2rc-863/15 — Contractului bursier şi obligarea de a efectua o nouă licitaţie

prima instanţă: A. Gafton dosarul nr. 2rc-863/15 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna DECIZIE 09 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând recursul declarat de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “LKV- Service”, avocatul Burlacu Marcel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată “LKV-Service” împotriva Bursei Universale de Mărfuri din Moldova, societăţii cu răspundere limitată „Continental Group Plus”, Inspectoratului Fiscal de Stat Străşeni, Întreprinderii de Stat “Moldresurse” cu privire la anularea contractului bursier şi obligarea de a organiza efectuarea licitaţiei, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 c o n s t a t ă La 30 septembrie 2014 societatea cu răspundere limitată “LKV-Service” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Bursei Universale de Mărfuri din Moldova, societăţii cu răspundere limitată „Continental Group Plus”, Inspectoratului Fiscal de Stat Străşeni, Întreprinderii de Stat “Moldresurse” cu privire la anularea contractului bursier şi obligarea de a organiza efectuarea licitaţiei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 iunie 2015 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată “LKV-Service” ca neîntemeiată. La data de 08 iulie 2015 reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “LKV-Service”, avocatul Burlacu Marcel a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe solicitînd admiterea apelului şi casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 nu s-a dat curs cererii de apel declarate de SRL “LKV-Service”. S-a comunicat apelantului SRL “LKV-Service” despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat pînă la şedinţa de judecată care v-a avea loc la data de 18 noiembrie 2015 ora 10.00.

S-a explicat apelantului că în caz dacă acesta nu v-a lichida neajunsurile menţionate şi nu v-a prezenta dovada de plată a taxei de stat, cererea de apel nu v-a fi considerată depusă şi împreună cu toate documentele anexate v-a fi restituită. La data de 28 octombrie 2015 reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “LKV- Service”, avocatul Burlacu Marcel a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel 1 Chişinău din 30 septembrie 2015 solicitînd admiterea recursului şi casarea încheierii recurate. În motivarea recursului a invocat că prezenta acţiune a fost înaintată în temeiul Legii contenciosului administrativ şi prin urmare apelul declarat nu poate fi impus cu taxa de stat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul depus de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “LKV-Service”, avocatul Burlacu Marcel urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Colegiul constată că recursul a fost declarat în termen avînd în vedere faptul că recurentul a luat cunoştinţă de încheierea contestată la data de 15 octombrie 2015 (f.d. 74), iar cererea de recurs a fost depusă la 28 octombrie 2015 (f.d. 76). Recurentul indică iniţial că cererea de recurs este îndreptată asupra încheierii din 20.09.2015 însă pe parcursul textului invocă argumentele ilegalităţii încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015, fapt considerat de instanţa de recurs ca fiind o eroare materială neesenţială.

Materialele cauzei atestă că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 iunie 2015 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată “LKV-Service” ca neîntemeiată (f.d. 58). La data de 08 iulie 2015 reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “LKV-Service”, avocatul Burlacu Marcel a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe solicitînd admiterea apelului şi casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii (f.d. 65). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 nu s-a dat curs cererii de apel declarate de SRL “LKV-Service”. S-a comunicat apelantului SRL “LKV-Service” despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat pînă la şedinţa de judecată care v-a avea loc la data de 18 noiembrie 2015 ora 10.00.

S-a explicat apelantului că în caz dacă acesta nu v-a lichida neajunsurile menţionate şi nu v-a prezenta dovada de plată a taxei de stat, cererea de apel nu v-a fi considerată depusă şi împreună cu toate documentele anexate v-a fi restituită (f.d. 70). În corespundere cu art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă. Conform art. 365 alin. (4) din Codul de procedură civilă, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Potrivit art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) şi lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03.12.1992, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin care 2 încasarea se produce în mod incontestabil taxa de stat se calculează în mărime de 3 % din valoarea acţiunii sau din suma încasată.

Pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanţelor judecătoreşti în cazul litigiilor cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 75 % din taxa calculată din suma contestată. Colegiul consemnează că, potrivit normelor citate supra, pentru declararea apelului împotriva hotărîrii primei instanţe, taxa de stat constituie 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 75% din taxa calculată din suma contestată. Instanţa de recurs remarcă că alegaţiile reprezentantului societăţii cu răspundere limitată “LKV-Service”, avocatul Burlacu Marcel nu sunt viabile şi în mare măsură denotă caracterul de rea-credinţă în promovarea opiniei sale vis-a-vis de ilegalitatea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 or, dînsul operează cu fapte ce nu corespund realităţii.

Astfel, deşi recurentul menţionează că prima instanţă a statuat asupra faptului că acţiunea este una de contencios administrativ din analiza materialelor dosarului (încheierea de primire a cererii de chemare în judecată, hotărîrea judecătorească) asemenea raţionamente nu pot fi identificate. De asemenea, nu rezistă criticii afirmaţiile recurentului precum că în prima instanţă acţiunea înaintată nu a fost impusă cu taxă de stat, asta în condiţiile în care la cererea de chemare în judecată este anexat ordinul de încasare a numerarului nr. 85831293 din 17 septembrie 2014 (f.d. 3) care infirmă în mod categoric supoziţiile date.

În aceeaşi ordine de idei, recurentul pretinde că acţiunea înaintată este guvernată de Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000 dar în sprijinul acestora argumente în cererea de chemare în judecată nu indică nici o normă juridică din actul normativ nominalizat şi mai mult ca atît omite să analizeze definiţia legală a contractului administrativ prevăzută la art. 2 din Legea contenciosului administrativ care stabileşte că contractul administrativ este acel contract încheiat de autoritatea publică, în virtutea prerogativelor de putere publică, avînd ca obiect administrarea şi folosirea bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea de servicii publice, activitatea funcţionarilor publici care reiese din relaţiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora.

În acest context este evident faptul că contractul bursier nr. 8132 din 11.11.2013 încheiat între IFS Străşeni şi SRL „Continental Group Plus” cu privire la vînzarea lotului nr. 16706 – complex utilaj pentru măcinărie TGM-100 contestat de reclamant nu înglobează elementele caracteristice al unui contract administrativ. Colegiul consideră imperios de a menţiona că accesul liber la justiţie este o parte componentă incipientă a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi presupune posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct şi nemijlocit la o instanţă de judecată, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime. Este unanim acceptat ca dreptul de acces la justiţie nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, cît timp acestea sunt rezonabile şi proporţionale cu scopul urmărit.

Instanţa de recurs notează că, taxa de stat nu este un impediment al accesului liber la justiţie, atît timp cît statul asigură aplicarea eficientă şi uniformă a prevederilor normative referitoare la cuantumul taxei de stat, la scutirile de taxa de stat dispuse din oficiu ori la solicitarea persoanei interesate. Dreptul de acces la un tribunal consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului urmează a fi înţeles ca un drept de acces concret 3 şi efectiv, ceea ce determină instanţa de judecată de a supune adresarea oricărei persoane în justiţie cu o restricţie pecuniară clară şi concretă, evidenţiind-o în conţinutul încheierii de contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei administrări în justiţie şi proporţionalitatea unei astfel de restricţii.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a accentuat în argumentarea soluţiei din cauza Kreuz c. Polonia, faptul că dreptul de acces la o instanţă de judecată nu are un caracter absolut, fiind normal şi dezirabil ca acesta să fie supus anumitor limitări, intrinseci forţei de reglementare legislativă specifice oricărui stat de drept. Astfel, pot exista limitări de natură procedurală, precum imperativul parcurgerii unei proceduri prealabile şi chiar limitări de natură financiară, precum impunerea unor taxe judiciare. Importantă rămâne însă rezonabilitatea acestor limitări, ele trecând limitele convenţionale atunci când restricţionează accesul la justiţie în asemenea mod încât aduc atingere însăşi esenţei dreptului consacrat în beneficiul tuturor justiţiabililor.

În acest sens, este respinsă teza ce echivalează dreptul de acces la justiţie cu gratuitatea actului de justiţie. Urmare celor menţionate şi luînd în considerare faptul că, la materialele cauzei lipseşte dovada achitării taxei de stat la depunerea apelului de către reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “LKV-Service”, avocatul Burlacu Marcel, iar dînsul nu a solicitat scutirea de la plata taxei de stat, instanţa de recurs ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “LKV-Service”, avocatul Burlacu Marcel şi a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “LKV- Service”, avocatul Burlacu Marcel ca neîntemeiat.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată “LKV- Service” împotriva Bursei Universale de Mărfuri din Moldova, societăţii cu răspundere limitată „Continental Group Plus”, Inspectoratului Fiscal de Stat Străşeni, Întreprinderii de Stat “Moldresurse” cu privire la anularea contractului bursier şi obligarea de a organiza efectuarea licitaţiei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4