2r-864/15 — Contestarea actelor executorului judecătoresc

prima instanţă: V.S.Midrigan dosarul nr.2r-829/15 instanţa de apel: A.Panov, A.Minciuna, M.Moraru DECIZIE 25 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Mihnoveţ Olga, în pricina civilă la cererea înaintată de către Mihnoveţ Olga împotriva executorului judecătoresc Bodrug Augustin, intervenienţi accesorii ÎMGFL nr. 1, mun. Chişinău, Mihnoveţ Victor, Mihnoveţ Ilia privind contestarea actului executorului judecătoresc, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015, prin care cererea de revizuire înaintată de Mihnoveţ Olga a fost respinsă ca inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 15 aprilie 2015, Mihnoveţ Olga s-a adresat cu o cerere împotriva executorului judecătoresc Bodrug Augustin, intervenienţi accesorii ÎMGFL nr. 1, mun.

Chişinău, Mihnoveţ Victor, Mihnoveţ Ilia privind contestarea actului executorului judecătoresc. În motivarea acţiunii, Mihnoveţ Olga a indicat că, conform procesului-verbal de sechestru din 01 aprilie 2015, executorul judecătoresc Bodrug Augustin a aplicat sechestru asupra autoturismului de model „HONDA JAZZ", cu n/î C OJ 240, pentru asigurarea executării documentului executoriu nr. 2-4535/13 din 13.11.2013, emis de Judecătoria Botanica, mun. Chişinău. Consideră că, sechestrul aplicat de executorul judecătoresc Bodrug Augustin urmează a fi ridicat, deoarece autoturismul sus-indicat a fost procurat în timpul căsătoriei sale cu Mihnoveţ Ilia şi constituie proprietate comună în devălmăşie, iar dînsa nu răspunde pentru datoriile soţului formate anterior încheierii căsătoriei, care nu sunt legate de interesele familiei, cu atât mai mult că, dînsa nu răspunde nici pentru datoriile socrului său – Mihnoveţ Victor.

Solicită Mihnoveţ Olga, admiterea contestaţiei cu ridicarea sechestrului aplicat în baza procesului-verbal de sechestru din 01 aprilie 2015, de către executorul judecătoresc Bodrug Augustin asupra autoturismului de model „Honda Jazz", cu n/î C OJ 240 şi încasarea din contul pîrîţilor în beneficiul său a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat achitată pentru depunerea acţiunii şi cheltuielile pentru acordarea asistenţei juridice. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 29 mai 2015, cererea privind contestarea actului executorului judecătoresc depusă de către Mihnoveţ Olga a fost respinsă (f.d.38-39). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2015, a fost respins recursul declarat de către Mihnoveţ Olga, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 29 mai 2015 (f.d.49-50). La data de 23 iulie 2015, Mihnoveţ Olga a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2015, solicitînd instanței de revizuire casarea deciziei judecătorești și dispunerea reexaminării cauzei (f.d.55- 56). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015, cererea de revizuire înaintată de Mihnoveţ Olga împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2015 a fost respinsă ca inadmisibilă (f.d.67-69). Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la data de 07 octombrie 2015, Mihnoveţ Olga a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate, admiterea cererii de revizuire cu remiterea pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel la emiterea încheierii din 23 septembrie 2015, a încălcat normele de drept procedural. Totodată, recurenta a mai menţionat că, instanţa ierarhic inferioară nu a elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluționarea corectă a litigiului, or, instanţa de apel urma să ţină cont de normele de drept naţionale, cît şi de practica CEDO, în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiţie, fapt ce în prezenta speţă nu se atestă (f.d.71-72). Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 425 CPC, care statuează expres că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din actele pricinii rezultă că încheierea recurată a fost pronunţată la 23 septembrie 2015 (f.d.67-69), iar recursul a fost depus la 07 octombrie 2015 (f.d.71- 72). Astfel, prin prisma art. 425 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

Conform art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Mihnoveţ Olga urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. Aşadar, din conţinutul recursului declarat de Mihnoveţ Olga rezultă că recurenta nu este de acord cu încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015, prin care cererea de revizuire înaintată de Mihnoveţ Olga a fost respinsă ca inadmisibilă (f.d.71-72).

La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că, cererea Olgăi Mihnoveţ privind revizuirea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2015 nu se încadrează în prevederile legale şi urmează a fi respinsă ca 2 inadmisibilă, or, la caz, admiterea cererii de revizuire va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil (f.d.67-69). Instanța de recurs reține că, concluzia instanţei de apel despre necesitatea respingerii cererii de revizuire ca inadmisibilă este justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea corectă şi obiectivă, corespunzătoare cerinţelor art. 130 Cod de procedură civilă.

Aşadar, Colegiul menţionează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 CPC care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către instanţa inferioară a normelor de drept material şi procesual în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 CPC şi prezentate circumstanţele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

În acest context, Colegiul reiterează prevederile art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederii enunţate, instanţa de recurs relevă că, circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv pînă la pronunţarea hotărîrii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărîrii, revizuirea căreia se atacă.

Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, instanţa de apel corect şi întemeiat a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire înintată de Mihnoveţ Olga privind revizuirea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2015, or, cele invocate de către recurentă în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit.lit. b) şi c) CPC, deoarece faptele invocate trebuie să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată şi să existe obiectiv pînă la pronunţarea hotărârii, condiţie ce la caz nu se atestă.

3 Este irelevant pentru admiterea cererii de revizuire şi retractarea deciziei irevocabile argumentul recurentei Mihnoveţ Olga, expus în prezenta cerere de recurs precum că, la caz, circumstanţa nouă care ar permite revizuirea procesului şi pronunţarea unei noi hotărîri ar constitui faptul precum că, recurenta a aflat că, autoturismul de model „HONDA JAZZ", cu n/î C OJ 240, ridicarea sechestrului asupra căruia se solicită şi care constituie proprietate comună în devălmăşie, a fost procurat de către soţul ei – Mihnoveţ Ilia în leasing, fiind gajat în favoarea companiei ÎCS ,,Expres Leasing” SRL. Or, recurenta – revizuentă Mihnoveţ Olga nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţa şi faptele enunţate pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actului prezentat ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege.

Deci, circumstanțele enunțate nu constituie circumstanțe noi care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute recurentei. Cît priveşte cel de-al doilea temei de revizuire invocat de către Mihnoveţ Olga – art. 449 lit. c) CPC, Colegiul aminteşte că, norma enunţată (art.449 lit. c) CPC), indică expres că, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, iar pentru a redeschide procesul în temeiul vizat trebuie prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanța urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi, condiţii ce nu sunt întrunite în prezenta speţă.

În aceast context, Colegiul judiciar conchide că, instanţa de apel corect a determinat că, circumstanţele invocate de către Mihnoveţ Olga precum că, în prezenta speţă au fost încălcate drepturile unei alte persoane – ÎCS ,,Expres Leasing” SRL, care n-a fost implicată în proces, nu pot constitui temei de revizuire, întrucât la caz, recurenta nu a prezentat nici o probă, care ar demonstra cele invocate de ultima, precum că automobilul ridicarea sechestrului asupra căruia se solicită a fost procurat în leasing și dacă prin hotărîrile judecătorești pronunțate sînt afectate drepturile procedurale și materiale ale terţului. În lipsa unor probe, afirmațiile recurentei sînt respinse ca nefondate, fiind declarative.

Instanța de recurs reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului CEDO, care declară preeminența dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale într-o manieră incompatibilă cu principiul securității juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat (res judecata).

Acest principiu implică, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi unei soluționări noi a cauzei. Competenta Curţii de Apel este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiției, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs şi nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi 4 temei pentru reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul când reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale şi obligatorii. În consecință, instanţa de apel corect a concluzionat că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul judiciar invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii, ceea ce în prezenta speță nu s-a constatat. În concluzie, instanţa de recurs menţionează că, încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015 este legală, motiv pentru care urmează a fi menţinută. Luînd în consideraţie cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că argumentele invocate în recurs sînt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Mihnoveţ Olga.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015, în pricina civilă la cererea înaintată de către Mihnoveţ Olga împotriva executorului judecătoresc Bodrug Augustin, intervenienţi accesorii ÎMGFL nr. 1, mun. Chişinău, Mihnoveţ Victor, Mihnoveţ Ilia privind contestarea actului executorului judecătoresc. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 5