- Dosarul nr.
- 3ra-1535/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 2 decembrie 2015
- Părțile
- SC AGLON SRL vs Inspectia Financiara de pe linga Ministerul Finantelor
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
3ra-1535/15 — Anularea actului administrativ
Prima instanţă: H. Holeviţcaia 3ra-1535/15 Instanţa de apel: D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican ÎNCHEIERE 02 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Aglon” împotriva Inspecţiei Financiare de pe lîngă Ministerul Finanţelor privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chişinău din 18 noiembrie 2013, c o n s t a t ă: La 01 iulie 2013, SRL „Aglon” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspecţiei Financiare de pe lîngă Ministerul Finanţelor privind anularea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că prin hotărîrea Inspecţiei Financiare de pe lîngă Ministerul Finanţelor nr. 27-06-11/74 din 25 aprilie 2013 a fost dispusă perceperea din contul SRL „Aglon” în bugetul de stat a venitului ilicit obţinut în sumă de 90966,28 lei şi a amenzii în mărime de 100% ce constituie 90966,28 lei. Reclamantul consideră că hotărîrea Inspecţiei Financiare de pe lîngă Ministerul Finanţelor nr. 27-06-11/74 din 25 aprilie 2013 este ilegală, fiind adoptată contrar prevederilor legislaţiei în vigoare.
În acest sens, SRL „Aglon” menţionează că produsele care au fost supuse controlului de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi reflectate în actul de control nu sunt din categoria produselor social importante şi nici nu sunt incluse în anexa nr. 3 din hotărârea Guvernului nr. 547 din 04 august 1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor), astfel, consideră că nu a obţinut venituri ilicite din comercializarea produselor indicate în anexa nr. 3 din hotărârea Guvernului nr. 547 din 04 august 1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor).
Prin scrisoarea Ministerului Economiei nr. 09/2-1755 din 21 martie 2013 adresată celor mai mari reţele de comerţ din ţară, s-a confirmat că, unităţile de alimentaţie publică, cărora li se atribuie categoria a II-a sau a III-a de deservire, sunt obligate să aplice adaosul comercial limitat în mărime de 70% sau respectiv 30% doar la comercializarea produselor alimentare incluse în lista produselor social importante, fără modificarea produsului sau fără schimbarea caracteristicilor de bază a produselor social importante.
Mai menţionează reclamantul că în hotărîrea contestată a Inspecţiei Financiare de pe lîngă Ministerul Finanţelor este indicată perioada de 01 ianuarie 2012 – 01 martie 2013, în care reclamantul contrar prevederilor pct. 3 alin. 3 din hotărârea Guvernului nr. 547 din 04 august 1995, neîntemeiat a majorat adaosul comercial la comercializarea mărfurilor social importante (produse lactate, mezeluri) livrate de SC „Pegas” şi SC „Lapmol” cu depăşirea limitei admise de 20% faţă de preţul de procurare şi obţinerea unui venit ilicit în sumă de 16 792,98 lei, ceea ce potrivit reclamantului nu corespunde realităţii.
Indică că conform clauzelor contractuale cu furnizorii săi, ulterior vânzării produselor social importante, reclamantul este în drept să primească de la furnizori o sumă bănească pentru promovarea produselor în rândul consumatorilor, cu condiţia atingerii unei cantităţi minime de vânzări a acestor produse în fiecare lună calendaristică, astfel, la încheierea fiecărei luni calendaristice, după verificarea volumului vânzărilor produselor social importante şi atingerea cantităţii minime stipulate în contractul de vânzare-cumpărare a produselor, furnizorul achită cumpărătorului o sumă bănească, calculată în mărime procentuală din volumul vânzărilor pentru luna respectivă, respectiv adaosul comercial la comercializarea mărfurilor social importante livrate de SC „Pegas” şi SC „Lapmol” nu depăşeşte limita adaosului comercial admis de 20% faţă de preţul de procurare.
Reclamantul SRL „Aglon” solicită anularea hotărîrii Inspecţiei Financiare de pe lîngă Ministerul Finanţelor nr. 27-06-11/74 din 25 aprilie 2013 prin care a fost dispusă perceperea în bugetul de stat a venitului ilicit obţinut în sumă de 90966,28 lei şi a amenzii în mărime de 90966,28 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 18 noiembrie 2013, acţiunea înaintată de către SRL „Aglon” a fost admisă integral, s-a anulat hotărîrea Inspecţiei Financiare de pe lîngă Ministerul Finanţelor nr. 27-11-11/74 din 25 aprilie 2013, cu privire la aplicarea sancţiunilor economice în privinţa SRL „Aglon”. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014, apelul declarat de Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor a fost respins ca nefondat, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.
Chişinău din 18 noiembrie 2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 august 2014, a fost admis recursul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor, a fost casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, a fost respins apelul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 18 noiembrie 2013. La 10 august 2015, Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.
Chişinău din 18 noiembrie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către SRL „ Aglon” să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 este ilegală şi neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu încălcarea şi interpretarea eronată a normelor de drept material, şi anume instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.
Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas