3ra-1520/15 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă, Jud. Bălți: N. Ocerednîi dosarul nr. 3ra-1520/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Bălți: A. Albu, A. Toderaș, O. Moraru ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Biroul Vamal Bălți, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată ”Bucuria-Saturn” împotriva Biroului Vamal Bălți cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 iulie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Biroul Vamal Bălți, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 10 septembrie 2014 în partea admiterii pretențiilor privind repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii în această parte, în rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută, c o n s t a t ă La 31 ianuarie 2014, SRL ”Bucuria-Saturn” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Bălți cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta SRL ”Bucuria-Saturn” a indicat că în rezultatul Actului de audit post-vămuire nr. 18 din 10 decembrie 2013 a fost adoptată decizia de regularizare nr. 153 din 13 decembrie 2013, prin care a fost obligată să achite drepturile de import în mărime de 458818,19 lei și penalități – 133122,81 lei, în total 591941,00 lei. Consideră reclamanta că, atât Actul de audit post-vămuire nr. 18 din 10 decembrie 2013, cât și decizia de regularizare nr. 153 din 13 decembrie 2013 au fost emise de către Biroul Vamal Bălți neîntemeiat și ilegal, din următoarele motive. Susține că, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 444 din 22 februarie 2011 încheiat cu SC ”Panoterm” SRL, România, a importat în Republica Moldova un frigider dezasamblat compus din 4 camere frigorifice.

La 14 iulie 2011 a depus la Biroul Vamal Bălți declarațiile vamale: nr. 9024I1263, nr. 9024I1264 și nr. 9024I1265, iar la 15 iulie 2011 au fost depuse declarațiile vamale: nr. 9024I1266, nr. 9024I1267 și nr. 9024I1269, care au fost acceptate de către organul vamal. Declară că, marfa importată a fost plasată conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007, la poziția tarifară - 9406 00 380 – ”construcție prefabricată” – ”altele” (din fier, părți de 1 frigidere în stare dezasamblată compuse din 4 camere frigorifice (panouri cu izolație din poliuretan pentru paravan și colțare exterioare). Afirmă reclamanta că, marfa dată a fost inclusă în capitalul social al întreprinderii din care considerente a depus la organul vamal cerere de scutire de la plata taxelor vamale de import și de TVA, care în urma studierii setului de documente prezentat, a fost admisă.

Însă, ulterior organul vamal a inițiat un control de audit post-vămuire în rezultatul căruia a constatat precum că marfa importată nu se atribuie la poziția tarifară - 9406 00 380 ”construcții prefabricate” – ”altele”, dar la cea – 7308 90 510 – ”panouri formate din doi pereți din tablă nervurată și cu un strat interior izolant”, care nu permite acordarea facilităților fiscale și vamale. Iar, în baza Actului de audit post-vămuire nr. 18 din 10 decembrie 2013, pârâtul a emis decizia de regularizare nr. 153 din 13 decembrie 2013, prin care au fost recalculate drepturile de import, încasând suplimentar din contul întreprinderii în total suma de 591941,00 lei.

Menționează că, până a depune la organul vamal cererea de scutire de la plata taxelor vamale de import și TVA, s-a adresat Camerei de Comerț și Industrie, care a stabilit că potrivit documentației tehnice și de achiziție, obiectul evaluat constituie - ”complex frigorific (frigider) format din 4 camere, dezasamblate pentru comoditatea transportării”. Invocă reclamata că, în temeiul Raportului de evaluare nr. 04011100323E/0301710 din 13 iulie 2011 întocmit de către Camera de Comerț și Industrie, filiala Soroca, adunarea generală extraordinară a asociaților întreprinderii prin procesul-verbal nr. 2 din 14 iulie 2011, a decis majorarea capitalului social de la 5400 lei până la 1186685 lei din contul aportului în natură format din – construcție industrială – părți de frigider în stare dezasamblată, respectivele modificări fiind înregistrate la Camera Înregistrării de Stat.

Susține că, a respectat toate condițiile necesare pentru a beneficia de scutire de la plata taxelor vamale de import și de TVA stabilite în art. 103 alin. (1) pct. 23 din Codul fiscal și art. 28 lit. g) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997. Consideră că, concluziile organului vamal precum că marfa importată nu se atribuie la poziția tarifară - 9406 00 380, dar la cea – 7308 90 510, sunt eronate, deoarece camerele frigorifice importate constituie prin sine niște ”construcții prefabricate”, unde din cauza volumului mare al acestora, ce făcea imposibilă transportarea lor ca un tot întreg, acestea au fost importate în stare dezasamblată, care ulterior urmau a fi asamblate la fața locului într- un complex unic frigorific.

Reiterează că, la 24 decembrie 2013, a depus la Biroul Vamal Bălți cerere prealabilă, solicitând anularea Actului de audit post-vămuire nr. 18 din 10 decembrie 2013 și deciziei de regularizare nr. 153 din 13 decembrie 2013, însă prin răspunsul nr. 108 din 20 ianuarie 2014, cererea a fost respinsă, fără a fi indicat vreun motiv legal. De asemenea, indică reclamanta că, prin acțiunile ilegale ale organului vamal i-a fost afectată activitatea economică, cauzându-i astfel un prejudiciu moral pe care îl estimează în mărime de 10000 lei. Cere SRL ”Bucuria-Saturn” anularea Actului de audit post-vămuire nr. 18 din 10 decembrie 2013 și deciziei de regularizare nr. 153 din 13 decembrie 2013 întocmite de către Biroul Vamal Bălți, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 10 septembrie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, anulat Actul de audit post-vămuire nr. 18 din 10 decembrie 2013 și decizia de regularizare nr. 153 din 13 decembrie 2013 întocmite de către Biroul Vamal Bălți, încasată din contul Biroului Vamal Bălți în beneficiul SRL ”Bucuria-Saturn” suma de 5000 de lei cu 2 titlu de prejudiciu moral și suma de 5000 de lei cheltuieli de judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2015, a fost admis apelul declarat de către Biroul Vamal Bălți, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 10 septembrie 2014 în partea admiterii pretențiilor privind repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii în această parte.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015, a fost admis recursul declarat de către Biroul Vamal Bălți, casată decizia Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2015 și remisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecători. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 iulie 2015, a fost admis apelul declarat de către Biroul Vamal Bălți, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 10 septembrie 2014 în partea admiterii pretențiilor privind repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii în această parte. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 23 septembrie 2015, Biroul Vamal Bălți a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 23 iulie 2015 și hotărârii Judecătoriei Bălți din 10 septembrie 2014 cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului Biroul Vamal Bălți a invocat că conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 444 din 22 februarie 2011 încheiat cu SC ”Panoterm” SRL, România, intimata SRL ”Bucuria-Saturn” a importat în Republica Moldova de fapt 4 camere frigorifice în stare dezasamblată și nu frigiderul cu toate componentele sale principale așa cum a indicat instanța de apel, respectiv marfa importată cu facilități nu poate fi calificată la poziția tarifară - 9406 00 380 - ”construcții prefabricate” – ”altele”, adică active materiale a căror valoare depășește 3000 de lei pentru o unitate și al căror termen de exploatare depășește un an sau – mijloace fixe, dar la materiale de construcție, care nu pot beneficia de aplicarea tratamentului tarifar favorabil, urmând a fi plasate la import la poziția tarifară - 7308 90 510 – ”panouri formate din doi pereți din tablă nervurată și cu un strat interior izolant”.

De asemenea, declară recurentul că, în rezultatul controlului post-vămuire s-a constatat că intimata SRL ”Bucuria-Saturn” nu și-a onorat obligația pentru care i-a fost acordat tratamentul tarifar favorabil de a importa pe teritoriul țării întreg frigiderul, importând doar părți componente ale acestuia sub formă de panouri cu izolație din polietilenă pentru paravan și pereți. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Bălți din 23 iulie 2015 a fost expediată în adresa Biroului Vamal Bălți la 31 iulie 2015 și recepționată de către recurent la 03 august 2015 (f.d.

153-154). În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Biroul Vamal Bălți la 23 septembrie 2015, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 09 octombrie 2015, în adresa intimatei SRL ”Bucuria-Saturn” a fost expediată copia recursului declarat de către Biroul Vamal Bălți cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. 3 Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Biroul Vamal Bălți este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Biroul Vamal Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanța de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse.

Nu poate fi reţinut drept temei al admisibilității recursului argumentul recurentului Biroul Vamal Bălți precum că conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 444 din 22 februarie 2011 încheiat cu SC ”Panoterm” SRL, România, intimata SRL ”Bucuria-Saturn” a importat în Republica Moldova de fapt 4 camere frigorifice în stare dezasamblată și nu frigiderul cu toate componentele sale principale așa cum a indicat instanța de apel, respectiv marfa importată cu facilități nu poate fi calificată la poziția tarifară - 9406 00 380 - ”construcții prefabricate” – ”altele”, adică active materiale a căror valoare depășește 3000 de lei pentru o unitate și al căror termen de exploatare depășește un an sau – mijloace fixe, dar la materiale de construcție, care nu pot beneficia de aplicarea tratamentului tarifar favorabil, urmând a fi plasate la import la poziția tarifară - 7308 90 510 – ”panouri formate din doi pereți din tablă nervurată și cu un strat interior izolant”, din următoarele considerente.

4 Se reține că, potrivit Raportului de evaluare nr. 04011100323E/0301710 din 13 iulie 2011 întocmit de către Camera de Comerț și Industrie, filiala Soroca (f.d.

28-33), obiectul evaluării a constituit – construcție industrială – părți de frigider în stare dezasamblată (elemente constructive), cu dimensiunile: lungimea – 46,5 m, lățimea – 22,8 m, înălțimea la mijloc – 8,5 m, la marginea acoperișului – 6,0 m. Obiectul, conform extrasului din proiectul de execuție, și anume frigiderul agricol urma a fi construit în s. Rudi, r-l Soroca, compus din 4 camere frigorifice cu elementele constructive, în total: panouri sandvici-paravan - 4540×1000×120 (184 bucăți); panouri sandvici-pereți - 6000×1000×120 (139 bucăți); panouri sandvici-pereți - 5900×1000×120 (46 bucăți); panouri sandvici-pereți - 5900×1000×120 (37 bucăți); panouri sandvici-pereți - 6000×1000×50 (8 bucăți); colțar exterior - 3000×40×80 (70 m) și colțar exterior - 3000×120×120 (180 m). În rezultatul evaluării, Camera de Comerț și Industrie, filiala Soroca a concluzionat că, au fost importate elementele corespunzătoare și în cantitatea necesară pentru construcția frigiderului conform documentației de proiect prezentate.

Totodată, s-a stabilit că pentru construcția unui frigider cu dimensiunile: 46,5×22,8×6,0, sunt necesare panouri sandvici cu suprafața totală de 2200 m2 și 252 m linie de colțar. Valoarea medie pe piață fiind de la 72000 Euro – 75000 Euro. Prețul mediu – 73500 Euro. Conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 444 din 22 februarie 2011, costul frigiderului dezasamblat compus din 4 camere frigorifice a constituit 73300 Euro.

Conform pct. 4 din Secțiunea XX, Mărfuri și produse diverse (Capitolul 94-96) din Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007, (abrogat la 18 septembrie 2015 prin Hotărârea Guvernului nr. 632 din 11 septembrie 2015), – se consideră ca fiind ”construcții prefabricate” – în sensul poziției 9406, construcțiile fie pregătite la uzină, fie livrate sub forma elementelor de asamblat la fața locului, prezentate împreună, cum ar fi căsuțele de locuit sau de șantier, birouri, școli, magazine, hangare, garaje sau construcții similare.

Or, marfa importată de către intimata SRL ”Bucuria-Saturn” prin declarațiile vamale nr. 9024I1263, nr. 9024I1264 și nr. 9024I1265 din 14 iulie 2011, precum și nr. 9024I1266, nr. 9024I1267 și nr. 9024I1269 din 15 iulie 2011, corect a fost plasată la poziția tarifară - 9406 00 380 - ”construcții prefabricate” – ”altele”, și nu la cea – 7308 90 510 - ”panouri formate din doi pereți din tablă nervurată și cu un strat interior izolant”, la care face trimitere recurentul Biroul Vamal Bălți, deoarece construcția industrială – formată din 4 părți de frigider în stare dezasamblată prin prisma prevederilor pct. 4 din Secțiunea XX, Mărfuri și produse diverse (Capitolul 94-96) din Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007, (abrogat la 18 septembrie 2015 prin Hotărârea Guvernului nr. 632 din 11 septembrie 2015), constituie prin sine o ”construcție prefabricată”, unde din cauza volumului mare, ce făcea imposibilă transportarea acesteia ca un tot întreg, a fost importată în stare dezasamblată pentru comoditatea transportării, care ulterior urma a fi asamblată la fața locului în s. Rudi, r-l Soroca într-un complex unic frigorific (frigider agricol).

Cu atît mai mult că, Camera de Comerț și Industrie, filiala Soroca prin Raportul de evaluare nr. 04011100323E/0301710 din 13 iulie 2011 a concluzionat că de către intimată au fost importate elementele corespunzătoare și în cantitatea necesară pentru construcția frigiderului.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului Biroul Vamal Bălți precum că în rezultatul controlului post-vămuire s-a constatat că intimata SRL ”Bucuria-Saturn” nu și-a onorat obligația pentru care i-a fost acordat tratamentul tarifar favorabil de a importa pe teritoriul țării întreg frigiderul, importând doar părți componente ale acestuia sub formă de 5 panouri cu izolație din polietilenă pentru paravan și pereți, or, recurentul atât la momentul vămuirii a acceptat declarațiile vamale nr. 9024I1263, nr. 9024I1264, nr. 9024I1265 din 14 iulie 2011 și nr. 9024I1266, nr. 9024I1267, nr. 9024I1269 din 15 iulie 2011, cât și la momentul depunerii cererii de scutire de drepturi de import și TVA, comisia permanentă din cadrul Biroului Vamal Bălți, studiind setul de documente prezentat în acest sens de către intimata SRL ”Bucuria-Saturn”, a stabilit cu certitudine că ultima întrunește toate condițiile necesar de ai fi aplicat un tratament tarifar favorabil, scutind-o de la plata drepturilor de import și TVA.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanța de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Biroul Vamal Bălți ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Biroul Vamal Bălți, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 6