3r-255/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N. Costin dosarul nr. 3r-255/15 instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim DECIZIE 09 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „MicAmic”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „MicAmic” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanțelor cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Chișinău din 16 septembrie 2015, prin care cererea de apel declarată de către Societatea cu Răspundere Limitată „MicAmic” a fost restituită, ca fiind depusă cu omiterea termenului de atac, c o n s t a t ă: La 23 ianuarie 2013, SRL „MicAmic” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanțelor cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că prin decizia IFS pe mun. Chișinău nr. 3023/2 din 23 octombrie 2012, în privința SRL „MicAmic” a fost aplicată sancţiune sub formă de amendă în mărime de 10 000 în baza art. 253, al. (l) Cod fiscal, pentru încălcarea la data de 01 octombrie 2012, a prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) a Codului fiscal, prin neprezentarea la prima cerere a organelor cu funcţie de răspundere a organului fiscal a documentelor de provenienţă a mărfurilor aflate în vînzare în magazinul „MicAmic”, amplasat pe bd. Dacia 30/1, mun. Chişinău. Consideră reclamantul că decizia IFS pe mun. Chișinău este neîntemeiată, deoarece la momentul constatării încălcării dispunea de toate facturile fiscale asupra mărfii, care însă nu au putut fi prezentate imediat la solicitare din motiv că în magazinul respectiv se comercializează mii de produse, iar inspectorii fiscal care au efectuat controlul nu au dorit să aștepte pentru a identifica actele solicitate.

Menționează că nefiind de acord cu decizia de sancționare a depus o cerere prealabilă, însă care prin decizia nr. 369 din 26 decembrie 2012 a fost respinsă. Solicită anularea deciziei IFS pe mun. Chișinău nr. 3023/2 din 23 octombrie 2012. Prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 27 octombrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 01 decembrie 2014, SRL „MicAmic” a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2015, cererea de apel depusă de către SRL „MicAmic” a fost restituită ca fiind depusă cu omiterea termenului de atac.

La 01 octombrie 2015, SRL „MicAmic” a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel eronat a concluzionat că cererea de ape a fost depusă cu omiterea termenului de atac prevăzut de art. 369 alin. (1) CPC, deoarece în prima instanță cauza a fost examinată în lipsa directorului sau reprezentantului societății, care nu au cunoscut despre data ședinței de judecată, în acest sens nefiind emisă o citație. Totodată, menționează că cererea de apel a fost depusă în termen, or, nu a cunoscut despre data examinării cauzei în prima instanță, iar cererea de apel a depus-o imediat după recepționarea prin intermediul oficiului poștal a hotărîrii primei instanțe, plicul de expediere în original fiind prezentat instanței de apel.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 01 octombrie 2015, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiate și care urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. La caz, se constată că prin încheierea din 16 septembrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a dispus restituirea cererii de apel declarate de către SRL „MicAmic” împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 27 octombrie 2014, ca fiind depusă în afara termenului legal. La adoptarea acestei soluţii, instanţa de apel şi-a fundamentat concluziile pe dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Instanţa de recurs reţine că concluzia instanţei de apel cu privire la depunerea apelului de către SRL „MicAmic” în afara termenului legal este justificată, iar în susţinerea opiniei enunţate se vor reţine prevederile art. 362 alin. (1) CPC, conform cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, după cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Grigoriopol, prin care a fost respinsă cererea SRL „MicAmic” împotriva IFPS de pe lîngă Ministerul Finanțelor al RM a fost emis şi pronunţat la 27 octombrie 2014. Cu toate acestea, SRL „MicAmic”, a depus cererea de apel împotriva acestei hotărîri doar la 01 decembrie 2014, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de lege, fără a solicita repunerea în termen a acestuia, în ordinea stabilită la art. 116 CPC.

În acest context, Colegiul apreciază critic argumentele recurentului precum că nu a participat în ședința de judecată a primei instanțe și nu a cunoscut despre data ședinței de judecată a primei instanțe deoarece nu a fost emisă o citație în acest sens. Or, după cum atestă actele cauzei, pînă la ședința de judecată din 27 octombrie 2014, cînd a fost pronunțat dispozitivul hotărîrii, în prima instanță au mai avut loc două ședințe și anume la data de 11 martie 2014 și respectiv la data de 05 iunie 2014, care au fost amînate la cererea SRL „MicAmic” din motiv, că avocatul Cibric Ruslan, care reprezintă interesele societății, era antrenat în alt proces (f.d.

45-46, 49, 49). Prin urmare, este cert că SRL „MicAmic” a cunoscut despre ședințele de judecată a primei instanțe din 11 martie 2014 și din data de 05 iunie 2014, fiind înștiințat legal, iar prin prisma art. 102 alin.(41) CPC, participanţii la proces înştiinţaţi în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară, . Totodată, sunt apreciate critic și argumentele cu referire la faptul că a depus cererea de apel imediat după ce a recepționat copia hotărîrii care i-a fost expediată prin intermediul oficiului poștal, deoarece, în interpretarea corectă a prevederilor art. 362 alin. (1) CPC este de înţeles că termenul de declarare a apelului curge de la data pronunţării dispozitivului hotărârii şi nu de la data recepţionării acestui, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunţarea dispozitivului hotărîrii, iar alte excepții privitor la termenul de declarare a apelului legislația nu prevede.

Concomitent, instanţa de recurs consideră oportun de a reitera în speţă şi prevederile art. 116 alin. (1) şi (3) CPC RM, care statuează că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. La caz, însă, apelantul SRL „MicAmic” considerînd că a respectat termenul de declarare a apelului nu a solicitat repunerea apelului în termen şi respectiv, nici nu a prezentat probe concludente care să justifice omiterea termenului de declarare a acestuia. Pentru considerentele menţionate și având în vedere că toate criticile formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „MicAmic”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chișinău din 16 septembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „MicAmic” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanțelor cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva