3ra-1448/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – E. Palanciuc dosarul nr. 3ra-1448/15 instanţa de apel – V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Covalii Sergiu în interesele lui Balcan Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Balcan Ion împotriva Inspectoratului General de Poliţie cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea diferenţei salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Balcan Ion şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 18 februarie 2015 c o n s t a t ă La 15 august 2014 Balcan Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului nr. 450 ef.

din 29 iulie 2014 de sancţionare disciplinară cu retrogradare în funcţie, restabilirea în funcţia deţinută anterior, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral în sumă de 10000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul şefului Inspectoratului General al Poliţiei nr. 450 ef. din 29 iulie 2014, a fost sancţionat disciplinar cu retrogradarea în funcţie pentru încălcarea prevederilor art. 19 lit. d) şi e), art, 26 alin.(l), lit. b), c), d), e) şi h), art. 28 alin.(l) lit. g), art, 30 alin. (1) şi alin. (5) a Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, pct. 19, 20 subpct.

1), 2), 4), 6) 8), 9), 10), şi 11) ale Statutului disciplinar al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013, precum şi pct. 6 lit. d), g), i) 1) şi pct. 13 din Codul de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, pct.20 subpct. l), 2), 3), 4), 5) şi 6) pct. 35 şi pct. 56 ale Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului de Poliţie Nisporeni, aprobat prin ordinul Inspectoratului General al Poliţiei al MAI nr.83 din 26 iulie 2013, pct. 2 subpct. l), 4), pct. 3 subpct. l alin. (2), (3), (4), (6), (9), (10), (11) şi (12), subpct. 2 alin. (1), subpct.3 alin. (2) şi (4), subpct.4 alin. (4), subpct.

6 alin. (2) şi (3), pct.4 subpct. l alin. (1), (2) şi (3), subpct.2 alin. (1), (2) şi (3), pct. 6 subpct.

6) şi 7) , pct.7 subpct.5), pct. 8 subpct.2) ale fişei postului, aprobate de conducerea Inspectoratului General al Poliţiei la 10 august 2014 şi semnate de către şeful Inspectoratului de Poliţiei Nisporeni, manifestată prin rolul personal nesatisfacător în conducerea, planificarea, organizarea, controlul şi monitorizarea activităţii Inspectoratului de poliţie Nisporeni şi unităţilor subordonate acestuia (cu excepţia activităţii procesuale penale), lipsa de indicaţii şi dispoziţii obligatorii pentru executare personalului din subordine (cu excepţia domeniului procesual penal), nestabilirea sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu ale personalului din cadrul IP Nisporeni şi gradul de responsabilitate pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, adoptarea unui comportament iresponsabil pentru realizarea atribuţiilor IP Nisporeni, neorganizarea activităţii personalului subordonat, inclusiv utilizarea completă de către toţi angajaţii a timpului de muncă şi îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în timpul programului normal de lucru, precum şi neadmiterea antrenării acestora în activităţi improprii pe parcursul timpului destinat programului de muncă, neasigurarea procesului de selectare a candidaţilor pentru angajare şi numire în funcţie, conform prevederilor stabilite de Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului,

atitudine neglijentă faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu, în temeiul art. 54 lit. e) al Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, a fost sancţionat disciplinar cu retrogradare în funcţie, fiind numit în funcţia de şef al Secţiei management operaţional al Inspectoratului de Poliţie Buiucani al DP mun. Chişinău a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. Indică reclamantul că, cu ordinul respectiv a făcut cunoştinţă la 29 iulie 2014. Balcan Ion contestă legalitatea ordinului dat, pe motiv că, nu s-a efectuat o anchetă de serviciu în condiţiile legislaţiei, în urma căreia să rezulte clar şi evident că ar fi comis abaterile incriminate, fiind efectuată cu grave abateri de la prevederile legale cu privire la desfăşurarea anchetei de serviciu prevăzută de legislaţie şi în special statutul disciplinar.

Conform pct.41, 42 şi 43 din statutul disciplinar al poliţistului, ancheta de serviciu se efectuează şi în cazurile în care există suspiciuni că s-au comis încălcări ale legislaţiei în vigoare, care atrag după sine răspunderea disciplinară, desfăşurarea anchetei de serviciu, reieşind din prevederile pct. 40 şi 41 din prezentul Statut disciplinar se dispune printr-o rezoluţie a conducătorului subdiviziunii care a fost sesizat în condiţiile prevăzute la punctele enunţate, iar în absenta acestuia, a persoanei care îl înlocuieşte, dacă în cadrul desfăşurării anchetei de serviciu sunt identificate şi alte abateri disciplinare, conducătorul subdiviziunii poate dispune conexarea acestora într-o singură anchetă de serviciu, sau după caz, iniţierea unei anchete separate.

Astfel, contrar acestor prevederi în cazul lui a fost pornită anchetă de serviciu ilegal cu mari abateri de la procedură. Consideră reclamantul că prin acţiunile ilegale ale persoanelor ce au emis ordinul de sancţionare i-au fost grav lezate drepturile fundamentale şi anume cele de apărare, de prezentare a explicaţiilor şi probelor ce susţin poziţia sa, prevăzute de art.58 din Statutul disciplinar. De asemenea, în ordinul de sancţionare contrar prevederilor legale, nu sunt indicate circumstanţele de fapt şi de drept, care au servit temei pentru iniţierea anchetei, consecinţele faptei comise, probele ce confirmă vinovăţia, circumstanţele atenuante sau agravante şi argumentarea constatărilor efectuate, iar ordinul contestat nu este altceva decît o “comandă” a şefilor Inspectoratului General al Poliţiei, de al retrograda din funcţia de şef al IP Nisporeni pentru o altă persoană.

Or, însăşi din conţinutul ordinului rezultă că la data de 28 iulie 2014, în baza notei informative cu privire la desfăşurarea controlului inopinat al activităţii de serviciu a angajaţilor IP Nisporeni al Inspectoratului General al Poliţiei, s-a dispus iniţierea anchetei de serviciu referitor la aprecierea activităţii şi rezultatelor obţinute în primul semestru al anului 2014 de către şeful Inspectoratului de poliţie Nisporeni al Inspectoratului General al Poliţiei al MAI, locotenent-colonel de poliţie Balcan Ion, iar la data de 29 iulie 2014 ordinul de sancţionare disciplinară a fost emis.

Contrar tuturor prevederilor cu privire la efectuarea anchetelor de serviciu şi la emiterea ordinelor de sancţionare disciplinară în ordinul vizat nu se indică concret care abatere a fost comisă de către reclamant, fiind doar interpretări, fară a se face referire la careva motive întemeiate concret şi cu referire la speţa doar fiind adusă informaţia de genul ”Fiind analizate sarcinile şi indicaţiile trasate de către conducerea Inspectoratului în cadrul şedinţelor desfăşurate, urmare a parvenirilor ordinelor, dispoziţiilor, indicaţiilor şi sarcinilor de la conducerea Inspectoratului General al Poliţiei şi MAI, se poate distinge clar, că acestea sunt interpretate diferit, practic denaturat, în final indicaţiile nefiind realizate corespunzător, ”Caz elocvent poate servi tergiversarea de către Secţia securitate publică a executării indicaţiei IGP nr. 34/1-229 din 10 iulie 2014 cu privire la acordarea suportului necesar Departamentului trupelor de carabinieri al MAI în vederea selectării şi încorporării recruţilor în trupele de carabinieri.

Astfel solicitarea nu a fost examinată, în consecinţă nefiind informaţii despre măsurile întreprinse şi numărul de recruţi care urmau a fi încorporaţi în trupele de carabineri.” Mai mult indică reclamantul că, Comisariatul militar Nisporeni nu s-a adresat cu scrisoare oficială, fapt pentru care nu-i poate fi imputată vina pentru un fapt pe care nu l-a comis, deoarece activînd în calitate de şef al IP Nisporeni avea obligaţia de a raporta rezultatele acţiunilor efectuate, iar în cazul în care de fapt n-au fost efectuate acţiuni în acest sens, respectiv nici nu avea ce raporta, cu atît mai mult că nici o solicitare din partea conducerii Inspectoratului General al Poliţiei cu privire la problema dată nu a parvenit în adresa IP Nisporeni.

Astfel, reclamantul consideră că actul administrativ adoptat este unul ilegal şi neîntemeiat, invocînd că sancţiunea disciplinară i-a fost aplicată contrar prevederilor legale cu abateri şi încălcări legale. Cere reclamantul anularea ordinului nr. 450 ef. din 29 iulie 2014 al Inspectoratului General al Poliţiei de sancţionare disciplinară cu retrogradare în funcţie, restabilirea în funcţia deţinută anterior, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral în sumă de 10000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 18 februarie 2015, acţiunea înaintată de Balcan Ion a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de către Balcan Ion şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 18 februarie 2015. La 03 septembrie 2015 avocatul Covalii Sergiu în interesele lui Balcan Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că instanţa de apel la adoptarea deciziei eronat a apreciat circumstanţele de fapt, nu a aplicat legea care trebuia sa fie aplicată şi a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat normele de drept material.

Astfel indică că, în conformitate cu art. 63 al Statutului disciplinar al poliţistului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 09 iulie, poliţiştii sînt sancţionaţi disciplinar pentru comiterea de abateri disciplinare, respectiv în funcţie de gravitatea lor şi de gradul de vinovăţie, li se aplică următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare; mustrare aspră; retrogradare cu un grad special; retrogradare în funcţie; concediere. În conformitate cu art. 38 al aceluiaşi Statut, sarcinile anchetei de serviciu sunt, examinarea sub toate aspectele, completă si obiectivă a circumstanţelor cauzelor abaterilor disciplinare comise de către poliţişti, stabilirea cauzelor si condiţiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare, identificarea persoanelor vinovate si asigurarea aplicării corecte a legislaţiei în vigoare.

pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancţionată potrivit vinovăţiei sale si nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere. Astfel indică recurentul că, contrar acestor prevederi în privinţa sa ilegal s-a aplicat o sancţiune disciplinară deoarece nu s-a efectuat o anchetă de serviciu în condiţiile legislaţiei, în urma căreia să rezulte clar şi evident că el a comis abaterile incriminate, efectuîndu-se o anchetă de serviciu cu grave abateri de la prevederile legale cu privire la desfăşurarea anchetei de serviciu prevăzută de legislaţia naţională, în special de Statutul disciplinar. Recurentul apreciază critic argumentul instanţei de apel precum că sancţiunea disciplinară care i-a fost aplicată este întemeiată şi corespunde încălcărilor admise şi gradului de vinovăţie atribuit.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de avocatul Covalii Sergiu în interesele lui Balcan Ion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Covalii Sergiu avocatul lui Balcan Ion asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Covalii Sergiu avocatul lui Balcan Ion ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de avocatul Covalii Sergiu în interesele lui Balcan Ion se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat