Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2913/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
9 decembrie 2015
Părțile
Chirov Chiril vs Mocan Larisa
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-2913/15 — Încasarea sumei

prima instanţă: N. Lazareva nr. 2ra-2913/15 instanţa de apel: A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan ÎNCHEIERE 09 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Chiril Chirov în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Chiril Chirov împotriva Larisei Mocan cu privire la încasarea sumei împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 15 iunie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de Chiril Chirov şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 09 iunie 2014, prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 23 februarie 2011, Chiril Chirov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Larisei Mocan cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii a invocat că din anul 1992, dânsul se afla în relaţii de concubinaj cu Maria Chirova, căsătoria fiind încheiată în anul 2004. Susţine că în anul 1994, au început să locuiască la mătuşa concubinei în or. Ceadîr – Lunga, str. Lenina, 33, unde locuia şi pârâta Larisa Mocan, care este fiica concubinei. Menţionează că urmare a situaţiei materiale precare, dânsul a plecat la lucru în Federaţia Rusă, iar Maria Chirova l-a convins să investească banii câştigaţi de el în amenajarea casei şi a porţiunii de teren menţionate.

Afirmă că începând cu anul 1994, Maria Chirova a investit bani în reparaţia casei şi anume: a fost scos ultimul strat a tencuelei de pe pereţi, au fost lipite tapete, schimbate geamurile şi ușile din lemn, a fost efectuată izolarea termică a podelelor prin acoperire cu stinghie de legătură din beton pe baza de cheramzit, acoperirea lor cu linoleum, schimbarea unui nou acoperiş cu foi din ardezie, tencuirea şi finisarea pereţilor din exterior, construirea garajului cu bucătărie de vară, construirea bucătăriei cu cameră în casă, acoperirea curţii cu pavaj, construirea intrării în beci, precum şi alte lucrări. 1 Indică că Maria Chirova a cheltuit 138513 lei pentru amenajarea casei fiicei sale şi 68605 lei cu titlu de remuneraţie pentru munca lucrătorilor, suma totală fiind de 207118 lei.

Remarcă că pârâta nu a suportat careva cheltuieli în vederea amenajării casei de locuit şi a terenului aferent din cauza lipsei de bani şi a vârstei. Menţionează că în anul 2008, după ce Maria Chirova a refuzat să mai locuiască împreună cu el, creându-i condiţii insuportabile, dânsul a plecat din imobilul menţionat, pe când Maria Chirova şi Larisa Mocan continuă să locuiască în casa de locuit situată în or. Ceadîr – Lunga, str. Lenina, 33 şi să se folosească de îmbunătăţirile efectuate din banii lui. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 329 alin. (4) şi art. 1389 alin. (1) Cod civil. Solicită încasarea sumei de 207118 lei de la Larisa Mocan ca îmbogăţire fără justă cauză, precum şi a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 13 iulie 2011 a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu Maria Chirova. La 24 martie 2014, Chiril Chirov a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, prin care a indicat că îşi întemeiază pretenţiile doar în baza prevederilor art. 1389 Cod civil, solicitând admiterea acţiunii şi încasarea sumei de 119488,76 lei de la Larisa Mocan. Prin hotărârea Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 09 iunie 2014 a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 15 iunie 2015 a fost respins apelul declarat de Chiril Chirov şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 26 august 2015, Chiril Chirov a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate şi a hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că faptul transmiterii banilor Mariei Mocan se confirmă prin certificatul BC „Banca de Economii” SA nr. 645 din 20 noiembrie 2009, potrivit căruia Maria Mocan în perioada de 10 mai 1999 – 17 septembrie 1999 a extras din contul ce aparţine recurentului suma de aproximativ 129000 lei, în baza procurii eliberate de el ultimei, dar şi prin informaţia BC „Banca de Economii” SA nr. 17-21/22/590 din 16 decembrie 2010. Afirmă că în perioada respectivă, Maria Mocan nu a fost angajată în câmpul muncii, fapt confirmat prin refuzul acesteia, dar şi a Larisei Mocan de a prezenta instanţei de judecată probe care ar demonstra sursa de venituri în acea perioadă.

Consideră eronată concluzia instanţei de apel precum că Maria Mocan şi Larisa Mocan nu au obligaţia de a demonstra sursa de venituri, din considerentul că ele au invocat că au propriile surse de venit, prin urmare trebuiau să probeze acest fapt în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) CPC. Afirmă că instanţa de fond în temeiul prevederilor art. 210 alin. (1) şi art. 211 alin. (1) Cod civil, nu a luat în consideraţie declaraţiile martorilor, care 2 confirmă că îmbunătăţirile aduse casei de locuit şi terenului aferent menţionate, au fost efectuate din contul lui. Susţine că nu a încheiat nicio tranzacţie cu intimata, banii fiind dobândiţi ca urmare a acţiunilor de rea-credinţă a Mariei Mocan şi nu în temeiul unui act juridic.

În această ordine de idei, consideră recurentul că instanţa de fond a aplicat norma legală pe care nu trebuia să o aplice, ceea ce constituie temei de casare a acesteia de către instanţa de fond în baza prevederilor art. 386 alin. (1) lit. d) şi art. 387 alin. (1) CPC. Prin aplicarea normelor menţionate din Codul civil, instanţa a ajuns la concluzia ce nu corespunde circumstanţelor pricinii. Remarcă că instanţa de apel neindicând la aplicarea eronată a prevederilor art. 210 şi art. 211 Cod civil de către instanţa de fond, menţinând concluziile acesteia, la fel, a admis aplicarea eronată a prevederilor legale.

Menţionează că legislaţia nu reglementează situaţiile de îmbunătăţire a bunurilor imobile efectuate de unul dintre concubini, prin urmare consideră necesar de a aplica analogia legii în baza art. 5 alin. (1) Cod civil şi de a aplica prevederile art. 1389 Cod civil care acordă dreptul la restituirea prestaţiei, însă nici instanţa de fond, nici instanţa de apel nu au aplicat prevederile normei menţionate, deşi trebuiau să o aplice. La 26 noiembrie 2015, Larisa Mocan şi Maria Mocan (Chirova) au depus referinţă la recurs, solicitând respingerea recursului declarat de Chiril Chirov ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului nu rezultă faptul expedierii copiei deciziei recurate în adresa părţilor, nici recepţionarea acesteia de către recurent. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Chiril Chirov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Chiril Chirov, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Chiril Chirov ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Chiril Chirov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.