2r-856/15 — Încasarea datoriei

Dosarul nr.2r-856/15 Prima instanţă: Judecătoria Bălţi (jud. N. Clevadî) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc) DECIZIE 25 noiembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Petru Moraru Oleg Sternioală examinând recursurile declarate de SRL „Insula Paradisului” şi SRL „Rîbac- Gurman” împotriva încheierii din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălţi, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de BC „Moldindconbank” SA împotriva FPC „Rîbac-Gurman” SRL, Ciornîi Serghei şi SRL „Insula Paradisului” cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: La data de 08 octombrie 2014, BC „Moldindconbank” SA s-a adresat cu cerere în instanţa de judecată împotriva FPC „Rîbac-Gurman” SRL, Ciornîi Serghei şi SRL „Insula Paradisului” solicitînd iniţial încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de 2900371, 44 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 50000 lei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că în baza contractului de credit nr.245 din 05 mai 2011 şi a acordurilor adiţionale nr. 1 din 09 august 2012, nr. 2 din 25 iulie 2013, prin intermediul filialei Bălţi, a acordat lui FPC „Rîbac-Gurman” SRL un credit în sumă de 4000000 lei, pe un termen de 36 luni, cu termenul final de rambursare la 05 mai 2014. Menţionează că, în vederea asigurării rambursării creditului, a încheiat cu Ciornîi Serghei contractul de fidejusiune nr. 246-F din 05 mai 2011 şi cu SRL „Insula Paradisului” contractul de fidejusiune nr. 201-F din 27 martie 2013, prin care fidejusorii au garantat băncii să execute în mod solidar şi integral obligaţia FPC „Rîbac-Gurman” SRL de rambursare a creditului, dobînzilor şi cheltuielilor aferente conform contractului de credit nr. 245 din 05 mai 2011, în cazul în care debitorul FPC ’’Rîbac-Gurman” SRL nu-şi va onora obligaţiile de achitare a creditului.

Indică că, în conformitate cu prevederile contractuale, pîrîtul FPC „Rîbac- Gurman” SRL s-a obligat să ramburseze creditele lunar, în conformitate cu graficele de rambursare anexate la contracte. 1 Susţine că, în detrimentul obligaţiilor asumate, pîrîţii au admis restanţe la achitarea plăţilor. La data de 21 august 2014 datoria constituia suma de 2900371,44 lei, formată din soldul creditului rămas în mărime de 2342040,50 lei, dobînda restantă - 101800,70 lei, comisionul - 50435,51 lei şi 14139,40 lei, dobînda suplimentară pentru neplata la scadenţă a dobînzii - 11056,83 lei şi dobînda suplimentară pentru neplata la scadenţă a creditului - 395037,90 lei. Afirmă că, întru soluţionarea litigiului pe cale extrajudiciară, în adresa pîrîtului FPC „Rîbac-Gurman” SRL a fost expediată notificarea nr. 14-3/165 din 02 septembrie 2014, prin care i s-a comunicat despre restanţa admisă, informîndu-l despre necesitatea achitării datoriei în termen de 10 zile.

Totodată, s-a expediat în adresa fidejusorilor Ciornîi Serghei şi SRL „Insula Paradisului” reclamaţia nr. 14- 3/165 din 02 septembrie 2014, cu propunerea de achitare benevolă a creditului. Răspunsuri la notificările expediate nu a primit şi datoria nu a fost achitată. La data de 04 iunie 2015, BC „Moldindconbank” SA a înaintat o cerere de majorare a cuantumului acţiunii solicitînd încasarea în mod solidar din contul pîrîţilor FPC „Rîbac-Gurman” SRL, Ciornîi Serghei şi SRL „Insula Paradisului” a datoriei în sumă de 3728728, 21 lei, formată din soldul creditului rămas în sumă de 2342040,50 lei, dobînda restantă în sumă de 308670,20 lei, comisionul în sumă de 40094,92 lei, dobînda suplimentară pentru neplata la scadenţă a dobînzii în sumă de 62058,65 lei şi dobînda suplimentară pentru neplata la scadenţă a creditului în sumă de 975863,94 lei şi taxa de stat achitată în sumă de 50 000 lei.

Prin hotărîrea din 19 iunie 2015 a judecătoriei Bălţi s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de BC „Moldindconbank” SA şi s-a încasat în mod solidar din contul FPC „Rîbac-Gurman” SRL, Ciornîi Serghei şi SRL „Insula Paradisului” a datoriei bancare în sumă de 3728728, 21 lei şi taxa de stat achitată în sumă de 50 000 lei, în total suma de 3778728,21 lei. La data de 26 iunie 2015 FPC „Rîbac-Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului” au depus cereri de apel împotriva hotărîrii din 19 iunie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, solicitînd, totodată, scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Prin încheierea din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălţi s-au respins cererile FPC „Rîbac-Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului” privind scutirea de la plata taxei de stat, acordînd FPC „Rîbac-Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului” termen pînă la data de 13 octombrie 2015 ora 09:00 pentru înlăturarea neajunsurilor, cu anexarea dovezii plăţii taxei de stat, în mod solidar, în mărime de 37500 lei şi prezentarea cererii de apel motivate. La data de 06 octombrie 2015, FPC „Rîbac-Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului” au declarat recursuri împotriva încheierii din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălţi, solicitînd casarea acesteia. În motivarea recursurilor, s-a invocat că nu sunt de acord cu încheierea adoptată, considerînd-o neîntemeiată şi nefondată, deoarece circumstanţele importante pentru admiterea cerinţei de scutire de la plata taxei de stat nu au fost elucidate pe deplin.

FPC „Rîbac - Gurman” SRL invocă că este în imposibilitate de a efectua careva operaţiuni bancare, deoarece prin încheierea executorului judecătoresc nr.094- 2 1209/15 din 23 aprilie 2015 s-a dispus aplicarea sechestrului pe bunurile mobiliare şi imobiliare ce-i aparţin, precum şi aplicarea interdicţiilor pe conturile bancare a întreprinderii, faptul dat fiind confirmat şi prin certificatul nr.323 din 25 iunie 2015 eliberat de executorul judecătoresc. SRL „Insula Paradisului” motivează situaţia dificilă a societăţii prin imposibilitate de a efectua careva operaţiuni bancare, deoarece prin încheierea executorului judecătoresc nr.094-1210/15 din 23 aprilie 2015 s-a dispus aplicarea sechestrului pe bunurile mobiliare şi imobiliare ce-i aparţin, precum şi aplicarea interdicţiilor pe conturile bancare a întreprinderii, faptul dat fiind confirmat şi prin certificatul nr.110 din 11 iunie 2015 eliberat de executorul judecătoresc.

Consideră că, instanţa de apel nu a apreciat just şi real situaţia dificilă în care se afla societăţile recurente, eronat a apreciat probele depuse şi neîntemeiat a considerat că apelanţii nu au prezentat probe incontestabile ce ar demonstra în mod cert situaţia materială grea a întreprinderilor. Susţine că, la emiterea încheierii, instanţa de apel a luat ca bază unilateral şi fără careva probe materiale, declaraţiile făcute de reprezentantul BC “Moldindconbank” SA, precum că sechestrul fost aplicat numai pe mijloacele băneşti aflate pe conturi, pe bunurile mobile şi imobile în limita revendicărilor din acţiune, însă pe lîngă aceasta ar mai dispune de bunuri care nu sunt gajate sau sechestrate din contul cărora ar putea fi achitată taxa de stat.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Curtea de Apel Bălţi a adoptat încheierea la data de 15 septembrie 2015, fiind pronunţată în lipsa reprezentanţilor FPC „Rîbac - Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului”, iar recursurile au fost declarate de FPC „Rîbac-Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului” la data de 06 octombrie 2015. Materialele cauzei relevă că încheierea a fost expediată recurenţilor la data de 21 septembrie 2015 şi au recepţionat-o la data de 22 septembrie 2015, conform avizelor de recepţie (f.d.162-163), ceea ce denotă că recursurile sunt declarate în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de FPC „Rîbac-Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului” împotriva încheierii din 15 septembrie 2015 neîntemeiate şi pasibile de a fi respinse, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 364, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii.

În conformitate cu prevederile art. 368 Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. Încheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs. 3 În conformitate cu art. 426 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Materialele cauzei atestă că prin încheierea din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălţi s-a respins cererea FPC „Rîbac-Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului” privind scutirea de la plata taxei de stat, acordînd FPC „Rîbac-Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului” termen pînă la data de 13 octombrie 2015 ora 09:00 pentru înlăturarea neajunsurilor, cu anexarea dovezii plăţii taxei de stat, în mod solidar, în mărime de 37500 lei şi prezentarea cererii de apel motivate (f.d.157-159).

Raportând circumstanțele stabilite la normele de drept procesual menționate, Colegiul constată că instanța de apel corect a emis încheierea prin care a acordat apelanţilor termen suplimentar pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat și a apelului cu esenţa, temeiurile, motivele de fapt şi de drept, bazîndu-se pe prevederile art. art. 364, 365 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 84 Cod de procedură civilă, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (iniţială şi reconvenţională), cererea intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum şi cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti.

În conformitate cu art. 85 alin.(4) Cod de procedură civilă, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. Conform art.4 al Legii taxei de stat, nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992, în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanţa judecătorească, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, este în drept să elibereze, complet sau parţial, de plata taxei de stat persoanele fizice şi juridice, precum şi să eşaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat. Din sensul art. 85 alin. (4) Cod de procedură civilă şi art. 4 al Legii taxei de stat se deduce că pentru scutirea de plata taxei de stat, solicitantul trebuie să prezinte probe pertinente, care să confirme că este în imposibilitate de a achita taxa de stat.

Totodată, este de menţionat că în cererea de scutire a persoanelor juridice se expun circumstanţele care justifică solicitarea, urmează să se probeze lipsa mijloacelor financiare, prezentând probe pertinente în acest sens, cum ar fi: informaţia de la Inspectoratul fiscal privind existenţa şi situaţia conturilor bancare, dările de seamă fiscale pentru ultimii ani, informaţia de la oficiul Cadastral privind imobilele deţinute, informaţia de la SA „Registru” privind mijloacele de transport, pe care le are în proprietate etc. 4 În speţă, instanţa de recurs reţine că apelanţii, în cererile de apel au înaintat cereri privind scutirea de la plata taxei pentru judecarea pricinii în apel, anexînd în acest sens doar încheierile executorului judecătoresc nr.094-1209/15 din 23 aprilie 2015 şi nr.094-1210/15 din 23 aprilie 2015 prin care s-a dispus aplicarea sechestrului pe bunurile mobile şi imobile ce le aparţin, precum şi aplicarea interdicţiilor pe conturile bancare a întreprinderilor, fără a prezenta alte confirmări ce să ateste situaţia materială dificilă a acestora.

Din cerificatele anexate la materialele cauzei se atestă aplicarea sechestrului pe mijloacele băneşti a SRL „Insula Paradisului” deţinute în BC „Moldindconbank” SA şi BC „Mobiasbancă Groupe Societe Generale” SA (f.d.138-139). Însă, certificate ale altor instituții financiare ce ar confirma lipsa mijloacelor financiare şi respectiv situaţia materială dificilă a societăţii, nu au fost prezentate. Tot aici, este de menţionat că această constatare este caracteristică şi FPC „Rîbac-Gurman” SRL, care nu a prezentat careva certificate eliberate de instituţiile financiare, ce ar atesta situaţia materială dificilă a societăţii. Prin urmare, instanţa de apel corect a apreciat aceste circumstanţe, ceea ce a dus la emiterea unei soluţii conform legii, constantînd, totodată, lipsa temeiurilor de scutire a apelanţilor de la plata taxei de stat la depunerea cererilor de apel.

Instanţa de recurs consideră nefondate argumentele recurenţilor referitor la faptul că instanţa de apel, la respingerea cererii de scutire de la plata taxei de stat, s- a bazat exclusiv pe declaraţiile BC „Moldindconbank” SA care nu ar fi confirmate, deoarece probarea situaţiei materiale dificile la scutirea plăţii taxei de stat este pe seama solicitanţilor, dar nu pe seama oponenţilor. Astfel, argumentele recurenţilor referitor la scutirea de la plata taxei de stat, instanţa de recurs le consideră nefondate, deoarece în cererea de recurs s-a invocat art. 6 alin. (1) CtEDO, însă nu au prezentat careva probe pertinente şi veridice ce ar confirma situaţia grea materială şi respectiv imposibilitatea plăţii taxei de stat.

Pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiţie, consfinţit de jurisprudenţa CtEDO, în cadrul soluţionării cererilor privind acordarea facilităţilor la plata taxei de stat, se examinează cu minuţiozitate fiecare caz concret pentru a nu admite îngrădirea dreptului persoanei la „un tribunal”. La soluţionarea acestor cereri instanţele se bazează atît pe normele dreptului naţional, cît şi pe prevederile Convenţiei şi jurisprudenţei CtEDO.

Totodată, este de menţionat că dreptul de acces la un tribunal urmează a fi înţeles ca un drept de acces concret şi efectiv, ceea ce determină instanţa de judecată de a supune adresarea oricărei persoane în justiţie cu o restricţie pecuniară clară şi concretă, evidenţiind-o în conţinutul încheierii de contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei administrări în justiţie şi proporţionalitatea unei astfel de restricţii. Astfel, însăşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuează că impunerea la achitarea taxei de stat nu constituie o limitare incompatibilă cu garanţiile art. 6 din Convenţie.

Respectiv, nu se consideră îngrădirea accesului liber la justiţie, prin prisma art. 6 din Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, în situaţia în care solicitantul nu se conformează obligaţiei de achitare a taxei de stat, 5 dar nici nu informează despre situaţia materială la momentul relevant, cu prezentarea dovezilor veridice (cazul Romany Gaz Grup v. Moldova, cererea nr. 11662, 10.06.2010).

În această ordine de idei, Colegiul reţine că neprezentarea dovezii de plată a taxei de stat ori solicitarea de la scutirea acesteia, drept prevăzut la art. 85 Cod de procedură civilă, indică direct la nerespectarea drepturilor procedurale de însăşi recurenţi, în măsura stabilită de normele de drept procedural, de aceea instanţa de apel în temeiul legii a dispus obligarea apelanţilor de a prezenta dovada de plată a taxei de stat în termenul stabilit, or, înaintând cerere de apel fără a prezenta dovada de plată a taxei de stat şi cunoscând despre necesitatea prezentării acesteia, urma să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudenţa CtEDO, de a proteja dreptul de acces la justiţie, fapt însă ignorat de recurenţi.

Prin urmare, Colegiul consideră necesar să precizeze că circumstanţele expuse de recurent nu pot fi acceptate de către instanţa de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în condiţiile cînd instanţa de apel la examinarea cererii de scutire de la plata taxei de stat s-a conformat prevederilor legale. Prin urmare, instanţa de recurs relevă că soluţia adoptată de instanţa de apel prin încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, având în vedere și obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că încheierea contestată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate, cu menţinerea încheierii instanței de apel din 15 septembrie 2015. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se resping recursurile declarate de FPC „Rîbac-Gurman” SRL şi SRL „Insula Paradisului” împotriva încheierii din 15 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi.

Se menține încheierea din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălţi, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Moldindconbank” SA împotriva FPC „Rîbac-Gurman” SRL, Ciornîi Serghei şi SRL „Insula Paradisului” cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii Petru Moraru Oleg Sternioală 6