3ra-1577/15 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1577/15 Prima instanţă: G. Bîrsan Instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco, A. Garbuz DECIZIE 09 decembrie2015 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală, Petru Moraru examinînd recursul declarat de Primăria şi Consiliul or. Edineţ, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gorobeţ Valentina împotriva Consiliului orăşenesc Edineţ şi Primăriei or. Edineţ privind contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11 august 2015, prin care apelul declarat de Consiliul or.

Edineţ a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 19 ianuarie 2015, c o n s t a t ă: La 27 octombrie 2014, Gorobeţ Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orăşenesc Edineţ şi Primăriei or. Edineţ privind contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea pretenţiilor a invocat că, soţului său Gorobeţ Vladimir, în baza deciziei nr. 19/10-36 din 23 august 2013, i-a fost atribuit un lot de teren cu suprafaţa de 1520 ha, amplasat în str. M. Eminescu, nr. 41/1. La 31 iulie 2013, Gorobeţ Vladimir a decedat şi Gorobeţ Valentina a devenit moştenitor legal al terenului respectiv, conform certificatului de moştenitor legal din 04 februarie 2014, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ.

La 30 mai 2014, a aflat despre decizia Consiliul orăşenesc Edineţ nr. 24/5-1, prin care a fost anulată decizia nr. 19/10-36 din 23 august 2013. La 11 septembrie 2014, a expediat o cerere prealabilă Consiliului orăşenesc Edineţ, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 24/5-1 din 30 mai 2014, deoarece prin aceasta i se încalcă anumite drepturi. Susţine că la cererea prealabilă răspuns nu a primit. 1 Consideră că i-a fost încălcat dreptul de proprietate, circumstanţă prevăzută expres în art. 46 din Constituţia RM. Menţionează că decizia nr. 24/5-1 din 30 mai 2014, emisă de Consiliul orăşenesc Edineţ este nelegitimă, deoarece decizia nr. 19/10-36 din 23 august 2013 a fost adoptată în baza unei hotărîri judecătoreşti.

Solicită Gorobeţ Valentina admiterea acţiunii şi anularea deciziei nr. 24/5-1 din 30 mai 2014, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 19 ianuarie 2015, cererea de chemare în judecată înaintată de Gorobeţ Valentina împotriva Consiliului orăşenesc Edineţ şi Primăriei or. Edineţ privind contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă parţial. S-a dispus anularea deciziei Consiliului orăşenesc Edineţ nr. 24/5-1 din 30 mai 2014. S-a dispus încasarea din contul Consiliului orăşenesc Edineţ, în beneficiul Valentinei Gorobeţ suma de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată şi suma de 100 lei în beneficiul statului, cu titlu de taxă de stat.

(f.d. 40, 47-50) Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 august 2015, apelul declarat de Consiliul or. Edineţ a fost respins şi menţinută Judecătoriei Edineţ din 19 ianuarie 2015. (f.d. 73, 74-76) La 07 octombrie 2015, Primăria şi Consiliul or. Edineţ, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs şi casarea deciziei instanţei de apel, cu pronunţarea unei noi hotărîri. În motivarea recursului a invocat recurenta că, instanţa de apel nu a constatat circumstanţele importante pentru soluţionarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 14 august 2015 (f.d. 77), fiind recepţionat la 18 august 2015 (f.d.

79). Instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. La 29 octombrie 2015, în adresa intimatei a fost expediată copia recursului, iar la 04 noiembrie 2015, în adresa Curţii Supreme de Justiţie a parvenit referinţa prin care Gorobeţ Valentina a solicitat respingerea recursului declarat de Primăria şi Consiliul or. Edineţ, ca vădit nefondat. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de Primăria şi Consiliul or. Edineţ întemeiat şi care urmează a fi admis. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, prin încheierea Judecătoriei Edineţ din 04 iulie 2012, a fost confirmată tranzacţia încheiată între Gorobeţ Vladimir şi Consiliul orăşenesc Edineţ, atribuindu-i-se lui Gorobeţ Vladimir în proprietate privată un teren cu suprafaţa de 0,152 ha, nr. cadastral 4101210245 (f.d.4). 2 La 31 iulie 2013, Gorobeţ Vladimir a decedat.

La 23 august 2013, în sensul executării încheierii Judecătoriei Edineţ din 04 iulie 2012, Consiliul orăşenesc Edineţ a adoptat decizia nr. 19/10-36, prin care lui Gorobeţ Vladimir i-a fost atribuit în proprietate privată un lot de teren cu suprafaţa de 0,1520 ha, amplasat în or. Edineţ, str. M. Eminescu, nr. 41/l (f.d. 6). Potrivit certificatului de moştenitor legal nr. 832 din 04 februarie 2014, Gorobeţ Valentina a moştenit terenul cu nr. cadastral 4101210245, cu suprafaţa de 0,152 ha amplasat în or. Edineţ, str. M. Eminescu, nr. 41/l (f.d.5). Ulterior, la 29 aprilie 2014, Procuratura Edineţ, a depus la primăria or. Edineţ recurs împotriva deciziei Consiliul orăşenesc Edineţ nr. 19/10-36din 23 august 2013, prin care solicită anularea deciziei.

(f.d. 34, 35) Consideră Procuratura Edineţ că, respectivul document este ilegal, fiind emis după decesul lui Gorobeţ Vladimir, care încetase să mai fie subiect al raporturilor juridice civile în contextul art. 2, 17, 18, 19 Cod civil. La 30 mai 2014, Consiliul orăşenesc Edineţ a adoptat decizia nr. 24/5-1 prin care a anulată decizia nr. 19/10-36 din 23 septembrie 2013 „cu privire la cererea cet. Gorobeţ Vladimir”, ca fiind emisă cu încălcarea legii. (f.d.7) Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu probele anexate la dosar, menţionează că instanţa de apel a judecat pricina, fără a elucida toate circumstanţele importante pentru soluţionarea corectă a litigiului, fapt ce atrage încălcarea normelor de drept procedural.

Colegiul ţine cont de dreptul la proprietatea privată şi protecţia acesteia, garantat de Constituţia Republicii Moldova la art. 46. Totodată, Colegiul ţine cont de sarcinile procedurii civile statuate la art. 4 Cod de procedură civilă, precum şi de principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare, statuat la art. 25 Cod de procedură civilă. Astfel, potrivit art. 1444, alin. (1) Cod civil, patrimoniul succesoral include atît drepturile patrimoniale (activul succesoral), cît şi obligaţiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului. De menţionat că, la decesul unei persoane fizice, patrimoniul ei se transmite moştenitorilor legali sau testamentari.

Acesta cuprinde totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale care au aparţinut defunctului. Transmisiunea succesorală poate fi atît activă cît şi pasivă. În cadrul activului succesoral sunt cuprinse toate drepturile reale sau de creanţă ale celui care lasă moştenirea, cum ar fi: dreptul de proprietate asupra imobilelor; alte drepturi reale principale care au aparţinut defunctului şi care nu se sting la moartea etc. Reieşind din norma precitată, Colegiul a fost în imposibilitate să identifice proprietarul bunului imobil în litigiu, la data decesului cet. Gorobeţ Vladimir, de la materialele dosarului lipsind extrasul din Registrul bunurilor imobile. Or, în conformitate cu art. 321, alin. (2) Cod civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege.

3 Respectiva normă urmează a fi privită inclusiv, în contextul art. 290 alin. (1) Cod Civil, potrivit căruia, dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările acestor drepturi, apariţia, modificarea şi încetarea lor sunt supuse înregistrării de stat. Colegiul învederează că, dacă regula referitoare la momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile poartă un caracter dispozitiv, apoi în cazul bunurilor imobile aceasta poartă un caracter imperativ. În context, potrivit art. 4 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, subiecţi ai înregistrării sînt proprietarii de bunuri imobile şi alţi titulari de drepturi patrimoniale: cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini, apatrizi, persoane juridice din ţară şi din străinătate, organizaţii internaţionale, Republica Moldova, unităţile ei administrativ-teritoriale, state străine.

Într-o altă ordine de idei, Colegiul consideră necesar să indice prevederile art. 2 Cod civil, care statuează următoarele: Legislaţia civilă determină statutul juridic al participanţilor la circuitul civil, temeiurile apariţiei dreptului de proprietate şi modul de exercitare a acestuia, reglementează obligaţiile contractuale şi de altă natură, alte raporturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale conexe lor. Raporturile familiale, locative, raporturile de muncă, de exploatare a resurselor naturale şi de protecţie a mediului înconjurător, ce corespund prevederilor alin.(1), sînt reglementate de prezentul cod şi de alte legi. Raporturile privind realizarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a altor valori nepatrimoniale sînt reglementate de prezentul cod şi de alte legi.

Subiecte ale raporturilor juridice civile sînt persoanele fizice şi juridice, cele care practică, precum şi cele care nu practică activitate de întreprinzător. Potrivit art. 17 Cod civil, persoană fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile. Totodată, potrivit art. 18 alin. (1) şi (2) Cod civil, capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii civile (capacitatea de folosinţă) se recunoaşte în egală măsură tuturor persoanelor fizice. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice apare în momentul naşterii şi încetează odată cu moartea. Consecvent, potrivit art. 19 Cod civil, capacitate de exerciţiu este aptitudinea persoanei de a dobîndi prin fapta proprie şi de a exercita drepturi civile, de a-şi asuma personal obligaţii civile şi de a le executa.

Astfel, în procesul de rejudecare a pricinii, instanţa de apel urmează să stabilească dacă dreptul de proprietate al lui Gorobeţ Vladimir, asupra lotului de teren cu suprafaţa de 0,1520 ha, amplasat în or. Edineţ, str. M. Eminescu, nr. 41/l, a fost înregistrat în condiţiile art. 290 alin. (1), 321 Cod civil şi art. 4 al Legii cadastrului bunurilor imobile. De asemenea, în cazul în care bunul nu a fost înregistrat în condiţiile expuse, care sunt circumstanţele legale ale emiterii deciziei Consiliului orăşenesc Edineţ nr. 19/10-36 din 23 august 2013, prin prisma normelor expuse supra.

Acest aspect este important în contextul în care, legalitatea sau ilegalitatea deciziei Consiliului orăşenesc Edineţ nr. 19/10-36 din 23 august 2013, va avea 4 efecte asupra stabilirii legalităţii sau ilegalităţii deciziei Consiliul orăşenesc Edineţ nr. 24/5-1 din 30 mai 2014. Complementar, Colegiul menţionează că, la dosar lipsesc informaţii despre alţi moştenitori ai defunctului, Gorobeţ Vladimir, or, potrivit art. 1433 alin. (1) lit. b) Cod civil, pot fi moştenitori, în cazul succesiunii legale, persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi vii după decesul acestuia.

Astfel, instanţa de apel urmează să stabilească dacă pe lîngă Gorobeţ Valentina mai sunt şi alţi moştenitori ai defunctului, Gorobeţ Vladimir şi dacă nu li se încalcă dreptul lor asupra terenului cu suprafaţa de 0,1520 ha, amplasat în or. Edineţ, str. M. Eminescu, nr. 41/l. În context, suplimentar celor expuse mai sus, atunci cînd va da o nouă apreciere speţei în cauză, instanţa urmează să ţină cont inclusiv, de prevederile art. 46 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 315, şi 316 Cod civil. Consecvent, menţionează Colegiul că, reieşind din prevederile art. 1444, alin. (1) Cod Civil, instanţa de apel, în procesul de rejudecare a pricinii, urmează să retracteze circumstanţele pricinii, susţinute de ambele părţi antrenate în proces, cu privire la existenţa Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat asupra lotului de teren cu suprafaţa de 0,1520 ha, amplasat în or.

Edineţ, str. M. Eminescu, nr. 41/l, în situaţia în care, un astfel de act, la dosarul, nu este. Colegiul menţionează că, cele relatate atrag încălcarea dreptului la un proces echitabil, respectarea căruia este accentuată şi în jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Concomitent, conform art. 241 alin. (5) Cod de procedură civilă, în motivare se indică circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 373 Cod de procedură civilă, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces. În sprijinul normelor naţionale vin şi reglementările Curţii Europene pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa căreia îşi are izvorul în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri de a beneficia de respectarea acestor norme, fiind piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia potrivit căreia, admite recursul declarat de Primăria şi Consiliul or. Edineţ, casează 5 decizia instanţei de apel şi restituie pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, în alt complet de judecată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Primăria şi Consiliul or. Edineţ. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 august 2015, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gorobeţ Valentina împotriva Consiliului orăşenesc Edineţ şi Primăriei or.

Edineţ privind contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, în alt complet de judecată. Decizia este nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Petru Moraru 6