2rh-349/15 — Declararea nulităţii actului juridic

prima instanţă: L. Pruteanu dosarul nr. 2rh-349/15 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţă, A. Pohopol instanţa de recurs: V. Doagă, A. Cobăneanu, V. Macinskaia, S. Moldovan, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 09 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Liliana Catan Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de către Elvira Fulga în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elvirei Fulga împotriva lui Vitalie Gherasimov şi Ianei Gherasimov cu privire la anularea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2014 prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Elvira Fulga împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţiei din 02 aprilie 2014, prin care a fost admis recursul declarat de către Iana Gherasimov şi Vitalie Gerasimov casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 23 noiembrie 2011 şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 19 iunie 2008 Elvira Fulga a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Gherasimov şi Iana Gherasimov cu privire la anularea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. În motivarea acţiunii, Elvira Fulga a invocat că, Ludmila Viconscaia este mama sa şi bunica lui Vitalie Gherasimov, în ultimii ani de viaţă a fost grav bolnavă, în special boala ei se manifesta prin deficienţă mintală. De asemenea, reclamanta a mai menţionat că mama sa locuia în apartamentul nr. 2 din str. Alba Iulia 1, mun. Chişinău. La data de 07 mai 2007, nepotul Vitalie Gherasimov i-a comunicat că a instituit în privinţa Ludmilei Viconscaia tutela şi se va ocupa de internarea şi tratarea ei ulterioară.

La 07 ianuarie 2008 Ludmila Viconscaia a decedat. După decesul mamei, la 25 ianuarie 2008 s-a adresat la notar pentru a solicita informaţie privitor la averea 1 succesorală. Verificând baza de date, notarul i-a comunicat, că apartamentul nr. 2 din str. Alba Iulia 1, mun. Chişinău este proprietatea lui Vitalie Gherasimov în baza contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, autentificat de notarul privat Aurel Şindilă la data de 04 mai 2007, înregistrat cu nr. 2118. Reclamanta consideră că actul juridic încheiat este lovit de nulitate absolută, deoarece în starea în care se afla mama sa, nu-şi putea nici într-un fel da seama de acţiunile sale şi a dirija cu ele. Îşi întemeiază pretenţiile în baza prevederilor art. 166-167, 174, 175 CPC Solicită admiterea acţiunii anularea contractului de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr. 2118 din 04 mai 2007 încheiat între Ludmila Viconscaia şi Vitalie Gherasimov.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 octombrie 2011, a fost respinsă cererea reprezentantului lui Vitalie Gherasimov privind dispunerea unei expertize psihiatrice judiciare repetate. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 octombrie 2011, a fost respinsă cererea avocatului Vitalie Bacalâm cu privire la recuzarea judecătorului Liuba Pruteanu. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 23 noiembrie 2011, acţiunea a fost admisă. A fost anulat contractul de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă a apartamentului nr. 2 din str. Alba Iulia 1, mun. Chişinău, încheiat între Ludmila Viconscaia şi Vitalie Gherasimov la 04 mai 2007. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2013, a fost respins apelul declarat de către Iana Gherasimov şi Vitalie Gherasimov şi menţinute încheierile Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 19 octombrie 2011, 25 octombrie 2011 şi hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014, a fost admis recursul declarat de către Iana Gherasimov şi Vitalie Gherasimov, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2013, încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 23 noiembrie 2011 şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă.

La 01 iulie 2014, Elvira Fulga a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2014, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de Elvira Fulga împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014. La 27 octombrie 2015 Elvira Fulga a depus din nou cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs solicitând admiterea cererii de ei, casarea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2014 şi deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014, cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2013 şi hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 23 noiembrie 2011. Consideră încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2014 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014 ilegale şi neîntemeiate. 2 În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC indicând că au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute ei.

Invocă că în ultimii ani jurisprudenţa la nivel naţional implementează unificarea practicii judiciare pentru a nu crea situaţii de violare a securităţii raporturilor juridice, iar la Curtea Supremă de Justiţie există practica prin care au fost menţinute hotărârile instanţelor de judecată prin care a fost declarat nul contractul de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă în aceleaşi temeiuri şi motive indicate şi în prezenta cauză când acţiunea a fost depusă de feciorul beneficiarului contractului de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, iar prin raportul de expertiză s-a demonstrat că defuncta la momentul semnării contractului nu avea capacitate de exerciţiu.

Consideră că această circumstanţă urmează a fi interpretată prin prisma art. 449 lit. b) CPC, deoarece în circumstanţele descrise se atestă că încheierea revizuită contravine practicii existente cât şi principiului unificării practicii judiciare. Susţine că Curtea Supremă de Justiţie este obligată prin lege să desfăşoare o jurisprudenţă unitară şi nu poate să facă o jurisprudenţă contrară pe cazuri de aplicare analogică a legislaţiei. În acest sens a reiterat cazul Beian vs România examinat de către Curtea Europeană a drepturilor Omului potrivit căruia desfăşurarea unei jurisprudenţe contrare pe cazuri analogice constituie de la sine încălcarea principiului siguranţei publice şi încălcarea art. 6 CEDO privind dreptul la un proces echitabil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. La caz, se constată că revizuenta, cu referire la dispoziţiile art. 449 CPC a indicat că i-au devenit cunoscute unele circumstanţe şi fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute, în susţinerea acestor afirmaţii anexând copia deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 iunie 2013 şi deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 mai 2013, care indică la o practică diferită pe cazuri similare.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a normei enunţate este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere. 3 Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că deciziile Curţii Supreme de Justiţie din 23 iunie 2013 şi 22 mai 2013, prezentate de revizuent în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC.

Asta deoarece acestea nu constituie circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior sau înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces ori nu au existat la momentul judecării pricinii. Mai mult că nici susţinerea revizuentei precum că în speţele prezentate ca temei de revizuire obiectul litigiului este identic cu cel, revizuirea cărui se solicită, nu este confirmat. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuenta Elvira Fulga, nu a invocat în cererea de revizuire nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, fapt ce indică la inadmisibilitatea acestei.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Ca urmare, admiterea cererii de revizuire în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Elvira Fulga împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2014 în pricina civilă la 4 cererea de chemare în judecată a Elvirei Fulga împotriva lui Vitalie Gherasimov şi Iana Gherasimov cu privire la anularea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Liliana Catan Ala Cobăneanu 5