3ra-1564/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1564/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: D. Chistol dosarul nr. 3ra-1564/16

instanța de apel: D. Manole, A. Bostan, Șt. Niță

ÎNCHEIERE

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Vasile

Foltea în interesele lui Bocan Ion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bocan Ion

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Bocan Ion și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 05 ianuarie 2016,

c o n s t a t ă:

La 17 martie 2015 Bocan Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitînd anularea punctului 1 al

ordinului IGP al MAI nr. 100 ef din 16.02.2015, în baza căruia a fost sancționat

disciplinar cu mustrare aspră.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat că conform pct. 1 al

ordinului IGP al MAI nr. 100 ef. din 16.02.2015 a fost sancționat disciplinar cu

mustrare aspră pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin (1) lit. o), art. 28 alin.(1)

lit. f) ale Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului, pct. 6 lit. i,) j,) 1) și pct. 13 din Codul de etică și deontologie al

polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, manifestate

prin neinformarea celui mai apropiat organ de poliție despre accidentul rutier comis,

atitudine iresponsabilă față de automobilul de serviciu de model „Nissan Navara”,

n/î MAI 6130, utilizat contrar intereselor de serviciu și fără permisiunea conducerii

Inspectoratului de Poliție Nisporeni, acțiuni care au compromis prestigiul funcției și

autorității din care face parte, comiterea unei abateri disciplinare care discreditează

imaginea Poliției.

Reclamantul consideră că ordinul de sancționare este ilegal, fiind emis fără

cercetarea obiectivă si corectă a circumstanțelor cauzei. În acest sens, reclamantul

invocă că la data de 17.01.2015, aproximativ pe la orele 21:00, pe traseul M 1,

Chișinău-Leușeni, km 41+600 m, s-a produs un accident rutier cu implicarea

automobilelor de model „Mazda-Xedox” cu n/î NS AO 558, condus de Cataraga Ion

și automobilul de model „Nissan Navara” cu n/î MAI 6130, condus de Stamati

Andrei.

Deși circumstanțele producerii acestui accident erau cercetate de organul de

urmărire penală al IP Strășeni și de Procuratura raionului Strășeni în cadrul

procesului penal nr.20153300032, nefiind emisă o hotărîre procesuală definitivă și

irevocabilă, în partea motivatoare a ordinului de sancționare s-au indicat

circumstanțele pretinse a fi stabilite și anume expuneri concrete, nominale și cu

caracter acuzator, fapt care încalcă principiul prezumției nevinovăției și confirmă că

investigațiile petrecute de reprezentanții Direcției inspectare efectiv a

Inspectoratului General de Poliție a Ministerului Afacerilor Interne, au purtat un

caracter formal, fiind bazate pe atitudini subiective.

Invocă, de asemenea, că constatările expuse în ordinul de sancționare au fost

stabilite fără ca reprezentanții Direcției inspectare efectiv a Inspectoratului General

de Poliție să efectueze ori să suspende ancheta de serviciu pentru ca organul de

urmărire penală să efectueze mai multe acțiuni importante în cazul investigării

acestui caz și anume:

automobilul de model „Nissan Navaro”, n/î MAI 6130 nu a fost examinat

pentru a fi ridicate amprentele papilare de pe volan, în scopul constatării identității

persoanei care a condus acest automobil la data de 17.01.2015;

nici el și nici Stamati Andrei, care în cadrul procesului penal nr.

20153300032, a declarat concret că anume el s-a aflat la volanul automobilului de

model „Nissan Navaro”, n/î MAI 6130 la 17.01.2015, nu au fost îndreptați la

examinarea medico-legală pentru a se constata dacă în regiunea cutiei toracice sunt

sau nu prezente urme ale vătămărilor corporale cauzate de volanul automobilului,

care ar fi indicat direct și concret la persoana care se afla la volan la data de

17.01.2015;

el nu a fost audiat de un medic specialist pentru a se constata dacă în

rezultatul traumelor în regiunea capului, suferite în calitate de pasager al

automobilului de model „Nissan Navaro”, n/î MAI 6130, ar fi putut manifesta un

comportament posibil a fi interpretat de către martori ca stare de ebrietate.

Menționează că caracterul formal și subiectiv al investigațiilor efectuate de

reprezentanții Direcției inspectare efectiv a Inspectoratului General de Poliție a

MAI poate fi demonstrat prin conținutul comunicatului de presă oferit de

reprezentanții IGP a MAI pînă la terminarea anchetei de serviciu, în conformitate cu

2

care s-a indicat că anume el era la volanul automobilului de model „Nissan Navaro”

n/î MAI 6130.

Reclamantul a subliniat că din cauza comportamentului nedeontologic al

reprezentanților unei autorități care s-a expus în public asupra vinovăției sale și din

cauza lipsirii sale de dreptul de a fi asistat de un avocat pe parcursul procedurilor

efectuate, el a refuzat să dea careva explicații în cadrul anchetei de serviciu.

În concluzie, reclamantul a solicitat anularea ordinului privind sancționarea

sa ca fiind ilegal, avînd în vedere că circumstanțele pretinselor abateri disciplinare

nu au fost examinate sub toate aspectele, complet și obiectiv în cadrul anchetei de

serviciu, nu i-a fost respectat dreptul legitim de a fi asistat de un avocat, ancheta de

serviciu intenționat n-a fost suspendată pe perioada desfășurării în paralel a

procedurilor penale pentru a influenta rezultatele acesteia.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05 ianuarie 2016

acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Bocan Ion a declarat apel,

solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri

prin care a admite acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 201 a fost respins apelul

declarat de Bocan Ion și menținută hotărîrea primei instanțe.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe

privind respingerea acțiunii, avînd în vedere că pe parcursul judecării cauzei în fond

s-a stabilit cu certitudine că apelantul, fără a avea permisiunea conducerii

Inspectoratului de Poliție Nisporeni, a preluat automobilul model „Nissan Navara”

cu n/î MAI 6130, utilizîndu-1 în scopuri personale în afara orelor de serviciu pe un

teritoriu care nu este deservit de Inspectoratului de Poliție Nisporeni, concluzia

rezultînd exclusiv din explicația Șefului Inspectoratului de Poliție Nisporeni.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că apelantul, cunoscînd despre

producerea accidentului rutier cu implicarea automobilului de serviciu de model

„Nissan Navara” cu n/î MAÍ 6130, nu a informat despre acest fapt la cel mai

apropiat organ de poliție și a plecat de la locul accidentului și nu a întreprins măsuri

în vederea acordării ajutorului medical pasagerilor Cataraga Ion și Ceban Ludmila,

acțiuni care contravin art. 26 al Legii nr. 320 din 27.12.2013 cu privire la poliție.

Totodată, prin refuzul de a face explicații în cadrul anchetei de serviciu

apelantul a renunțat benevol la dreptul său prevăzut la art. 58 alin. (2) din Statutul

disciplinar al polițistului, conform căruia persoana în privința căreia se desfășoară

ancheta de serviciu este în drept să prezinte persoanei care efectuează ancheta de

serviciu, probele pe care le consideră necesare, în vederea demonstrării nevinovăției

sale sau care pot influenta la aplicarea unei sancțiuni disciplinare mai blînde.

3

În acest context, Colegiul civil al instanței de apel a apreciat critic

argumentele apelantului, potrivit cărora el a fost privat de dreptul de a fi asistat de

un avocat pe parcursul anchetei de serviciu, or, în cadrul anchetei de serviciu

acțiunile sale nu erau investigate sub aspect penal, dar sub aspectul încălcării

disciplinei de muncă, iar apelantul avea obligația să manifeste sinceritate și să

contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv.

În concluzie, instanța de apel a considerat că sancțiunea disciplinară aplicată

apelantului - mustrare aspră, este absolut justificată și proporțională abaterii comise,

iar argumentele apelantului potrivit cărora instanța de fond nu a luat în considerare

faptul că prin decizia agentului constatator al IP Strășeni din 15.04.2015 s-a

constatat că autoturismul de model „Nissan Navara” la momentul producerii

accidentului rutier era condus de Andrei Stamati și respectiv el a fost sancționat

neîntemeiat, nu pot fi reținute, or, instanța de fond corect a remarcat că chiar dacă

Bocan Ion nu se afla la volanul automobilului, părăsind locul accidentului rutier și

neacordînd ajutor persoanelor traumatizate, acesta a încălcat obligațiile stipulate la

art. 26 al Legii nr. 320 din 27.12.2013 cu privire la poliție și statutul polițistului.

La 01 septembrie 2016 avocatul Vasile Foltea în interesele lui Bocan Ion a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea lui, casarea

hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data 01 septembrie

2016 se consideră a fi depus în termen.

În motivarea recursului recurentul a invocat încălcarea normelor de drept

material prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, precum și comiterea

erorilor care au dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului și la

soluționarea greșită a pricinii.

În acest sens recurentul a menționat că deși instanța de apel a reținut faptul că

în cadrul anchetei de serviciu dînsul a refuzat să facă declarații, motivînd inițial că

nu-i este clară calitatea sa procesuală în cadrul urmăririi penale pornite pe faptul

accidentului rutier, iar ulterior din motive de sănătate, instanța de apel neîntemeiat a

menționat că pornirea urmăririi penale pe faptul accidentului rutier nu-1 scutește pe

apelant de obligațiile prevăzute de art.59 din Statutul disciplinar al polițistului,

conform căruia persoana în privința căreia se desfășoară ancheta de serviciu are mai

multe obligații, printre care-să prezinte explicații scrise cu privire la încălcarea

comisă.

4

Susține că în acest sens, instanța de apel a aplicat eronat norma art. 59 din

Statutul disciplinar al polițistului, deoarece în acest caz urmau a fi aplicate art.art.21

și 24 din Constituția Republicii Moldova, care garantează dreptul la prezumția

nevinovăției și dreptul la apărare a fiecărei persoane și care este legea supremă a

societății și a statului.

Invocînd aprecierea arbitrară a probelor, recurentul a menționat că instanța de

fond și cea de apel n-au luat în considerație argumentele sale, precum că nu el s-a

aflat la volanul autoturismului de model „Nissan Navara” cu n/î MAI 6130 în

momentul producerii accidentului rutier la 17.01.2015, precum și că anume acest

fapt eronat și ilegal i-a fost incriminat de intimat în ordinul contestat. Or, în

conformitate cu ordonanța emisă la 30 aprilie 2015 de procurorul în Procuratura

raionului Strășeni, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului Bocan

Ion și clasarea cauzei penale nr.2015338008 pe motivul că s-a constatat că în cazul

din speță la 17.01.2015, orele 22.58, autoturismul de model „Nissan Navara” la

momentul producerii accidentului rutier a fost condus de Andrei Stamati care era

treaz și nu de Ion Bocan, circumstanțe, care, pe cale de consecință exclud urmărirea

penală.

Totodată, prin decizia din 15.04.2015 a agentului constatator al IP Strășeni

Stamati Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea faptei contravenționale

prevăzute de art.242 alin.(2) Cod contravențional și sancționat prin procesul-verbal

nr.8003365663138919 pentru faptul că la 17.01.2015, pe traseul Ml, Chișinău-

Leușeni, km 41+600 m, nu a ținut cont de situația rutieră și neisprăvindu-se cu

conducerea, a pierdut controlul automobilului și a ieșit pe banda de pe sens opus,

tamponînd frontal autoturismul de model „Mazda-Xedox” cu n/î NS AO 558,

condus de Cataraga Ion.

La fel, instanța de apel n-a luat în considerare faptul că în rezultatul

accidentului rutier, Bocan Ion, în calitate de pasager al autoturismului de model

„Nissan Navara” cu n/î MAI 6130, a suferit un traumatism cranio-cerebral, avînd

nevoie personal de ajutorul medical și că în momentul în care a coborît din

automobil, la fața locului deja era prezent echipajul poliției cu automobilul Dacia

Logan MAI 9855, motiv pentru care decăzuse necesitatea ca el să informeze

organele poliției despre acest incident.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Foltea în interesele lui

Bocan Ion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4)

CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Vasile Foltea în interesele lui Bocan Ion ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

6

d i s p u n e:

Recursul declarat de Vasile Foltea în interesele lui Bocan Ion se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

7