2rh-312/15 — Evacuarea din apartamentul proprietate privată

prima instanţă: V. Gâscă dosarul nr. 2rh-312/15 instanţa de apel: N. Budăi, V. Pruteanu, I. Secrieru instanţa de recurs: N. Clima, A. Cobăneanu, D. Vition, S. Moldovan, T. Chişca- Doneva ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Liliana Catan Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de Pantelei Cebotaru în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Criţcov împotriva lui Pantelei Cebotaru cu privire la evacuarea din apartament fără acordarea altui spaţiu locativ şi cererea de chemare în judecată reconvenţională a lui Pantelei Cebotaru împotriva lui Alexandru Tihanschii, Nicolae Criţcov, şi Angela Cebotaru cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţiei din 21 decembrie 2005, prin care a fost respins recursul declarat de Pantelei Cebotaru şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2005 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău constată: La 22 octombrie 2003 Nicolae Criţcov, reprezentat de către Gheorghe Vlas a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Pantelei Cebotaru cu privire la evacuarea din apartament fără acordarea altui spaţiu locativ. În motivarea acţiunii a indicat că la 30 decembrie 2002 a procurat apartamentul nr. 36 din str. Miron Costin, 16, mun.

Chişinău de la Alexandru Tihanschii conform contractului de vânzare-cumpărare din 30 noiembrie 2002, autentificat la notarul public Lidia Snegur cu nr. 2/1-8000 şi înregistrat la OCT Chişinău sub nr. 07004115001036 la 31 decembrie 2002. Menţionează că din momentul procurării apartamentului practic se află în imposibilitate de a realiza dreptul de proprietate întrucât Pantelei Cebotaru, neavând nici un temei juridic şi ocupând abuziv acest apartament, refuză benevol să-l elibereze, fiind preîntâmpinat verbal a refuzat să elibereze apartamentul, ba mai mult a distrus o parte din peretele dintre apartamentul 36 şi apartamentul 23 şi a amenajat întrarea comună fără a avea acordul sau autorizarea corespunzătoare.

1 Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 315, 321, 374, 376 Codul civil, art. 5, 6, 38, 166, CPC. Solicită evacuarea fără acordarea altui spaţiu locativ a lui Pantelei Cebotaru cu membrii familiei lui din apartamentul nr. 36 din str. Miron Costin, nr. 16, mun. Chişinău. La 22 iunie 2004 Pantelei Cebotaru a depus cerere reconvenţională împotriva lui Alexandru Tihanschii, Nicolae Criţcov, Angela Cebotaru, notarul public Lidia Snegur, notarul public Oleg Gladîş cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare. În motivarea acţiunii a indicat că la 24 noiembrie 2000, soţia sa Angela Cebotaru, a vândut lui Alexandru Tihanschii apartamentul nr. 36 de pe str. Miron Costin, 16, mun.

Chişinău fără consimţământul său. Acest apartament a fost procurat de el şi aparţinea ambilor soţi fiind proprietate comună. La momentul efectuării tranzacţiei de vânzare-cumpărare, Angela Cebotaru a ascuns faptul că el pe data de 11 decembrie 1999, prin intermediul avocatului, a întocmit la notar o declaraţie, prin care a anulat procura generală din 07 iunie 1999, care permitea Angelei Cebotaru să efectueze din numele lui diverse acţiuni. Menţionează că Alexandru Tihanschii a vândut apartamentul lui Nicolai Criţcov la 30 decembrie 2002, conform contractului de vânzare-cumpărare înregistrat la biroul notarial Lidia Snegur. Indică că apartamentul în litigiu a fost înstrăinat în scopuri ilicite care se confirmă prin aceia că Angela Cebotaru, după înstrăinarea apartamentului, a abandonat cei trei copii minori, iar Alexandru Tihanschii, după procurarea apartamentului, nu a pus nici odată problema evacuării lui şi a copiilor minori.

Indică că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, acesta din urmă n-a dorit să afle cine locuieşte în apartament. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 172, 173, 174, 175 şi 277, 279 CPC Solicită admiterea acţiunii anularea contractelor de vânzare-cumpărare a apartamentului 36 din str. Miron Costin, 16, mun. Chişinău din 24 noiembrie 2000, înregistrat la biroul notarial Oleg Gladîş cu nr. 22727 din 30 decembrie 2002, înregistrat la biroul notarial Lidia Snegur nr. 2/1-8000. Prin hotărârea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 februarie 2005 a fost admisă acţiunea depusă de Nicolae Criţcov, a fost evacuat Pantelei Cebotaru cu membrii familiei sale din apartamentul 36 din str. Miron Costin, 16 mun.

Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ, a fost respinsă cererea reconvenţională înaintată de Pantelei Cebotaru, a fost încasat de la Pantelei Cebotaru în beneficiul lui Nicolae Criţcov cheltuielile de judecată în sumă de 90 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2005 apelul declarat de către Pantelei Cebotaru a fost respins şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 februarie 2005. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21 decembrie 2005 a fost respins recursul declarat de Pantelei Cebotaru ca fiind nefondat, şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2005 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 17 februarie 2005. 2 La 21 septembrie 2015 Pantelei Cebotaru a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs prin care a solicitat admiterea acesteia repunerea în termen de 3 luni de zile pentru depunerea cererii de revizuire în temeiul prevederilor art. 450 lit. b) şi c) CPC, care a fost omis din motive întemeiate, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2005 şi deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 decembrie 2005. În motivarea revizuirii a invocat că au devenit cunoscute unele fapte noi ce au efectul corectării erorii judiciare, făcând referire la art. 449 lit. b) şi c) CPC care prevede ca temei de revizuire situaţia în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Indică că aflându-se în căsătorie cu Angela Cebotaru din anul 1994 şi având de fapt numai cetăţenia Republicii Ucraina a procurat în timpul căsătoriei apartamentul nr. 36 de pe str. Miron Costin, nr. 16 mun. Chişinău ce constituie obiectul litigiului şi este proprietate comună în devălmăşie. Mai indică că acest apartament era unit cu apartamentul nr. 23 din acelaşi bloc locativ din scara vecină prin un balcon comun care unea aceste 2 apartamente, susţine că în anul 2000 avea la întreţinerea 5 copii dintre care 3 copii erau minori. Relatează că în acea perioadă se afla peste hotarele ţării în Ucraina peninsula Crimea oraşul Yalta unde domiciliază de fapt.

În acea perioadă a perfectat pe numele soţiei o procură generală cu dreptul de administra bunurile sale din Republica Moldova ulterior a aflat că fosta soţie avea nevoie de bani în urma crizei financiare din toamna anului 1998 la care a făcut cunoştinţă cu Alexandru Tihanschii care s-a înţeles să ia un împrumut de bani şi în scopul garantării executării obligaţiei de restituire a sumei împrumutului s-a înţeles să gajeze apartamentul nr. 36 din str. Miron Costin, nr. 16, mun. Chişinău la care nu a mers nici o discuţie de vânzare-cumpărare a apartamentului. Indică că nu a cunoscut că conform contractului din 24 noiembrie 2000 apartamentul a fost vândut şi nu gajat conform înţelegerii prealabile între fosta soţie şi Alexandru Tihanschii.

Relatează că în anul 2003 el împreună cu alte persoane înşelate de către Alexandru Tihanschii a depus cerere la poliţie cu privire la tragerea la răspundere penală a acestei persoane pe faptul înşelării şi inducerii în eroare a Angelei Cebotaru şi altor persoane prin faptul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentelor ilegal, pe acest fapt a fost pornită o cauză penală la Comisariatul General de Poliţie secţia urmărire penală. Consideră că prin acest fapt se confirmă faptul înşelării sale şi a soţiei Angela Cebotaru în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare din 24 noiembrie 2000 şi confirmă faptul că şi contractul ulterior încheiat de Alexandru Tihanschii cu Nicolae Criţcov a avut un caracter fictiv.

Relatează că în perioada anilor 2005-2015 s-a aflat în Ucraina, peninsula Crimeia, oraşul Yalta, unde domiciliază şi practic nu a venit în Republica Moldova şi a circulat doar în Crimeia şi Federaţia Rusă acest fapt fiind confirmat prin copia paşapoartelor pe care le deţine. 3 Menţionează că a fost evacuat din apartamentul nr. 36 din str. Miron Costin, nr. 16 mun. Chişinău la data de 19 ianuarie 2006 de către executorii judecătoreşti din cadrul Oficiului de executare Rîşcani mun. Chişinău în baza titlului executoriu emis de Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău din 17 februarie 2005. Menţionează că nu cunoştea de soarta acţiunii în cadrul pricinii civile intentate la acţiunea lui Nicolae Criţcov către Pantelei Cebotaru şi acţiunea reconvenţională intentată împotriva lui Alexandru Tihanschii şi Nicolae Criţcov cu privire la nulitatea contractelor.

Afirmă că a revenit în Republica Moldova la data de 06 iunie 2015 în baza paşaportului de cetăţean al Federaţiei Ruse la data de 17 iunie 2015 a depus cerere la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău prin care a solicitat să i se elibereze copia hotărârii pronunţate pe cauza dată. Indică că a primit copia hotărârilor judecătoreşti abia la începutul lunii iulie 2015, tot la data de 17 iunie 2015 a depus cerere în adresa Serviciului Poliţie de Frontieră al Republicii Moldova prin care a solicitat următoarea informaţie cu privire la faptul dacă în perioada anilor 2010 – 2015 a intrat sau nu pe teritoriul Republicii Moldova prin punctele de trecere a frontierei de stat.

Relatează că a omis termenul de 3 luni de zile de declararea cererii de revizuire din motive întemeiate ce se rezumă la circumstanţele de fapt şi de drept şi anume în legătură aflării şi domicilierii în Ucraina peninsula Crimeia, oraşul Yalta şi că nu a revenit în Republica Moldova de câţiva ani precum şi faptul că nu a participat în instanţa de apel şi instanţa de recurs în cadrul examinării cauzei penale cu privire la învinuirea lui Alexandru Tihanschii şi nu a cunoscut ce hotărârii judecătoreşti au fost emise în cauza penală.

Mai invocă că la 21 iulie 2015 a depus cerere în adresa ÎMGFL – 19, ÎM „ Infocom” şi ÎCS „ Gaz Natural Union Fenosa” SA prin care a solicitat să i se elibereze următoarea informaţie la ce dată contul personal pentru apartamentul nr.36 a fost perfectat pe numele Angelei Cebotaru şi când la ce dată a fost închis şi în ce temei juridic, dacă pe numele lui Alexandru Tihanschii, Nicolae Criţcov a fost deschis contul personal pentru apartamentul nr. 36 de pe str. Miron Costin, nr. 16, mun. Chişinău. Menţionează că instanţele judecătoreşti în ordinea procedurii civile în cazuri similare cerere de chemare în judecată a unor părţi vătămate care au suferit în condiţii similare în urma acţiunilor ilicite de dobândire ilicită prin înşelăciune şi abuz de încredere a apartamentelor de către Alexandru Tihanschii au pronunţat hotărârii prin care a admis acţiunile civile a părţilor cu privire la nulitatea actelor juridice.

Menţionează că practica CEDO respinge categoric argumentul Guvernului precum că instanţelor de judecată le revine sarcina de a interpreta dreptul intern şi că precedentul judiciar nu constituie izvor de drept, prin jurisprudenţa sa instanţa europeană a relevat că după examinarea deciziilor instanţei supreme de recunoaşterea a drepturilor prevăzute de lege persoanelor care s-au aflat în situaţii similare cu cea a recurentului acesta din urmă avea o speranţă legitimă de a obţine recunoaşterea dreptului său cerut. Consideră că nu se încalcă aspectul preeminenţei dreptului şi principiul securităţii raporturilor juridice, deoarece circumstanţele de fapt şi de drept nu au fost luate în consideraţie de către instanţele de judecată la pronunţarea hotărârilor supuse revizuirii.

4 Reiterează că prin admiterea cererii de revizuire nu se încalcă caracterul irevocabil al hotărârii judecătoreşti irevocabile, deoarece hotărârile urmează a fi casate şi să se dispune rejudecarea cauzei de către instanţa de fond. Principiul caracterului irevocabil al hotărârii judecătoreşti cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, iar competenţa instanţei ce examinează cererea de revizuire este de a corecta erorile judiciare şi omisiunile. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. La 21 septembrie 2015, Pantelei Cebotaru a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 decembrie 2005, invocând prevederile art. 449 lit. b) CPC care stipulează ca temei de revizuire situaţia în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, precum şi lit. c) a normei enunţate, care prevăd ca temei de revizuire situaţia în care instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Concomitent, revizuentul, invocând dispoziţiile art. 116 CPC, a solicitat repunerea în termenul de înaintare a cererii de revizuire.

În conformitate cu prevederile art. 450 lit. b) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b) şi în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. c). Având în susţinere prevederile normei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că solicitarea revizuentului Pantelei Cebotaru cu privire la repunerea cererii de revizuire în termen nu poate fi acceptată din considerentul că dispoziţiile art. 450 lit. b) CPC, expres prevăd că cererea de revizuire poate fi depusă nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, prin urmare termenul de 5 ani este un termen de decădere, care nu poate fi restabilit.

Or, cererea de revizuire a fost depusă de către Pantelei Cebotaru la 21 septembrie 2015, adică peste un termen de aproape 10 ani de la rămânerea irevocabilă a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 decembrie 2005, revizuire cărei se solicită. Pe cale de consecinţă, Colegiul remarcă că şi în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. c) CPC, invocat de revizuent, nu este temei de restabilire a termenului de 3 luni prevăzut de art. 450 lit. c) CPC pentru depunerea cererii de revizuire, deoarece motivul invocat de către revizuent în susţinerea cererii de repunere în termen, precum că 5 dânsul s-a aflat peste hotarele ţării un timp îndelungat nu constituie un motiv întemeiat, în sensul prevederilor art. 116 CPC, pentru repunerea în termen de declarare a revizuirii.

Mai mult că deşi revizuentul Pantelei Cebotaru invocă ca temei de revizuire şi prevederile art. 449 lit. c) CPC, acesta nu a indicat drepturile căror persoane care nu au fost implicate în proces au fost încălcate de către instanţă la emiterea hotărârii supuse revizuirii. Iar invocarea precum că dânsul nu a participat la examinarea pricinii în instanţa de recurs, nu constituie un temei în sensul in art. 449 lit. c) CPC, aceste prevederi stabilind în mod cert că revizuirea se depune în cazul emiterii unei hotărâri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. În raport de considerentele expuse Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la repunerea în termen de înaintare a cererii de revizuire, ca consecinţă şi respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge cererea Pantelei Cebotaru cu privire la repunerea în termen de înaintare a cererii de revizuire. Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pantelei Cebotaru împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţiei din 21 decembrie 2005, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nicolae Criţcov împotriva lui Pantelei Cebotaru cu privire la evacuarea din apartamentul fără acordarea altui spaţiu locativ şi cererea de chemare în judecată reconvenţională a lui Pantelei Cebotaru împotriva lui Alexandru Tihanschii, Nicolae Criţcov, şi Angela Cebotaru cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 36 din str. Miron Costin, nr. 16, mun.

Chişinău. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Liliana Catan Ala Cobăneanu 6