2r-926/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: V. Suruceanu dosarul nr. 2r-926/15 instanţa de apel: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi DECIZIE 09 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând recursul declarat de reprezentantul lui Moroz Vladimir, avocatul Dunas Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Revenco Viorel împotriva lui Moroz Vladimir cu privire la încasarea datoriei, împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 13 octombrie 2015 c o n s t a t ă La data de 07 octombrie 2013 Revenco Viorel a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Moroz Vladimir cu privire la încasarea datoriei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 03 aprilie 2015 s-a admis acţiunea, s-a încasat din contul lui Moroz Vladimir în beneficiul lui Revenco Viorel suma de 18000 euro cu titlu de datorie în baza contractului de împrumut din 12.12.2012 în valută naţională la data executării hotărîrii, suma de 25800 lei cu titlu de dobîndă de întîrziere şi suma de 10764 lei cu titlu de taxă de stat la depunerea acţiunii. La data de 27 aprilie 2015 reprezentantul lui Moroz Vladimir, avocatul Dunas Andrei a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii primei instanţe solicitînd scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, admiterea apelului, casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri de încetare a procesului.

Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 13 octombrie 2015 s-a respins cererea lui Moroz Vladimir prin intermediul avocatului Dunas Andrei privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel. Nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Moroz Vladimir prin intermediul avocatului Dunas Andrei acordîndu-i termen de 30 de zile din momentul pronunţării prezentei încheieri în vederea prezentării dovezii de plată a taxei 1 de stat pentru cererea de apel în mărime de 8073 lei. S-a comunicat lui Moroz Vladimir că dacă va îndeplini în termen indicaţiile din prezenta încheiere apelul se va considera depus la data prezentării iniţiale în caz contrar cererea de apel va fi restituită conform art. 369 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La data de 27 octombrie 2015 reprezentantul lui Moroz Vladimir, avocatul Dunas Andrei a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 13 octombrie 2015 solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii cu pronunţarea unei noi hotărîri de încetare a procesului. În motivarea recursului a invocat că, încheierea este ilegală şi neîntemeiată pasibilă casării. Afirmă că Moroz Vladimir nu este încadrat în cîmpul muncii şi este în imposibilitate să achite taxa de stat la depunerea apelului şi consideră că solicitarea de scutire de la plata taxei de stat este justificată deoarece pretinde că a restituit integral plata taxei de stat şi nu poate fi supus achitării duble a acestei taxe.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul depus de reprezentantul lui Moroz Vladimir, avocatul Dunas Andrei urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Colegiul constată că recursul a fost depus în termen avînd în vedere faptul că recurentul a fost prezent la şedinţa de judecată în cadrul căreia a fost pronunţată încheierea Curţii de Apel Cahul din 13 octombrie 2015, fapt ce prezumă că a cunoscut despre încheierea instanţei de apel la aceasta dată (f.d.

106) şi a depus recursul la 27 octombrie 2015 (f.d. 112). Materialele cauzei atestă că, prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 03 aprilie 2015 s-a admis acţiunea, s-a încasat din contul lui Moroz Vladimir în beneficiul lui Revenco Viorel suma de 18000 euro cu titlu de datorie în baza contractului de împrumut din 12.12.2012 în valută naţională la data executării hotărîrii, suma de 25800 lei cu titlu de dobîndă de întîrziere şi suma de 10764 lei cu titlu de taxă de stat la depunerea acţiunii (f.d. 90). Prin cererea întocmită la 03 aprilie 2015 anexată la materialele cauzei se atestă că Revenco Viorel a solicitat încetarea procesului pe motiv că Moroz Vladimir i-a restituit integral datoria, inclusiv şi taxa de stat (f.d.

88). La data de 27 aprilie 2015 reprezentantul lui Moroz Vladimir, avocatul Dunas Andrei a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii primei instanţe solicitînd scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, admiterea apelului, casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri de încetare a procesului (f.d. 86). Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 13 octombrie 2015 s-a respins cererea lui Moroz Vladimir prin intermediul avocatului Dunas Andrei privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel. Nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Moroz Vladimir prin intermediul avocatului Dunas Andrei acordîndu-i termen de 30 de zile din momentul pronunţării prezentei încheieri în vederea prezentării dovezii de plată a taxei de stat pentru cererea de apel în mărime de 8073 lei.

S-a comunicat lui Moroz Vladimir 2 că dacă va îndeplini în termen indicaţiile din prezenta încheiere apelul se va considera depus la data prezentării iniţiale în caz contrar cererea de apel va fi restituită conform art. 369 alin. (1) din Codul de procedură civilă (f.d. 108). În conformitate cu art. 3 alin.(1) lit. a) şi lit. j) din Legea taxei de stat, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 3% din valoarea acţiunii. Pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanţelor judecătoreşti în cazul litigiilor cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 75% din taxa calculată din suma contestată.

Potrivit art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. Conform art. 365 alin. (4) din Codul de procedură civilă, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă. Potrivit art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Colegiul relevă că, accesul liber la justiţie este o parte componentă incipientă a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi presupune posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct şi nemijlocit la o instanţă de judecată, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime. Este unanim acceptat ca dreptul de acces la justiţie nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, cît timp acestea sunt rezonabile şi proporţionale cu scopul urmărit. Instanţa de recurs menţionează că, taxa de stat nu este un impediment al accesului liber la justiţie, atît timp cît statul asigură aplicarea eficientă şi uniformă a prevederilor normative referitoare la cuantumul taxei de stat, la scutirile de taxa de stat dispuse din oficiu ori la solicitarea persoanei interesate.

Dreptul de acces la un tribunal consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului urmează a fi înţeles ca un drept de acces concret şi efectiv, ceea ce determină instanţa de judecată de a supune adresarea oricărei persoane în justiţie cu o restricţie pecuniară clară şi concretă, evidenţiind-o în conţinutul încheierii de contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei administrări în justiţie şi proporţionalitatea unei astfel de restricţii. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a accentuat în argumentarea soluţiei din cauza Kreuz c. Polonia, faptul că dreptul de acces la o instanţă de judecată nu are un caracter absolut, fiind normal şi dezirabil ca acesta să fie supus anumitor limitări, intrinseci forţei de reglementare legislativă specifice oricărui stat de drept.

Astfel, pot exista limitări de natură procedurală, precum imperativul parcurgerii unei proceduri prealabile şi chiar limitări de natură financiară, precum impunerea unor taxe judiciare. Importantă rămâne însă rezonabilitatea acestor limitări, ele trecând limitele convenţionale atunci când restricţionează accesul la justiţie în asemenea mod încât aduc atingere însăşi esenţei dreptului consacrat în beneficiul tuturor justiţiabililor. În acest sens, este respinsă teza ce echivalează dreptul de acces la justiţie cu gratuitatea actului de justiţie. Analizînd cuantumul taxei de stat impus recurentului spre achitare de către instanţa de apel Colegiul conchide că, suma taxei de stat la depunerea apelului a fost calculată în 3 mod corect, iar restricţia pecuniară este proporţională cu scopul necesităţii asigurării unei bune administrări a justiţiei.

Instanţa de recurs relevă că recurentul în justificarea scutirii de la plata taxei de stat la depunerea apelului nu a prezentat probe care ar confirma situaţia materială precară, iar opinia sa precum că la 03 aprilie 2015 i-a restituit lui Revenco Viorel taxa de stat şi prin urmare nu mai poate fi supus repetat să achite taxa de stat este eronată or, taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată serveşte scopului de iniţiere şi derulare a procesului în prima instanţă, iar cea achitată la depunerea apelului constituie premisa obligatorie pentru intentarea şi desfăşurarea examinării cauzei în ordine de apel care de altfel reprezintă două etape distincte de examinare a pricinii avînd rolul de a garanta justiţiabililor dublul grad de jurisdicţie.

Prin urmare, restituirea de către pîrît taxei de stat plătită de reclamant la depunerea acţiunii în primă instanţă nu-l absolvă pe primul de plata taxei de stat la valorificarea căilor de atac. Colegiul notează că celelalte obiecţii invocate în cererea de recurs ţin de fondul pricinii şi nu pot fi supuse examinării în cadrul recursului secţiunea I. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea Curţii de Apel Cahul din 13 octombrie 2015 a fost emisă cu respectarea normelor de drept procedural şi material Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de reprezentantul lui Moroz Vladimir, avocatul Dunas Andrei ca neîntemeiat şi a menţine încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de reprezentantul lui Moroz Vladimir, avocatul Dunas Andrei ca neîntemeiat. Se menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 13 octombrie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Revenco Viorel împotriva lui Moroz Vladimir cu privire la încasarea datoriei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4