2ra-1328/14 — Contatarea faptului

Instanţa de fond: Judecătoria Leova (judecător : I. Polişciuc) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (judecători: G. Vavrin, I. Dănilă, Dimitriadi T.) Dosarul nr. 2ra-1328/14

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 07 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte, judecător Tatiana Vieru Judecători: Dumitru Mardari Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Doicev Liudmila şi Doicev Victor împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din data de 17 decembrie 2013, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Doicev Liudmila şi Doicev Victor cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică, c o n s t a t ă : La data de 14 noiembrie 2011 Doicev Liudmila şi Doicev Victor au înaintat cerere de chemare în judecată privind constatarea faptelor ce au valoare juridică.

În motivarea acţiunii, petiţionarii au indicat că, în anul 1984 au primit de la colhozul „Cuibîşev” locuinţa situată în raionul Leova, sat. Vozniseni, în care locuiesc şi pînă în prezent, adică peste 27 ani. Pe parcursul acestor ani, petiţionarii fiind proprietari de bună credinţă, au achitat toate serviciile, au efectuat reparaţii capitale a acestui imobil şi au achitat impozite conform legilor în vigoare. În anul 1994 colhozul „Cuibîşev” a fost reorganizat, iar în rezultatul reorganizării colhozului „Cuibîşev”, Doicev Liudmila şi Doicev Victor au primit în proprietate lotul de pămînt şi imobilul sus menţionat, însă documentele privind reorganizarea colhozului „Cuibîşev” şi privatizarea lotului de teren şi a casei de locuit au dispărut îndată după aceste evenimente, încă în anul 1994. Ulterior, petiţionarii au aflat de la organul cadastral Leova că, casa de locuit şi lotul de pămînt, situate în raionul Leova, sat.

Vozniseni sunt înregistrate ca proprietate a colhozului „Cuibîşev”. Prin urmare, petiţionarii solicită să fie recunoscut dreptul lor de proprietate privată comună asupra imobilului în care locuiesc pînă în prezent şi a lotului de teren cu dimensiunea de 0,0594 hectare, pe care este amplasat acest imobil, ambele avînd numărul cadastral 5744202147, cu dispunerea înregistrării acestor imobile la Oficiul Cadastral ca obiecte aflate în proprietatea privată comună a acestora. Prin hotărîrea din 16 iulie 2013 a judecătoriei Leova, a fost respinsă acţiunea depusă de Doicev Liudmila şi Doicev Victor.

Prin decizia din 17 decembrie 2013 a Curţii de Apel Chişinău, a fost admis apelul declarat de Doicev Liudmila şi Doicev Victor, casată integral hotărîrea primei instanţe şi emisă o hotărîre nouă sub formă de încheiere prin care s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii depusă de Doicev Liudmila şi Doicev Victor, explicînd petiţionarilor dreptul de a soluţiona litigiul în procedura contencioasă la instanţa competentă. La data de 13 februarie 2014, Doicev Liudmila şi Doicev Victor au depus cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului, recurenţii au invocat că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel, au interpretat eronat normele de drept material, nu au aplicat legea care trebuia să fi aplicată, iar actele de dispoziție emise de aceasta sunt ilegale şi neîntemeiate.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Conform prevederilor art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către Doicev Liudmila şi Doicev Victor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a acesteia, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată 2 a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC. În speţă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Doicev Liudmila şi Doicev Victor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de Doicev Liudmila şi Doicev Victor. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Dumitru Mardari Oleg Sternioală 3