2rh-182/14 — Declararea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nul

dosar nr:2rh-182/14 Prima instanţă, Jud. Buiucani mun. Chişinău, judecător – Dorin Dulghieru Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău Judecători - A. Doga, V. Pruteanu şi L. Bulgac Instanţa de recurs-Curtea Supremă de Justiţie Judecători-Vera Macinskaia, Tatiana Răducanu, Iulia Cimpoi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 09 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil , comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător - Valeriu Doagă Judecătorii –Nicolae Clima, Sveatoslav Moldovan Svetlana Novac, Vera Macinskaia examinând cererea de revizuire depusă de Iorga Nina şi Iorga Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Ina Macari împotriva lui Efim Corgoja, Elizaveta Corgoja, Constantin Iorga, Nina Iorga şi Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău cu privire la declararea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nul, obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile şi restabilirea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 octombrie 2009. Prin care recursul declarat de către Corjoga Efim, Corjoga Elizaveta, Iorga Constantin, Iorga Nina a fost declarat ca inadmisibil, c o n s t a t ă La 22 iulie 2008, Ina Macari a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Efim Corgoja, Elizaveta Corgoja, Constantin Iorga, Nina Iorga şi Oficiului cadastral teritorial Chişinău cu privire la declararea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nul, obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile şi restabilirea dreptului de proprietate.

În motivarea acţiunii reclamanta Ina Macari a indicat că prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 septembrie 2007 a fost respinsă acţiunea Procurorului sect. Buiucani mun. Chişinău înaintată în interesele lui Efim Corgoja împotriva ei privind rezilierea contractului de donaţie nr. 6002 din 20 iulie 2004, încheiat între ea şi Corgoja Efim, prin care ultimul i-a donat 2/3 cote- părţi ideale din casa de locuit din str. Ţărînii, 51, mun. Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2008 a fost admis apelul declarat de Efim Corgoja şi Procurorul sect. Buiucani mun. Chişinău. A fost casată integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 septembrie 1 2007 şi pronunţată o nouă hotărîre prin care a fost admisă acţiunea Procurorului sect.

Buiucani mun. Chişinău în interesele lui Efim Corgoja împotriva Inei Macari privind rezilierea contractului de donaţie nr. 6002 din 20 iulie 2004. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 iunie 2008 a fost admis recursul declarat de Igor Domnicu reprezentantul Inei Macari, casată integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2008 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 septembrie 2007. Însă, necătînd la cele menţionate în luna iulie 2008 reclamanta a aflat că dreptul său de proprietate asupra 2/3 cote-parţi ideale din casa de locuit, terenului aferent acesteia şi construcţia accesorie cu suprafaţa de 6,3 m.p. din str. Ţărînii, 51, mun.

Chişinău a fost radiat din Registrul bunurilor imobile, iar ca proprietari ai imobilului în litigiu fiind înregistrate alte persoane Iorga Nina şi Iorga Constantin în baza contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr. 2675 din 15 aprilie 2008. Consideră Ina Macari că contractul de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr. 2675 din 15 aprilie 2008 urmează a fi declarat nul cu efectuarea rectificărilor în Registrul bunurilor imobile din următoarele considerente. Casa de locuit din str. Ţărînii, 51, mun. Chişinău la momentul perfectării contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr. 2675 din 15 aprilie 2008 se afla în litigiu, fapt confirmat prin hotărîrile judecătoreşti irevocabile sus-vizate.

De asemenea, oficiul cadastral teritorial Chişinău nu era în drept să înregistreze dreptul de proprietate după Efim Corgoja în temeiul deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2008, deoarece aceasta nu era irevocabilă. Prin urmare, Efim Corgoja şi Elizaveta Corgoja la momentul semnării contractului nu erau în drept să înstrăineze 2/3 cotă-parte ideală din imobil litigios dat fiind faptul că nu mai erau proprietarii acestei părţi.

Cere Ina Macari să fie declarat nul contractul de înstrăinare al imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr. 2675 din 15 aprilie 2008 încheiat între Efim Corgoja, Elizaveta Corgoja pe de o parte şi Nina Iorga pe de altă parte, să fie obligat oficiul cadastral teritorial Chişinău să efectueze rectificări în Registrul bunurilor imobile prin radierea dreptului de proprietate a lui Efim Corgoja, Elizaveta Corgoja, Constantin Iorga şi Nina Iorga asupra 2/3 cotă-parte ideală din imobil, terenul aferent acestuia şi a construcţiei accesoriei cu suprafaţa de 6,3 m.p. din str. Ţărînii, 51, mun. Chişinău cu restabilirea dreptului său de proprietate în conformitate cu contractul de donaţie nr. 6002 din 20 iulie 2004. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 18 decembrie 2008 acţiunea a fost admisă. A fost anulat contractul de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr. 2675 din 15 aprilie 2008 încheiat între Efim Corgoja, Elizaveta Corgoja şi Nina Iorga prin care ultimei i-a fost înstrăinat 2/3 cotă-parte ideală din casa de locuit cu suprafaţa de 125 m.p., terenul aferent acesteia cu suprafaţa de 0,057 ha şi a construcţiei accesoriei cu suprafaţa de 6,3 m.p. din str. Ţărînii, 51, mun. Chişinău. A fost obligat oficiul cadastral teritorial Chişinău să introducă rectificările în Registrul bunurilor imobile prin radierea înscrierii a dreptului de proprietate asupra 2/3 cotă-parte ideală din casa de locuit cu suprafaţa de 125 m.p., terenul aferent acesteia cu suprafaţa de 0,057 ha şi a 2 construcţiei accesoriei cu suprafaţa de 6,3 m.p.

din str. Ţărînii, 51, mun. Chişinău după Constantin Iorga şi Nina Iorga cu restabilirea dreptului de proprietate asupra 2/3 cotă-parte ideală din casa de locuit cu suprafaţa de 125 m.p., terenul aferent acesteia cu suprafaţa de 0,057 ha şi a construcţiei accesoriei cu suprafaţa de 6,3 m.p. din str. Ţărînii, 51, mun. Chişinău după Macari Ina conform contractului de donaţie nr. 6002 din 20 iulie 2004. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2009 a fost respins apelul declarat de Corgoja Efim, Corgoja Elizaveta, Iorga Constantin şi Iorga Nina şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 decembrie 2008. La 07 iulie 2009, Corgoja Efim, Corgoja Elizaveta, Iorga Constantin şi Iorga Nina au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie integral respinsă.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 21 octombrie 2009, recursul declarat de către Corjoga Efim, Corjoga Elizaveta, Iorga Constantin, Iorga Nina a fost declarat ca inadmisibil. La 31 octombrie 2013, Iorga Nina şi Iorga Constantin au depus cerere de revizuire, înregistrată la Curtea Supremă de Justiţie la 17 aprilie 2014, solicitînd admiterea revizuiriii, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani din 18 decembrie 2008 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2009, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea să fie respinsă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuienţii au invocat art.449 lit.b) şi anume că nu sunt de acord cu hotărârile judecătoreşti, iar după ce au făcut cunoştinţă cu materialele dosarului la data de 16 octombrie 2013 au stabilit că la data de 16 decembrie 2008 ei au depus o cerere de suspendare, care era numită spre examinare pentru data de 18 decembrie 2008, care a fost examinată în lipsa lor şi la 18 decembrie 2008 a fost emisă hotărârea, prin care acţiunea a fost admisă. Din materialele dosarului au stabilit că după reluarea procesului ca parte în proces a fost atrasă şi Corjoga, ea nefiind citată legal în timpul judecării cauzei, astfel fiindu-i încălcate drepturile. În conformitate cu art.452 alin.(1) şi (3) CPC al RM, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor, însă nu împedică examinarea cererii de revizuire. Artticolul 452 alin.(3) CPC al RM, prevede comunicarea participanţilor la proces a locului , dăţii şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat. În conformitate cu art.444 CPC , recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces . Conform art.6 alin.(7) ,,Legea nr.780 din 27.12.2001 privind actele legislative”, în cazul în care între două acte legislative cu aceiaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaş obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coraborînd prevederile art.452 alin.(1) CPC al RM cu art.444 CPC , care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de 3 contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lăgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) CPC, după ce se examinează cererea de revizuire , instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 CPC, care poartă un caracter exhaustiv. Conform art. 451 al. (1) CPC, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 CPC, cu anexarea probelor ce le confirmă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, la depunerea cererii de revizuire, revizuienţii Iorga Nina şi Iorga Constantin au făcut trimitere la art.449 lit.b) şi au mai invocat că instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces . În conformitate cu art.449 lit.b) CPC al RM, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricnii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Verificînd temeinicia motivului de revizuire raportat la art.449 lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de revizuienţii Iorga Nina şi Iorga Constantin, în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.449 lit.b ) CPC Referitor la temeiul invocat de revizuienţi că instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, Colegiul menţionează că în conformitate cu art.447 Cod de procedură civilă al RM, sunt în drept să depună cerere de revizuire părţile şi alţi participanţi la proces, persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; Agentul guvernamental în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) şi h). În contextul prevederilor enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, deşi revizuienţii sunt participanţi la proces, aceştia nu sunt în drept să depună cerere de revizuire în baza art. 449 lit.c) Cod de procedură civilă, deoarece în cazul emiterii de către instanţă a unei hotărâri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, sunt în drept să depună cerere de revizuire doar persoanele care nu au participat la proces,

dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, argumentele invocate de către revizuienţii 4 Iorga Constantin şi Iorga Nina, în cererea de revizuire nu au relevanţă, deoarece nu se încadrează în temeiurile legale ale revizuirii, respectiv urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile. Este important, la caz, de remarcat că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Sub acest aspect, se va menţiona şi faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susţinerea opiniei enunţate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Faţă de cele ce preced şi avînd în vedere că temeiurile invocate de revizuienţii Iorga Nina şi Iorga Constantin în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) şi c) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Iorga Nina şi Iorga Constantin împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 octombrie 2009, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ina Macari împotriva lui Efim Corgoja, Elizaveta Corgoja, Constantin Iorga, Nina 5 Iorga şi Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău cu privire la declararea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nul, obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile şi restabilirea dreptului de proprietate.

Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedinte, judecător Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan Svetlana Novac Vera Macinskaia 6