3ra-1681/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1681/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: G. Manoli dosarul nr. 3ra-1681/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

D E C I Z I E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Iuliana Oprea, Mariana Pitic

Galina Stratulat, Oleg Sternioală

examinând recursurile declarate de reprezentantul Inspectoratului General al

Poliției, Meleca Denis și de reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă

Ghenadie,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Balan Oleg

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016

c o n s t a t ă

La data de 09 decembrie 2015 Balan Oleg a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, la 18 noiembrie 2015 a fost

emis ordinul IGP nr. 811 ef. cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din

cadrul Brigăzii de poliție cu destinație specială “Fulger” aflată în subordinea pîrîtei,

iar prin pct. 2 din ordinul disputat i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de

mustrare aspră, considerându-l contrar prevederilor legislației în vigoare, pasibil

anulării.

Consideră că, faptele specificate în partea descriptivă a ordinului nr. 811 ef. din

18 noiembrie 2015 sunt declarative, neîntemeiate și nu întrunesc condițiile unei

abateri disciplinare sau încălcarea unor norme legale.

Solicită anularea pct. 2 din ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 811 ef.

din 18 noiembrie 2015 cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din

cadrul Brigăzii de poliție cu destinație specială “Fulger” a IGP al MAI, încasarea

cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 martie 2016 s-a respins

ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Balan Oleg împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ.

Instanța a constatat că, în cadrul anchetei de serviciu reclamantul a recunoscut

faptul comiterii abaterii disciplinare și nu a fost privat de dreptul la apărare la faza

efectuării anchetei de serviciu, prin urmare pct. 2 din ordinul contestat corespunde

prevederilor legale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016 s-a admis apelul

declarat de Balan Oleg, s-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 24 martie 2016 în partea respingerii capătului de cerere cu privire la anularea

ordinului și încasarea cheltuielilor de judecată și s-a emis în această parte o nouă

hotărâre prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Balan Oleg, s-a anulat pct. 2

din ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr.

811 ef. din 18 noiembrie 2015 cu privire la sancționarea disciplinară a șefului Secției

resurse umane al Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a IGP al MAI,

colonel de poliție Balan Oleg. S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Balan Oleg cheltuielile de asistență

juridică oferite în prima instanță în mărime de 4000 de lei, în rest hotărârea s-a

menținut.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, probatoriul

administrat în speță nu atestă clar prin ce acțiuni concrete au fost încălcate

prevederile legale imputate reclamantului din moment ce ele se referă la obligațiile

generale ale funcției deținute. De asemenea, s-a reținut că, nu-i sunt imputabile

reclamantului pretinsele abateri disciplinare or, Olaru Octavian urma să prezinte

raportul privind încetarea serviciului spre aprobare reclamantului Balan Oleg sau spre

înregistrare cancelariei, în vederea stabilirii termenului legal de 14 zile prevăzut de

Codul muncii.

Pretenția cu privire la reparația prejudiciului moral a fost respinsă din motiv că

potrivit legislației în vigoare prejudiciul moral pe asemenea categorii de litigii nu este

susceptibil reparării.

La data de 07 octombrie 2016 reprezentantul Inspectoratului General al

Poliției, Meleca Denis a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 08 septembrie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel prin concluzii ambigue și

deloc pertinente l-a absolvit de răspundere disciplinară pe Balan Oleg în pofida

faptului că vinovăția acestuia s-a dovedit cu certitudine în cadrul anchetei de serviciu

desfășurate apriori emiterii actului administrativ.

Consideră că, instanța de apel a dat o calificare juridică corectă raportului juridic

litigios, corect a determinat normele aplicabile litigiului dedus judecății, însă din

cauza înțelegerii incorecte a sensului acestor norme a conchis greșit în privința

drepturilor salariatului Olaru Octavian pe de o parte și a angajatorului Inspectoratul

General al Poliței pe altă parte.

La data de 19 octombrie 2016 reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă

Ghenadie a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08

septembrie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

2

hotărîrii primei instanțe în partea respingerii cerinței reparării prejudiciului moral cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere și încasare a sumei de 5000

de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nejustificat a respins

pretenția ce vizează încasarea prejudiciului moral or, prevederile art. 9, art. 10 și art.

329 din Codul muncii precum și art. 25 din Legea contenciosului administrativ

denotă susceptibilitatea reparării în speță a prejudiciului moral cauzat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Meleca Denis urmează a fi

respins, iar recursul declarat de reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă

Ghenadie urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel în partea respingerii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri de admitere parțială a pretenției vizate din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu

recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă

hotărîre.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Prezentul litigiu este generat de ordinul nr. 811 ef. din 18 noiembrie 2015 emis

de Inspectoratul General al Poliției în baza anchetei de serviciu efectuate în privința

salariatului Balan Oleg, iar potrivit pct. 2 din ordinul menționat, șefului Secției

resurse umane al Brigăzii de poliție cu destinație specială ”Fulger” a IGP al MAI,

colonel de poliție - Balan Oleg i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – mustrare

aspră, pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. d) și h) din Legea cu privire

la activitatea poliției și statutului polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, pct. 9

subpct. 2) și 3) din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Statutului

disciplinar al polițistului nr. 502 din 09 iulie 2013, ignorarea unor prevederi din

conținutul art. 85 din Codul muncii, manifestată prin neasigurarea soluționării

raportului depus la 12 octombrie 2015 cu privire la încetarea serviciului în Poliție a

căpitanului de poliție, Olaru Octavian, încălcarea art. 118 alin. (6) din Codul muncii

manifestată prin neasigurarea respectării procedurii legale de prelungire sau amînare

a acordării concediului de odihnă în legătură cu suprapunerea zilelor concediului de

odihnă cu zilele concediului medical urmare a adresării căpitanului de poliție Olaru

Octavian (f.d. 8-11).

Verificînd legalitatea deciziei instanței de apel în raport cu argumentele invocate

de recurenți, Colegiul constată că, instanța de apel eronat a aplicat în speță normele

de drept material ce guvernează modul și condițiile reparării prejudiciului moral.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

3

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În conformitate cu art. 53 din Legea cu privire la activitatea poliției și statutului

polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, se consideră abateri disciplinare acțiunile

sau inacțiunile polițistului prin care se încalcă prevederile legii, ale altor acte

normative, restricțiile și interdicțiile stabilite, clauzele contractului individual de

muncă, cerințele fișei postului, prevederile Codului de etică și deontologie al

polițistului.

În corespundere cu art. 54 din aceeași lege, comiterea de abateri disciplinare, în

funcție de gravitatea lor și de gradul de vinovăție, atrage aplicarea următoarelor

sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare

cu un grad special; e) retrogradare în funcție; f) concediere.

Potrivit art. 55 alin. (1) din aceeași lege, sancțiunile disciplinare se aplică prin

ordinul angajatorului numai după efectuarea anchetei de serviciu privitor la abaterea

disciplinară.

Conform art. 57 alin. (1) din aceeași lege, actul administrativ de sancționare

disciplinară poate fi contestat de către polițist în instanța de contencios administrativ

în modul prevăzut de legislație.

Potrivit pct. 37 din Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013, ancheta de serviciu se efectuează în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare, a dispozițiilor prezentului Statut

disciplinar și contribuie la consolidarea disciplinei de serviciu, legalității, prevenirea

și combaterea ilegalităților, educarea polițiștilor în spiritul executării întocmai și la

timp a actelor normative.

În conformitate cu pct. 38 din Statutul disciplinar al polițistului, sarcinile

anchetei de serviciu sînt: 1) examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a

circumstanțelor cauzelor abaterilor disciplinare comise de către polițiști; 2) stabilirea

cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; 3)

identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în

vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată

potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

În privința argumentelor invocate de reprezentantul Inspectoratului General al

Poliției, Meleca Denis, instanța de recurs reține că, sancționarea salariatului trebuie

să fie precedată de o analiză multiaspectuală și incontestabilă a circumstanțelor

comiterii faptelor, sarcină ce revine nemijlocit angajatorului care trebuie să

elucideze elementele conduitei ilicite ale salariaților cu referirea la normele legale

relevante în acest sens.

Din conținutul raportului depus de Balan Oleg la 03 noiembrie 2015 (f.d. 54)

nu rezultă recunoașterea de către acesta a faptului comiterii unei pretinse abateri

disciplinare, ba mai mult ca atît recunoașterea faptei în lipsa unor probe

concludente ce ar fundamenta concluziile date este insuficientă pentru atragerea

persoanei la răspundere disciplinară. Analizînd legalitatea ordinului nr. 811 ef. din

18 noiembrie 2015 în partea contestată de Balan Oleg, Colegiul constată că, acesta

nu descrie concret care sunt acele acțiuni sau inacțiuni ce conturează comiterea de

către Balan Oleg a abaterilor disciplinare imputate, obligațiile profesionale

4

neexecutate cu vinovăție, normele juridice din care conduita respectivă derivă,

legătura cauzală dintre faptele imputate lui Balan Oleg și urmările cauzate. De

asemenea, în cuprinsul pct. 2 din ordinul disputat se face referire la dispozițiile pct.

9 subpct. 2) și 3) din Statutul disciplinar al polițistului care nu are incidență cu speță

dedusă judecății precum și la nerespectarea de către Balan Oleg a art. 85 din Codul

muncii, asta în condițiile în care responsabilitatea pentru înregistrarea raportului în

cancelaria subdiviziunii sau spre aprobare reclamantului revenea nemijlocit

salariatului Olaru Octavian. La materialele dosarului nu există probe ce ar atesta

refuzul lui Balan Oleg de a înregistra raportul de demisie a lui Olaru Octavian sau

date ce ar confirma cunoașterea de către Balan Oleg la 12 octombrie 2015 a

existenței unei asemenea raport.

În concluzie, Colegiul reiterează justețea concluziei instanței de apel în partea

anulării pct. 2 din ordinul IGP nr. 811 ef. din 18 noiembrie 2015 și netemeinicia

celor invocate la acest capitol de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției,

Meleca Denis.

Conform art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, în cazul

admiterii acțiunii, instanța de contencios administrativ se pronunță, la cerere, și

asupra reparării prejudiciului material și moral cauzat prin actul administrativ ilegal

sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile.

Potrivit alin. (4) din același articol, mărimea prejudiciului moral se stabilește de

instanța de contencios administrativ, independent de prejudiciul material, în funcție

de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de

vinovăție a pîrîtului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, luîndu-se în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

În altă ordine, examinînd alegațiile reprezentantului lui Balan Oleg, avocatul

Bortă Ghenadie, Colegiul notează că, instanța de apel eronat a respins cerința

reclamantului cu privire la repararea prejudiciului moral invocând lipsa suportului

legal în acest sens, în contextul în care prevederile legale citate supra infirmă

raționamentele respective ale instanței inferioare. Prin urmare, luînd în considerare

constatarea ilegalității pct. 2 din ordinul IGP nr. 811 ef. din 18 noiembrie 2015 și

ținînd cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate lui Balan Oleg prin

atragerea nejustificată la răspundere disciplinară cu aplicarea unei sancțiuni dure,

discreditarea imaginii reclamantului față de colegi, atentarea la demnitatea și onoarea

sa profesională, Colegiul consideră necesar de a admite parțial pretenția

reclamantului Balan Oleg împotriva Inspectoratului General a Poliției cu privire la

repararea prejudiciului moral cu încasarea din contul ultimei în beneficiul lui Balan

Oleg a sumei de 2000 de lei.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, argumentele

invocate de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Meleca Denis sunt

neîntemeiate, iar cele invocate de reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă

Ghenadie justificate, Colegiul va casa decizia instanței de apel în partea respingerii

capătului de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral cu emiterea în această

parte a unei noi hotărîri de admitere parțială a cerinței vizate și încasarea din contul

Inspectoratului General a Poliției în beneficiul lui Balan Oleg a sumei de 2000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral.

5

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de reprezentantul Inspectoratului General al

Poliției, Meleca Denis.

Se admite recursul declarat de reprezentantul lui Balan Oleg, avocatul Bortă

Ghenadie.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Balan Oleg împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ în partea respingerii pretenției înaintate de Balan

Oleg împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului

moral cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin care:

Se admite parțial cerința înaintată de Balan Oleg împotriva Inspectoratului

General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului moral.

Se încasează din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Balan

Oleg suma de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, respingând în rest pretenția.

În rest decizia instanței de apel se menține.

Decizia este irevocabilă de la momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Mariana Pitic

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

6