3ra-1681/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: G. Manoli dosarul nr. 3ra-1681/16 instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță D E C I Z I E 30 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Iuliana Oprea, Mariana Pitic Galina Stratulat, Oleg Sternioală examinând recursurile declarate de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Meleca Denis și de reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă Ghenadie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Balan Oleg împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016 c o n s t a t ă La data de 09 decembrie 2015 Balan Oleg a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, la 18 noiembrie 2015 a fost emis ordinul IGP nr. 811 ef. cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Brigăzii de poliție cu destinație specială “Fulger” aflată în subordinea pîrîtei, iar prin pct. 2 din ordinul disputat i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră, considerându-l contrar prevederilor legislației în vigoare, pasibil anulării. Consideră că, faptele specificate în partea descriptivă a ordinului nr. 811 ef. din 18 noiembrie 2015 sunt declarative, neîntemeiate și nu întrunesc condițiile unei abateri disciplinare sau încălcarea unor norme legale. Solicită anularea pct. 2 din ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 811 ef.

din 18 noiembrie 2015 cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Brigăzii de poliție cu destinație specială “Fulger” a IGP al MAI, încasarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral. 1 Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 martie 2016 s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Balan Oleg împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ. Instanța a constatat că, în cadrul anchetei de serviciu reclamantul a recunoscut faptul comiterii abaterii disciplinare și nu a fost privat de dreptul la apărare la faza efectuării anchetei de serviciu, prin urmare pct. 2 din ordinul contestat corespunde prevederilor legale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016 s-a admis apelul declarat de Balan Oleg, s-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 martie 2016 în partea respingerii capătului de cerere cu privire la anularea ordinului și încasarea cheltuielilor de judecată și s-a emis în această parte o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Balan Oleg, s-a anulat pct. 2 din ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 811 ef. din 18 noiembrie 2015 cu privire la sancționarea disciplinară a șefului Secției resurse umane al Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a IGP al MAI, colonel de poliție Balan Oleg.

S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Balan Oleg cheltuielile de asistență juridică oferite în prima instanță în mărime de 4000 de lei, în rest hotărârea s-a menținut. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, probatoriul administrat în speță nu atestă clar prin ce acțiuni concrete au fost încălcate prevederile legale imputate reclamantului din moment ce ele se referă la obligațiile generale ale funcției deținute. De asemenea, s-a reținut că, nu-i sunt imputabile reclamantului pretinsele abateri disciplinare or, Olaru Octavian urma să prezinte raportul privind încetarea serviciului spre aprobare reclamantului Balan Oleg sau spre înregistrare cancelariei, în vederea stabilirii termenului legal de 14 zile prevăzut de Codul muncii.

Pretenția cu privire la reparația prejudiciului moral a fost respinsă din motiv că potrivit legislației în vigoare prejudiciul moral pe asemenea categorii de litigii nu este susceptibil reparării. La data de 07 octombrie 2016 reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Meleca Denis a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel prin concluzii ambigue și deloc pertinente l-a absolvit de răspundere disciplinară pe Balan Oleg în pofida faptului că vinovăția acestuia s-a dovedit cu certitudine în cadrul anchetei de serviciu desfășurate apriori emiterii actului administrativ.

Consideră că, instanța de apel a dat o calificare juridică corectă raportului juridic litigios, corect a determinat normele aplicabile litigiului dedus judecății, însă din cauza înțelegerii incorecte a sensului acestor norme a conchis greșit în privința drepturilor salariatului Olaru Octavian pe de o parte și a angajatorului Inspectoratul General al Poliței pe altă parte. La data de 19 octombrie 2016 reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă Ghenadie a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și 2 hotărîrii primei instanțe în partea respingerii cerinței reparării prejudiciului moral cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere și încasare a sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nejustificat a respins pretenția ce vizează încasarea prejudiciului moral or, prevederile art. 9, art. 10 și art. 329 din Codul muncii precum și art. 25 din Legea contenciosului administrativ denotă susceptibilitatea reparării în speță a prejudiciului moral cauzat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Meleca Denis urmează a fi respins, iar recursul declarat de reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă Ghenadie urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere parțială a pretenției vizate din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre. În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Prezentul litigiu este generat de ordinul nr. 811 ef. din 18 noiembrie 2015 emis de Inspectoratul General al Poliției în baza anchetei de serviciu efectuate în privința salariatului Balan Oleg, iar potrivit pct. 2 din ordinul menționat, șefului Secției resurse umane al Brigăzii de poliție cu destinație specială ”Fulger” a IGP al MAI, colonel de poliție - Balan Oleg i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – mustrare aspră, pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. d) și h) din Legea cu privire la activitatea poliției și statutului polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, pct. 9 subpct.

2) și 3) din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al polițistului nr. 502 din 09 iulie 2013, ignorarea unor prevederi din conținutul art. 85 din Codul muncii, manifestată prin neasigurarea soluționării raportului depus la 12 octombrie 2015 cu privire la încetarea serviciului în Poliție a căpitanului de poliție, Olaru Octavian, încălcarea art. 118 alin. (6) din Codul muncii manifestată prin neasigurarea respectării procedurii legale de prelungire sau amînare a acordării concediului de odihnă în legătură cu suprapunerea zilelor concediului de odihnă cu zilele concediului medical urmare a adresării căpitanului de poliție Olaru Octavian (f.d. 8-11). Verificînd legalitatea deciziei instanței de apel în raport cu argumentele invocate de recurenți, Colegiul constată că, instanța de apel eronat a aplicat în speță normele de drept material ce guvernează modul și condițiile reparării prejudiciului moral.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, 3 recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. În conformitate cu art. 53 din Legea cu privire la activitatea poliției și statutului polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile polițistului prin care se încalcă prevederile legii, ale altor acte normative, restricțiile și interdicțiile stabilite, clauzele contractului individual de muncă, cerințele fișei postului, prevederile Codului de etică și deontologie al polițistului.

În corespundere cu art. 54 din aceeași lege, comiterea de abateri disciplinare, în funcție de gravitatea lor și de gradul de vinovăție, atrage aplicarea următoarelor sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad special; e) retrogradare în funcție; f) concediere. Potrivit art. 55 alin. (1) din aceeași lege, sancțiunile disciplinare se aplică prin ordinul angajatorului numai după efectuarea anchetei de serviciu privitor la abaterea disciplinară. Conform art. 57 alin. (1) din aceeași lege, actul administrativ de sancționare disciplinară poate fi contestat de către polițist în instanța de contencios administrativ în modul prevăzut de legislație.

Potrivit pct. 37 din Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013, ancheta de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, a dispozițiilor prezentului Statut disciplinar și contribuie la consolidarea disciplinei de serviciu, legalității, prevenirea și combaterea ilegalităților, educarea polițiștilor în spiritul executării întocmai și la timp a actelor normative.

În conformitate cu pct. 38 din Statutul disciplinar al polițistului, sarcinile anchetei de serviciu sînt: 1) examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzelor abaterilor disciplinare comise de către polițiști; 2) stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; 3) identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

În privința argumentelor invocate de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Meleca Denis, instanța de recurs reține că, sancționarea salariatului trebuie să fie precedată de o analiză multiaspectuală și incontestabilă a circumstanțelor comiterii faptelor, sarcină ce revine nemijlocit angajatorului care trebuie să elucideze elementele conduitei ilicite ale salariaților cu referirea la normele legale relevante în acest sens. Din conținutul raportului depus de Balan Oleg la 03 noiembrie 2015 (f.d. 54) nu rezultă recunoașterea de către acesta a faptului comiterii unei pretinse abateri disciplinare, ba mai mult ca atît recunoașterea faptei în lipsa unor probe concludente ce ar fundamenta concluziile date este insuficientă pentru atragerea persoanei la răspundere disciplinară.

Analizînd legalitatea ordinului nr. 811 ef. din 18 noiembrie 2015 în partea contestată de Balan Oleg, Colegiul constată că, acesta nu descrie concret care sunt acele acțiuni sau inacțiuni ce conturează comiterea de către Balan Oleg a abaterilor disciplinare imputate, obligațiile profesionale 4 neexecutate cu vinovăție, normele juridice din care conduita respectivă derivă, legătura cauzală dintre faptele imputate lui Balan Oleg și urmările cauzate. De asemenea, în cuprinsul pct. 2 din ordinul disputat se face referire la dispozițiile pct. 9 subpct. 2) și 3) din Statutul disciplinar al polițistului care nu are incidență cu speță dedusă judecății precum și la nerespectarea de către Balan Oleg a art. 85 din Codul muncii, asta în condițiile în care responsabilitatea pentru înregistrarea raportului în cancelaria subdiviziunii sau spre aprobare reclamantului revenea nemijlocit salariatului Olaru Octavian.

La materialele dosarului nu există probe ce ar atesta refuzul lui Balan Oleg de a înregistra raportul de demisie a lui Olaru Octavian sau date ce ar confirma cunoașterea de către Balan Oleg la 12 octombrie 2015 a existenței unei asemenea raport. În concluzie, Colegiul reiterează justețea concluziei instanței de apel în partea anulării pct. 2 din ordinul IGP nr. 811 ef. din 18 noiembrie 2015 și netemeinicia celor invocate la acest capitol de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Meleca Denis. Conform art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, în cazul admiterii acțiunii, instanța de contencios administrativ se pronunță, la cerere, și asupra reparării prejudiciului material și moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile.

Potrivit alin. (4) din același articol, mărimea prejudiciului moral se stabilește de instanța de contencios administrativ, independent de prejudiciul material, în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăție a pîrîtului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, luîndu-se în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. În altă ordine, examinînd alegațiile reprezentantului lui Balan Oleg, avocatul Bortă Ghenadie, Colegiul notează că, instanța de apel eronat a respins cerința reclamantului cu privire la repararea prejudiciului moral invocând lipsa suportului legal în acest sens, în contextul în care prevederile legale citate supra infirmă raționamentele respective ale instanței inferioare.

Prin urmare, luînd în considerare constatarea ilegalității pct. 2 din ordinul IGP nr. 811 ef. din 18 noiembrie 2015 și ținînd cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate lui Balan Oleg prin atragerea nejustificată la răspundere disciplinară cu aplicarea unei sancțiuni dure, discreditarea imaginii reclamantului față de colegi, atentarea la demnitatea și onoarea sa profesională, Colegiul consideră necesar de a admite parțial pretenția reclamantului Balan Oleg împotriva Inspectoratului General a Poliției cu privire la repararea prejudiciului moral cu încasarea din contul ultimei în beneficiul lui Balan Oleg a sumei de 2000 de lei.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, argumentele invocate de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Meleca Denis sunt neîntemeiate, iar cele invocate de reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă Ghenadie justificate, Colegiul va casa decizia instanței de apel în partea respingerii capătului de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri de admitere parțială a cerinței vizate și încasarea din contul Inspectoratului General a Poliției în beneficiul lui Balan Oleg a sumei de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. 5 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e Se respinge recursul declarat de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Meleca Denis.

Se admite recursul declarat de reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă Ghenadie. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Balan Oleg împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ în partea respingerii pretenției înaintate de Balan Oleg împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului moral cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin care: Se admite parțial cerința înaintată de Balan Oleg împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului moral.

Se încasează din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Balan Oleg suma de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, respingând în rest pretenția. În rest decizia instanței de apel se menține. Decizia este irevocabilă de la momentul emiterii. Președintele ședinței, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Mariana Pitic Galina Stratulat Oleg Sternioală 6