date a Sistemului Informațional „Privatizarea Locuințelor” suprafața totală apartamentului nr. 14, situat în mun.

Chișinău, str. Hristo Botev 27 constituie 55,20 m.p., inclusiv şi coridor de 14,60 m.p. Subliniază că în anul 2012, s-a adresat către Academia Muzică Teatru și Arte Plastice, însă, a primit un răspuns superficial și evaziv perfectat de juristul Chetruşcă Viorel, care a dus în eroare conducerea Academiei, semnând la 18 decembrie 2012 răspunsul nr.01-10/563, abordând utilizarea spațiului din comun pe cote-părți, conform statutului de cămin, astfel, întru tranșarea amiabilă și extrajudiciară s-a adresat cu cerere similară către AMTAP la 25 iunie 2013 și 25 octombrie 2013, însă până la moment nu a primit un răspuns pozitiv, astfel, problema nefiind soluționată până în prezent.

Relatează că prin cererea din 25 octombrie 2013, a solicitat de la pârât examinarea petiției cu înaintarea acesteia spre discutare la Consiliul Academiei și soluționarea ei efectivă și obiectivă, insistând că în caz contrar își asumă responsabilitatea să acționeze AMTAP în instanța de judecată întru apărarea dreptului său asupra posesiunii și folosința spațiului locativ din cel comun cu suprafața de 19,60 m.p., care este pe cote-părți, or, această folosință este specifică pentru cămine și nu pentru blocurile locative.

La fel, indică că în scrisoarea menționată dânsa a reiterat că acest litigiu poate fi soluționat pe cale amiabilă și extrajudiciară, mai ales, că în cadrul procesului judiciar intentat anterior către AMTAP privind recunoașterea dreptului asupra spaţiului locativ și eliberarea demersului la privatizarea acestui spațiu cu suprafața de 55.20 m.p., este o decizie irevocabilă și definitivă, prin care pretențiile sale au fost admise, iar Academia a fost obligată să elibereze demersul respectiv pentru privatizare. Consideră că pârâtul nu sesizează că blocul cu mai multe apartamente din mun. Chișinău, str. Hristo Botev 27, deja nu este cămin, avînd statut de bloc locativ, iar demersul pentru privatizare este o formalitate, eliberarea căruia nici într-un mod nu lezează interesele acestei instituții.

Solicită obligarea Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice să-i elibereze, pentru prezentarea ulterioară către Primăria mun. Chișinău, un demers, privind eliberarea unui bon de repartiție pentru privatizarea unui spațiu comun auxiliar la etajul II şi să nu-i creeze obstacole la folosirea spațiului comun de 19,60 m.p., pentru a-1 folosi conform legislației în vigoare și anume spațiul liber aferent locuinței sale conform statutului de bloc locativ. În cadrul dezbaterilor judiciare, Motroi Agafîa, a depus o cerere de concretizare a cerințelor, indicând că spațiile ne locative din imobilul litigios nu sunt comune, ci sunt aferente spațiului locativ, fiind libere, respectiv, nu este necesar acordul vecinilor, iar dânsa este în drept să solicite acest spațiul locativ, din motiv că familia sa este compusă din patru persoane, iar spațiul deținut actual nu permite organizarea unui trai decent, neavând elementar o bucătărie.

Susține că în prezent vecinii, care se folosesc de bucătărie nu-i permit dânsei și familiei sale accesul în bucătărie, iar spațiul pe care aceasta dorește să-1 privatizeze este liber, aflându-se într-o stare deplorabilă. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 aprilie 2014, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2014, a fost respins apelul declarat de către Motroi Agafia și menținută hotărârea primei instanțe. În motivarea deciziei instanța de apel a invocat prevederile art. 346, art. 355 alin.(1), art. 357 alin.(3), art. 358 alin.(2) din Cod civil, care reglementează aspecte ce ţin de proprietatea comună pe cote părți, care indică că împărțirea poate fi efectuată prin înțelegere a părților comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când există acordul tuturor coproprietarilor ori când bunurile din cauză nu sunt destinate folosirii în comun.

Cu referire la normele citate şi în coraport cu materialele pricinii, instanța a reținut că încăperea, privatizarea căreia pretinde Motroi Agafia, nu este un bun format, ci reprezintă spații comune pentru întregul bloc locativ şi este deja folosit de către locatari în comun și este un spațiu, care limitează cu peretele a unei odăi din odăile blocului privatizate de Motroi Agafia, astfel, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice nu are obligația legală de a permite apelantei privatizarea unor spații comune nelocative dintr-un bloc locativ. La 24 septembrie 2014, Motroi Agafia, reprezentată de avocatul Ropot Veaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare.

În motivarea deciziei a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, fiind în contradicție cu principiile Convenției Europene Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Liberaților Fundamentale.

Susține că conform practicii judiciare, la examinarea clauzelor privind litigiile apărute în legătură cu exercitarea și apărarea drepturilor cetățenilor la privatizarea încăperilor, în mod obligatoriu urmează a fi atras în proces autoritatea națională ca organ ce efectuează privatizarea fondului de locuințe și cu care se încheie contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a apartamentelor în proprietate privată, în cazul dat Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relații Patrimoniale al Consiliului municipal Chișinău, însă, la caz, atât prima instanță cât și instanța de apel, contrar pct. 6 al Hotărârii Explicative nr. 3 din 30 ianuarie 1996 a Curții Supreme de Justiţie cu privire la unele chestiuni despre aplicarea Legii privatizării fondului de locuințe de către instanțele judecătorești, au examinat problema obligării intimatului de a elibera un demers în adresa Primăriei mun.

Chișinău, fără a atrage în proces unul din participanții care urma să se expună asupra cerințelor sale.

Cu referire prevederile art.4 alin. (1) al Legii nr. 1324 din 10 martie 1993 privind privatizarea fondului de locuințe, care statuează că organele abilitate cu dreptul de a efectua privatizarea fondului de locuințe, denumite în continuare organe abilitate, sânt: a) consiliile municipale Chișinău și Bălți; organul abilitat al Comitetului executiv al unității teritoriale autonome Găgăuzia - pe teritoriul Găgăuziei; b) consiliile raionale - în celelalte localități ale republicii, consideră că, necesitatea participării organului abilitat cu efectuarea privatizării încăperilor este necesară pentru calificarea temeiniciei sau netemeinicia solicitărilor sale în cadrul examinării cauzei civile, pentru aprecierea posibilităţilor examinării cauzei în lipsa unei decizii din partea Comisiei Mixte pentru Examinarea Demersurilor Locatarilor ale AMTAP şi pentru prezentarea informației de rigoare ce ține de privatizarea spațiului locativ.

Menționează că prin răspunsul nr.08.379 din 20 martie 2014 al Agenției Proprietății Publice, s-a confirmat repetat competența Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale al Consiliului Municipal Chișinău, cu atribuții de realizare a privatizării fondului de locuințe. Invocă că instanțele inferioare au purces la examinarea obiectului cauzei civile în lipsa suportului material de rigoare și anume a Deciziei AMTAP privind admiterea sau respingerea cererii de eliberare a unei demers ce urma a fi înaintat Primăriei mun. Chișinău privind obținerea bonului de repartiție asupra încăperilor 48,49,50. La fel, relevă că prin procesul-verbal nr.4 din 28 octombrie 2008 al Ședinței Comisiei Mixte pentru Examinarea Demersurilor Locatarilor Blocului Locativ al AMTAP din mun.

Chișinău, str. Hristo Botev 27, s-a decis problema privatizării ap.14 A,B din blocul litigios, iar prin cererea sa, din 20 iunie 2013 a solicitat elaborarea unui demers cu prezentarea ulterioară a acestuia în adresa Primăriei mun. Chișinău, pentru eliberarea bonului de repartiție a încăperilor menționate, astfel, reieșind din conținutul acestor două acte, este cert că în dosarul civil nr.2-1278/14, nu poate fi identificată Decizia AMTAP de refuz asupra cererii din 20 iunie 2013, mai mult, conform Statutului AMTAP aprobat la 11 ianuarie 2013, prin procesul-verbal nr.5, în pct.6. și pct. 10, i s-a recunoscut dreptul său de a contesta pe cale ierarhic și în instanțele judecătorești orice decizie a unui organ sau persoana de conducere a AMTAP, care îi lezează drepturile și interesele sale legitime.

De asemenea invocă prin răspunsurile intimatei, a fost încălcată şi ordinea de examinare a unor asemenea cererii, care urmează, de fapt, să fie pusă în dezbateri în cadrul ședinței comisiei mixte formate de conducerea organul la balanța căruia se află blocul locativ. Apreciază că asemenea erori admise de instanțele inferioare constituie în sine o examinare superficială și inechitabilă a litigiului în cauză, mai ales în condițiile când se aduce atingere garanției asigurate intimatei de legiuitor prevăzută în art.47 al Constituției RM, care indică că statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea, lui și familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare.

La 05 noiembrie 2014 Academia de Muzică Teatru şi Arte Plastice, prin intermediul reprezentantului-avocat Viorel Chetruşcă a depus referinţă la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia şi a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de către Motroi Agafia, reprezentată de avocatul Ropot Veaceslav, în raport cu materialele pricinii civile şi obiecţiile intimatului Academia de Muzică Teatru şi Arte Plastice, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Motroi Agafia, reprezentată de avocatul Ropot Veaceslav, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Motroi Agafia, reprezentată de avocatul Ropot Veaceslav, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Motroi Agafia, reprezentată de avocatul Ropot Veaceslav, ca inadmisisbil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Motroi Agafia, reprezentată de avocatul Ropot Veaceslav, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva