Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3rh-109/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
25 noiembrie 2015
Părțile
Pcela Serghei vs Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General de Poliţie al MAI, intervenient accesoriu Buga Petru
Pe scurt
Temeiurile declarării revizuirii

3rh-109/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: Şt. Niţă dosarul nr. 3rh-109/15 instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii – Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma, Liliana Catan examinând cererea de revizuire depusă de Pcela Serghei, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pcela Serghei împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliţiei, intervenient accesoriu Buga Petru cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţia deţinută anterior, obligarea repunerii în funcţia analogică celei deţinute anterior, încasarea compensaţiei pentru absenţa forţată de la serviciu, repararea prejudiciului moral cauzat şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 iunie 2015 c o n s t a t ă La 10.10.2013 Pcela Serghei a depus cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliţiei, intervenient accesoriu Buga Petru cu privire la anularea ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 348ef din 12.09.2013, restabilirea în organele afacerilor interne în funcţia deţinută anterior concedierii,

obligarea Inspectoratului General al Poliţiei de a-1 reangaja în funcţia de şef al Secţiei „NORD” a Inspectoratului Naţional de Investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei, încasarea despăgubirii pentru absenţa forţată de la muncă în perioada 12.09.2013 - 27.06.2014 în mărime echivalentă cu salariul mediu, încasarea sumei echivalente a trei salarii medii lunare cu titlu de reparare a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii Pcela Serghei a menţionat că, a activat în calitate de şef al secţiei „Nord” a Direcţiei combatere a crimei organizate a Departamentului Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, pînă la 12.09.2013.

Face referire că, prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 348ef din 12.09.2013 cu privire la întreruperea raporturilor de serviciu cu Pcela Serghei, a fost concediat din funcţia deţinută în conformitate cu art. 47, alin.(l), lit. f) şi c) din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului. 1 Denotă că, la data de 04.01.2013 a fost preavizat despre faptul reducerii funcţiei deţinute şi lichidării unităţii - secţia „Nord” a Direcţiei combatere a crimei organizate. Menţionează că, de fapt unitatea în care a activat nu a fost lichidată, dar a fost reorganizată prin comasare cu alte subdiviziuni în cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei.

De asemenea, face referire că funcţia de şef al secţiei „Nord” a Direcţiei combatere a crimei organizate a Departamentului Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, nu a fost lichidată dar redenumită în şef al secţiei ,,Nord” al Inspectoratului National de Investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei. Notează că, ordinul de concediere a fost emis peste aproape 6 luni după expirarea termenului de preavizare precum şi nu i-a fost propus un alt loc de muncă în subdiviziunea nou creată. Consideră Pcela Serghei că, beneficiază de dreptul preferenţial de a ocupa funcţia de şef al structurii nou create, pe când funcţia respectivă nu i-a fost propusă. Totodată afirmă că, în ziua concedierii pentru a respecta formalităţile i-a fost propusă funcţia de ofiţer de sector în Inspectoratul de Poliţie Taraclia, Vulcăneşti şi Cimişlia, funcţii ce nu corespund nivelului său de calificare.

Mai mult ca atît evidenţiază că, concedierea din funcţia deţinută s-a efectuat fără acordul organului sindical, în pofida faptului că este membru al organizaţiei sindicale. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 27.06.2014 s-a admis parţial acţiunea înaintată, s-a anulat ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 348 ef din 12.09.2013, cu privire la întreruperea raporturilor de serviciu ale reclamantului Pcela Serghei, s-a obligat Inspectoratul General al Poliţiei să-l reangajeze pe reclamantul Pcela Serghei în funcţia de şef al Secţiei ”NORD” a Inspectoratului Naţional de Investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, s-a încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Pcela Serghei despăgubirea pentru absenţa forţată de la muncă în perioada 12.09.2013 - 27.06.2014 în mărime echivalentă cu salariul mediu al reclamantului pentru această perioadă, în rest acţiunea s-a respins.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014 s-au admis apelurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 27.06.2014 şi s- a emis o nouă hotărâre prin care acţiunea înaintată s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 iunie 2015 s-a respins recursul declarat de reprezentantul lui Pcela Serghei, avocatul Igor Trofimov şi s-a menţinut decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014. La data de 29 octombrie 2015 Pcela Serghei a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 iunie 2015, solicitând admiterea revizuirii, casarea deciziei instanţei de recurs cu reţinerea pricinii în instanţa de recurs pentru rejudecarea recursului.

În motivarea cererii de revizuire a invocat art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă şi a menţionat că, Inspectoratul General al Poliţiei a trecut sub tăcere faptul că începînd cu data de 05 martie 2015 cu atribuţiile în materie de angajare, modificare, suspendare şi încetare a raporturilor de serviciu care aparţineau Ministerului Afacerilor Interne a fost învestit şeful Inspectoratului General al Poliţiei ca entitate nou-creată la data de 24.12.2012. Susţine că decizia a cărei revizuire se solicită contravine practicii judiciare formate. 2 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, cererea de revizuire este inadmisibilă din următoarele motive.

Colegiul menţionează, că art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres şi exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire. În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul relevă că, circumstanţele nou - descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probaţiei) care duc la apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile, care au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanţei de judecată, care nu au fost şi nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii şi au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă. Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar ca circumstanţa nouă să îndeplinească o condiţie esenţială să existe anterior pronunţării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Din conţinutul cererii de revizuire Colegiul constată că, revizuentul nu a declarat careva temei legal pentru admiterea cererii de revizuire şi nu a menţionat care sunt circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior. Argumentele precum că, i-au devenit cunoscute circumstanţe care au fost trecute sub tăcere de intimat sunt declarative avînd în vedere faptul că ordinul MAI nr. 75 din 01 martie 2015 prin care s-a dispus transmiterea atribuţiilor în materie de angajare, modificare, suspendare şi încetare a raporturilor de serviciu de la Ministerul Afacerilor Interne către şeful Inspectoratului General al Poliţiei reprezintă un act normativ publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de care pot lua cunoştinţă orice persoană interesată şi prin urmare faptele invocate puteau fi cunoscute revizuentului la data examinării pricinii.

Totodată, Colegiul remarcă că existenţa a două păreri asupra aceleaşi probleme nu poate servi temei de reexaminare, iar circumstanţele analizate prin actele de dispoziţie judecătoreşti anexate în susţinerea cererii de revizuire nu sunt similare circumstanţelor prezentei pricini date. Colegiul consideră relevantă jurisprudenţa CtEDO la examinarea cauzelor, în care înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 par. 1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. 3 O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanţele unui caracter esenţial şi imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52,).

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Pcela Serghei ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie dispune Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pcela Serghei în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pcela Serghei împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliţiei, intervenient accesoriu Buga Petru cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţia deţinută anterior, obligarea repunerii în funcţia analogică celei deţinute anterior, încasarea compensaţiei pentru absenţa forţată de la serviciu, repararea prejudiciului moral cauzat şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Liliana Catan 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.