2rh-113/17 — cu privire la evacuarea din apartament fără acordarea altui spațiu locativ, recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare

2rh-113/17 — cu privire la evacuarea din apartament fără acordarea altui spațiu locativ, recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: I. Pruteanu dosarul nr. 2rh-113/17

instanța de apel: N. Vascan, S. Arnaut, V. Bogoroș

instanța de recurs: N. Clima, V. Tataru, S. Novac, A. Cobăneanu, M. Nicolaev

ÎNCHEIERE

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de către Ecaterina Brodețcaia,

reprezentată de avocatul Adrian Manolache

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Axeniei Orlova împotriva

lui Anatolii Ionțev cu privire la evacuare din apartament fără acordarea altui spațiu

locativ și la cererea reconvențională a Ecaterinei Brodețcaia împotriva Axeniei

Orlova cu privire la recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2006, prin care

a fost respins recursul declarat de către reprezentantului Ecaterinei Brodețcaia,

Ludmila Andreeva și cererea de alăturare la recurs a lui Oleg Brodețchi și

menținute decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2005 și hotărârea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 martie 2005

constată:

La 15 noiembrie 2004, Axenia Orlova a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Anatolii Ionțev cu privire la evacuare din apartament fără

acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 30 ianuarie 2004, a cumpărat de la

Ecaterina Brodețcaia apartamentul nr. 50 din str. Suceava, 110, mun. Chișinău în

baza contractului de vânzare-cumpărare, care a fost autentificat notarial. Din motiv

că era iarna, pârâtul a rugat-o să le permită să locuiască în apartament până în

primăvară, deoarece la moment nu aveau alt spațiu locativ.

Menționează că în primăvara anului 2004, la rugămintea de a elibera

apartamentul, pârâții au refuzat, motivând că nu au surse financiare pentru

procurarea altui spațiu locativ și că banii primiți pentru apartamentul vândut au fost

folosiți la stingerea creditului angajat la BCA „Banca de Finanțe și Comerț”.

1

Consideră că contractul a fost încheiat în conformitate cu legislația în

vigoare și solicită evacuarea lui Anatolii Ionțev cu toți membrii familiei din

apartamentul nr. 50 din str. Suceava, 110, mun. Chișinău, fără acordarea altui

spațiu locativ.

În cadrul dezbaterilor judiciare Axenia Orlova a înaintat cerere

suplimentară, prin care a solicitat și evacuarea Ecaterinei Brodețcaia din

apartamentul în litigiu fără acordarea altui spațiu locativ.

La rândul său Ecaterina Brodețcaia a depus cerere reconvențională

împotriva Axeniei Orlova cu privire la recunoașterea nulității contractului de

vânzare-cumpărare a apartamentului.

În susținerea cerințelor sale a invocat că, în luna august 2001,

întreprinderea „Farcovilar”, unde tatăl ei Anatolie Ionțev este cofondator, a primit

credit de la BCA „Banca Finanțe și Comerț”, iar în gaj a fost pus apartamentul

nr. 50 din str. Suceava, 110, mun. Chișinău, ce-i aparține cu drept de proprietate.

Din motiv că societatea nu putea să ramburseze creditul, a fost nevoită să apeleze

prin intermediul ziarului „Makler” la serviciile lui Gheorghe Buga și Vasile Mîță,

convenind că ultimii îi acordă suma necesară pentru restituirea creditului, iar

pentru garantarea împrumutului să pună în gaj apartamentul.

Insistă că la Biroul notarului Adelina Ursu a fost influențată și nevoită să

încheie contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului menționat.

Consideră că Axenia Orlova a profitat de situația de criză, în care ea se

afla, astfel contractul dat este fictiv, simulat și încheiat cu scopul de a ascunde un

alt act juridic.

Solicită recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 martie 2005,

acțiunea inițială a fost admisă, evacuat Anatolii Ionțev, Ludmila Ionțev, Dariana

Ionțev și Ecaterina Brodețcaia din apartamentul nr. 50 din str. Suceava, 110, mun.

Chișinău. Iar, acțiunea reconvențională a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2005, a fost respins

apelul declarat de către Ludmila Andreeva în interesele Ecaterinei Brodețcaia și

menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2006, a fost respins

recursul declarat de către reprezentantului Ecaterinei Brodețcaia, Ludmila

Andreeva și cererea de alăturare la recurs a lui Oleg Brodețchi și menținute decizia

Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2005 și hotărârea Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 25 martie 2005,

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2006, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ecaterina Brotețcaia

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2006 în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a Axeniei Orlova împotriva lui Anatolii Ionțev cu

privire la evacuare din apartament fără acordarea altui spațiu locativ și la cererea

reconvențională a Ecaterinei Brodețcaia împotriva Axeniei Orlova cu privire la

recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului.

La 08 februarie 2017, Brodețcaia Ecaterina a depus cerere de revizuire

2

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2006, solicitând

admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță

într-un alt complet de judecată.

Consideră că decizia instanței de recurs urmează a fi retractată în temeiul

art. 449 lit. a) CPC, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care s-a

constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu

pricina care se judecă.

În acest sens invocă că temei pentru revizuirea deciziei Curții Supreme de

Justiție din 15 februarie 2006, este decizia Curții de Apel Chișinău nr. 1a-323/14

din 09 septembrie 2015, prin care Vasile Mîță, Valeriu Lelenco și Gheorghe Buga

au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5)

și 325 alin. (1) Cod penal.

Totodată, a fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de Ecaterina

Brodețcaia, lăsând ca asupra cuantumului să se expună instanța civilă.

Iar, conform deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

nr. 1ra-1341/2016 din 09 noiembrie 2016, au fost respinse ca inadmisibile

recursurile ordinare declarate împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

09 septembrie 2015.

Susține că în procesul de judecată s-a stabilit incontestabil faptul că în

perioada anilor 2005–2007, Vasile Mîță în înțelegere prealabilă cu Valeriu Lelenco

și Gheorghii Buga, organizându-se în prealabil pentru a comite infracțiuni,

constituindu-se ca grup criminal organizat, acționând după un plan criminal

alcătuit din timp, publicând anunțuri publicitare în ziarul „Makler” privind

acordarea serviciilor economico-financiare, urmărind scopul însușirii prin

escrocherie a avutului proprietarului, au însușit bunurile altor persoane în sumă

considerabilă, cauzând un prejudiciu considerabil.

La fel, indică că în cadrul procesului penal s-a stabilit că la 16 august 2004,

Vasile Mîță în comun cu Gheorghii Buga, având scopul dobândirii ilicite a

bunurilor prin înșelăciune și abuz de încredere, publicând anunțuri în ziarul

„Makler" privind acordarea serviciilor economico-financiare, sub pretextul

acordării lui Ludmila Andreeva a unui împrumut bănesc pentru ca Ludmila

Andreeva să-și stingă datoriile față de BC „Mobiasbank” SA, ca garanție până la

restituirea banilor împrumutați și a dobânzii, invocând că este o tranzacție fictivă,

totodată, profitând de faptul că ultima nu posedă limba de stat, au încheiat

contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului cu Ludmila Andreeva, care nu

avea intenția să-l vândă și care considera că încheie tranzacția fără intenția de a

produce efecte juridice.

Apartamentul în cauză se afla pus în gaj la BC „Mobiasbank” SA de către

Ludmila Andreeva, acesta având suprafața totală de 107,5 m.p., situat în

mun. Chișinău, bd. Dacia, 50, ap. 283, la un preț diminuat de 20000 dolari,

necesari pentru achitarea creditului băncii, viciindu-i consimțământul și însușind

dreptul de proprietate asupra apartamentului evaluat la momentul tranzacției la

prețul de 38000 euro, ceea ce constituia 557080 lei.

3

De asemenea, instanța de apel a stabilit incontestabil și faptul că la data de

27 ianuarie 2004, tot Vasile Mîță în comun cu Gheorghe Buga, având scopul

dobândirii ilicite a bunurilor prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

acordării lui Ludmila Andreeva și Galina Andreeva unui împrumut bănesc, au

efectuat aceleași acțiuni doar asupra apartamentului nr. 36, situat în mun. Chișinău,

str. Cuza Vodă, 25/5, acesta având suprafața totală de 70 m.p., la un preț diminuat

de 314693 lei, viciindu-i consimțământul și însușind dreptul de proprietate asupra

apartamentului evaluat la momentul tranzacției la prețul de 36000 euro, ceea ce

constituia 596160 lei.

S-a mai stabilit și faptul că la 30 ianuarie 2004, tot Vasile Mîță în comun cu

Gheorghe Buga, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor prin înșelăciune și abuz

de încredere, sub pretextul garantării de către Ludmila Andreeva a dobânzii în

mărime de 25000 dolari pentru banii împrumutați, invocând că este o tranzacție

fictivă, încheiată fără intenția de a produce efecte juridice, au influențat-o pe ultima

ca s-o determine pe nepoata sa Ecaterina Brodețcaia să încheie fictiv cu Axenia

Orlova (concubina lui Vasile Mîță), fără careva consecințe, contractul de

vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 50 din str. Suceava, 110, mun. Chișinu, cu

suprafața de 61,4 m.p., la prețul de 250000 lei, viciindu-i consimțământul și

însușind dreptul de proprietate asupra apartamentului evaluat la momentul

tranzacției la prețul de 34000 euro, ceea ce constituia 557940 lei.

Astfel, susține revizuentul că prin acțiunile sale intenționate Vasile Mîță, în

comun cu Gheorghii Buga și Axenia Orlova, folosindu-se de încrederea acordată

de către Ludmila Andreeva, Galina Andreeva și Ecaterina Brodețcaia, au însușit

dreptul de proprietate asupra imobilelor nominalizate, cauzând un prejudiciu în

proporții deosebit de mari părții vătămate Ludmila Andreeva în sumă de 557080

lei, Galina Andreeva în sumă de 596160 lei și Ecaterina Brodețcaia în sumă de

557940 lei, ceea ce constituie în total suma de 1711180 lei.

Indică că pentru a comercializa o parte din bunurile obținute ilegal Axenia

Orlova a încheiat cu Rodideal Ion la 27 decembrie 2005, un contract fictiv de

vânzare-cumpărare prin care ap. 50 din mun. Chișinău str. Suceava, 110 a fost

înstrăinat.

Susține că pe parcursul anilor de când a aflat despre faptul că a fost dusă în

eroare fiind abuzată încrederea ei, a avut de suferit un prejudiciu moral, ce se

manifestă prin aceea că a fost înșelată, iar apoi amenințată și intimidată de către

pârât pentru a renunța la proprietatea sa, pe parcursul a mai mulți ani s-a aflat

într-o stare de stres și incertitudine în ziua de mâine deoarece domiciliul ei i-a fost

luat prin înșelăciune și abuz de încredere.

Ca urmare, circumstanțele date au dus la înrăutățire considerabilă a stării

sănătății și înrăutățirii relațiilor din cadrul familiei.

Astfel, consideră benefic încasarea în beneficiul său a prejudiciul moral în

sumă de 1000000 lei.

La 29 mai 2017, Ion Rodideal a depus referință, prin care a solicitat

respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire declarată de Ecaterina Brodețcaia

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2006.

4

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

întemeiată și care urmează a fi admisă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC al RM, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) și alin.(6) CPC, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de admitere a

cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii. În cazul în

care o hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii,

pricina se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare în apel, în

recurs sau în primă instanță, după caz.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt

esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Drept

temeiuri pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de către legislator sunt definite

cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri date

de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449

CPC. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost

obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică

corectitudinea aplicării și interpretării de către prima instanță a normelor de drept

material și procesual, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului

declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de

fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care

caracterizează o altă situație.

La caz, se constată că revizuentul, ca temei de revizuire a invocat faptul că

prin decizia Curții de Apel Chișinău nr. 1a-323/14 din 09 septembrie 2015,

menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016, Vasile

Mîță, Valeriu Lelenco și Gheorghe Buga au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod Penal, și anume, pentru faptul

escrocheriei, adică dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, săvârșite în proporții deosebit de mari.

Așa fiind, revizuentul a menționat că infracțiunea de săvârșirea căreia au fost

recunoscuți vinovați Vasile Mîță, Valeriu Lelenco și Gheorghe Buga este în

legătură cu judecarea pricinii, în sensul că a fost constatat cu certitudine prin

decizie penală că dânsa, precum și alte persoane, au încheiat contractele de

vânzare-cumpărare a bunurilor imobile fiind înșelați. Percepția lor referitor la

consecințele tranzacțiilor propuse fiind alta decât cea exteriorizată de către

inculpați.

În drept, revizuentul a invocat dispozițiile art. 449 lit. a) CPC, iar cu titlu de

probă în susținerea cererii de revizuire a prezentat copia decizia Curții Supreme de

Justiție din 09 noiembrie 2016 și copia deciziei Curții de Apel Chișinău din

09 septembrie 2015.

5

Astfel, potrivit art. 449 lit. a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a

constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu

pricina care se judecă.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate este de înțeles că pentru

probarea temeiurilor de revizuire forța probantă are doar sentința irevocabilă de

condamnare, o condiție fiind ca însăși condamnarea să fie în legătură cu

examinarea pricinii.

Analizând materialele cauzei în raport cu circumstanțele menționate de

revizuent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, prin prisma prevederilor art. 123 alin. (3) CPC, reține că prin

decizia Curții de Apel Chișinău nr. 1a-323/14 din 09 septembrie 2015, Vasile Mîță,

Valeriu Lelenco și Gheorghe Buga au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) și 325 alin. (1) Cod penal, recursurile

ordinare, declarate împotriva deciziei menționate, fiind respinse ca inadmisibile

prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

09 noiembrie 2016.

Din actele judecătorești menționate rezultă că, în cadrul examinării cauzei

penale de învinuire a lui Vasile Mîță, Valeriu Lelenco și Gheorghe Buga în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, s-a constatat cu

certitudine că la 30 ianuarie 2004, Vasile Mîță în comun cu Gheorghe Buga, având

scopul dobândirii ilicite a bunurilor prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul garantării de către Ludmila Andreeva a dobânzii în mărime de 25000

dolari pentru banii împrumutați, invocând că este o tranzacție fictivă, încheiată fără

intenția de a produce efecte juridice, au influențat-o pe ultima ca s-o determine pe

nepoata sa Ecaterina Brodețcaia să încheie fictiv cu Axenia Orlova (concubina lui

Vasile Mîță), fără careva consecințe, contractul de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr. 50 din str. Suceava, 110, mun. Chișinu, cu suprafața de 61,4

m.p., la prețul de 250000 lei, viciindu-i consimțământul și însușind dreptul de

proprietate asupra apartamentului evaluat la momentul tranzacției la prețul de

34000 euro, ceea ce constituia 557940 lei.

Prin urmare, instanța a stabilit că, aceste acțiuni ale inculpaților au fost

încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, conform indicilor, escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

săvârșită în proporții deosebit de mari.

Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție, constată că circumstanțele invocate de

revizuent, cât și probele prezentate ca temei de revizuire, corespund temeiului

prevăzut la art. 449 lit. a) CPC.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va reține că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului

este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că

procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale într-o

manieră incompatibilă cu principiul securității juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c.

Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012).

6

În același timp, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului,

instanțele judecătorești naționale sunt în drept de a admite derogări de la principiile

și garanțiile stabilite prin normele Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, inclusiv și din principiul

securității raporturilor juridice, când aceasta este necesară într-o societate

democratică, pentru garantarea și respectarea intereselor ce prevalează interesele

reclamantului, în special, în caz în care aceasta cer interesele justiției.

Potrivit opiniei Curții Europene a Drepturilor Omului, expuse în hotărârea

pronunțată pe cauza Nikitin versus Rusia, redeschiderea procedurii în baza unor

fapte noi nu constituie o încălcare a drepturilor fundamentale prevăzute de art. 4

Protocolul 7 al Convenției. În asemenea cazuri, când hotărârea irevocabilă

respectivă a dus la unele consecințe negative serioase, care nu pot fi rectificate

decât prin reexaminarea sau redeschiderea cauzei, iar violarea constatată este

cauzată de erori sau deficiențe de o asemenea gravitate în cât apare un dubiu serios

în privința rezultatului procedurilor contestate, excluderea posibilității de revizuire

a hotărârii, pentru motive formale, poate să ducă la încălcarea principiului echității

și legalității hotărârii judecătorești, fiind lezată și încrederea publicului în

autoritatea judecătorească.

Astfel fiind, admiterea cererii de revizuire în cauză, reieșind din sensul

art. 3, 6 și paragraful 2 al art. 4 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului, nu constituie încălcarea în privința intimatului a principiului

securității raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară și admisibilă într-o

societate democratică pentru apărarea unui interes public și a echității justiției.

Redeschiderea procesului în pricina dată rezultă din circumstanțe și fapte noi,

recent descoperite, care sunt de natură să afecteze decizia contestată, precum și din

necesitatea înlăturării unor consecințe negative serioase, generate în urma

încălcării flagrante a normelor constituționale, care au lezat interese publice și care

nu pot fi rectificate decât prin reexaminarea cauzei.

În asemenea împrejurări și întru evitarea admiterii unei încălcări a

dispozițiilor statuate la art. 6 § 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

cererea de revizuire, de a casa decizia Curții Supreme de Justiție din

15 februarie 2006 și a reține pricina pentru rejudecarea recursului în Curtea

Supremă de Justiție, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se admite cererea de revizuire depusă de către Ecaterina Brodețcaia,

reprezentată de avocatul Adrian Manolache.

Se casează decizia Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2006, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Axeniei Orlova împotriva lui

Anatolii Ionțev cu privire la evacuare din apartament fără acordarea altui spațiu

7

locativ și la cererea reconvențională a Ecaterinei Brodețcaia împotriva Axeniei

Orlova cu privire la recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului, cu repunerea părților în poziția inițială și se reține pricina pentru

rejudecarea recursului în Curtea Supremă de Justiție, în alt complet de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

8