2ra-2295/15 — Încasarea cheltuielilor pentru studii

Dosarul nr. 2ra-2295/15 Prima instanță: judecătoria Bălți (jud. N. Clevadî) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. N. Chircu, A. Toderaș, A. Albu) DECIZIE 18 noiembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele şedinţei Tatiana Vieru Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Daraban Andriana împotriva deciziei din 21 mai 2015 a Curții de Apel Bălți, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI împotriva Andrianei Daraban privind recuperarea cheltuielilor pentru studii, c o n s t a t ă : La 28 martie 2015 Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI a depus cerere de chemare în judecată împotriva Andrianei Daraban solicitând încasarea sumei în mărime de 26084,16 lei cu titlu de cheltuieli pentru studii.

În motivarea acțiunii s-a invocat că la data de 23 august 2011 între Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI şi specialistul principal al grupei juridice a Direcției Situații Excepționale, mun. Bălţi - Andriana Daraban a fost încheiat contractul privind delegarea la studii în Academia Protecției Civile a Ministerului Situații Excepționale al Federației Ruse, înregistrat sub nr. 123. Menționează că conform pct. 2.2.4 al contractului menționat supra, după absolvirea instituției de învățământ, colaboratorul Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI, trebuie să îndeplinească serviciul în subdiviziunile Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI nu mai puțin de 3 ani, iar nerespectarea prezentei clauze, atrage după sine restituirea cheltuielilor suportate de reclamant, fapt specificat la pct. 2.1.2, cu excepția salariului.

Afirmă reclamantul că Andriana Daraban nu şi-a onorat obligațiunile contractuale privind îndeplinirea serviciul în subdiviziunile Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale, fapt ce necesită restituirea de către pârâtă a cheltuielilor suportate pentru studii în mărime de 26084,16 lei. 1 Declară reclamantul că întru soluționarea prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară, la data de 25 februarie 2014, pârâtei i-а fost expediată o pretenție, solicitînd ca în termen de 10 zile să transfere pe contul reclamantului cheltuielile suportate pentru studii, fapt ignorat de către pârâtă. Prin hotărîrea din 24 februarie 2015 a judecătoriei Bălți s-a respins acțiunea înaintată de Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI.

Prin decizia din 21 mai 2015 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul depus de Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI; s-a casat integral hotărîrea primei instanțe și s-a emis o hotărâre nouă de admitere a acțiunii cu încasarea de la Daraban Andriana în beneficiul Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI a cheltuielilor pentru studii în mărime de 26084,16 lei. La data de 27 iulie 2015 Daraban Andriana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii instanței de fond. În motivarea acțiunii s-a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și pasibilă de a fi casată.

Susține recurenta că instanța de apel eronat a concluzionat faptul că Daraban Andriana nu și-ar fi onorat obligațiile contractuale privind îndeplinirea serviciului în subdiviziunile Serviciului Protecție Civilă şi Situații Excepționale al MAI după finisarea studiilor, deoarece conform contractului nr. 123 din 23.08.2015 privind delegarea la studii la Academia Protecției Civile a Ministerului Situației Excepționale al Federației Ruse s-au stabilit clauze referitoare la delegarea la studii, achitarea plăților sub formă de salariu, pentru închirierea spațiului locativ, pentru deplasare tur-retur. Însă, în contractul respectiv nu s-a menționat nimic despre asigurarea asistenței medicale obligatorii.

Or, conform pct. pct. 2, 4, 5, 6 din Regulamentului cu privire la ocrotirea sănătății, asistența medicală şi tratamentul balneosanatorial al militarilor şi membrilor familiilor lor, precum şi al militarilor prin contract trecuți în rezervă (retragere) aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr.362 din 03.04.2007, ocrotirea sănătății militarilor este asigurată de către stat prin crearea unor condiții adecvate de activitate a instituțiilor medico-militare şi prin reducerea impactului factorilor periculoși asupra serviciului militar, precum şi printr-un complex de acțiuni orientate spre menținerea şi fortificarea sănătății militarilor, acordarea asistenței medicale şi tratamentului (ambulatoriu şi staționar) necesar, în scopul restabilirii cît mai rapide a capacității de muncă şi de luptă pierdute în urma traumelor sau maladiilor contractate.

Pe parcursul serviciului, militarii beneficiază de asistență medicală curativ-profilactică obligatorie, conform normelor stabilite (vaccinări, examene medicale periodice, măsuri de întremare a sănătății etc.) din contul structurii militare. Militarii beneficiază de dreptul la asistență medicală şi la tratament (ambulatoriu şi staționar) gratuit, acordate din contul statului în subunitățile, unitățile şi instituțiile medico-militare. Volumul asistenței medicale gratuite, acordate militarilor în subunităţile, unitățile şi instituțiile medico-militare, se stabilește anual de către structurile militare. În cazurile în care militarii necesită asistență medicală de urgență, aceasta este acordată de orice instituție medico-sanitară publică, în conformitate cu legislația în vigoare.

Dacă asistența medicală planificată nu poate fi acordată în instituțiile medico-militare, aceasta se acordă în instituțiile medico-sanitare publice, cu achitarea cheltuielilor suportate din 2 contul structurilor militare. Modul de achitare a cheltuielilor suportate de către instituțiile medico-sanitare publice pentru asistența medicală acordată militarilor se stabileşte în contractele dintre aceste instituții şi structurile militare, sau achitarea se efectuează în baza facturilor de prestare a serviciilor medicale prezentate de instituțiile medico-sanitare publice, conform tarifelor aprobate de Ministerul Sănătății. La fel, recurenta face trimitere și la art. 15 din legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22.07.2005, care prevede că militarii beneficiază de dreptul la asistenţă medicală şi la tratament (ambulatoriu şi staţionar) gratuit, acordate din contul statului în subunităţile, unitățile şi instituțiile medico-militare.

În cazurile cînd maladia contractată sau trauma primită de militarul prin contract este legată de încălcarea legislației sau de consumul băuturilor alcoolice sau substanțelor narcotice, tratamentul, cu excepția asistenței medicale de urgență, se achită din cont propriu. În cazurile în care militarii necesită asistență medicală de urgentă, aceasta li se acordă de orice instituție medico-sanitară, în conformitate cu legislația în vigoare. Dacă asistența medicală planificată nu poate fi acordată în instituțiile medico-militare, aceasta se acordă în instituțiile curative civile, cu rambursarea cheltuielilor suportate din contul structurilor militare. Trimiterea militarilor, în caz de necesitate, la tratament peste hotare se efectuează în modul stabilit de Guvern.

Relatează recurenta că la baza depunerii raportului de eliberare din cadrul instituției a stat certificatul nr. 866 din 27.12.2013, prin care s-a constatat că recurenta suferă de o maladie gravă și este inaptă pentru serviciul militar, fără dreptul de a activa în cadrul Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI. Ori, dacă Comisia medico-militară a Ministerului Afacerilor Interne ar fi decis posibilitatea activării în serviciul dat, atunci recurenta era de acord șă-și retragă raportul de demisie şi să-şi continue activitatea. Consideră recurenta că pretențiile înaintate de către intimat și confirmate de către instanța de apel privind recuperarea cheltuielilor pentru studii sunt neîntemeiate, deoarece circumstanțele care au stat la baza depunerii raportului de demisie reprezintă forță majoră.

Or, conform clauzelor contractuale, părțile nu poartă răspundere pentru neîndeplinirea obligațiilor în cazul situațiilor de forțe majore. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia instanței de apel din 21 mai 2015 a fost expediată în adresa recurentului la data de 05 iunie 2015 şi recepționată de către acesta la data de 08.06.2015, fapt confirmat prin ștampila aplicată pe plicul poștal (f.d. 147). Astfel, Colegiul reține că recursul declarat la 27.07.2015 de către Daraban Andriana, este în termen.

Analizând legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Daraban Andriana şi va casa decizia din 21 mai 2015 a Curții de Apel Bălți cu menținerea hotărîrii primei instanţe din următoarele considerentele. În conformitate cu art.445, alin.(1), lit. f) CPC, instanţa după ce judecă recursul 3 este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Instanța de recurs, verificând legalitatea deciziei instanței de apel, prin prisma criticelor formulate în cererile de recurs, conchide că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material şi a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță justificat a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea.

În conformitate cu art. 29 alin. (1), lit. a) din Legea Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale, concedierea colaboratorilor se dispune în legătură cu constatarea faptului necorespunderii cu funcția deținută sau cu munca efectuată din cauza stării de sănătate, în baza deciziei comisiei medico-militare a Ministerului Afacerilor Interne. Conform pct. 99 lit. a) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului special în cadrul Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 461 din 24.03.2008, concedierea colaboratorilor din serviciu se efectuează în retragere, dacă colaboratorul, la momentul eliberării, a atins vârsta-limită de aflare în rezerva Forțelor Armate sau este clasat de către comisia medico-militară inapt pentru serviciul militar, cu excluderea din evidența militară.

La caz, Colegiul constată că la data de 23 august 2011 între Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI şi Andriana Daraban a fost încheiat contractul privind delegarea la studii în Academia Protecției Civile a Ministerului Situații Excepționale al Federației Ruse. Conform pct. 2.2.4 al contractului menționat supra, după absolvirea instituției de învățământ, colaboratorul Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI trebuie să îndeplinească serviciul în subdiviziunea Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI nu mai puțin de trei ani, iar nerespectarea prezentei clauze atrage după sine restituirea cheltuielilor pentru studii, fapt specificat la pct. 2.1.2 din contractul respectiv.

Colegiul reține că în baza raportului de demisie depus de către Daraban Andriana, Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI a fost emis ordinul nr. 1ef din 03.01.2014, prin care s-a indicat restituirea cheltuielilor suportate de angajator privind delegarea la studii a salariatului. Drept temei pentru depunerea raportului de demisie a servit faptul că conform concluziilor medicilor spitalului militar al MAI, în luna noiembrie a anului 2013, Daraban Andriana a fost diagnosticată cu artrită reumatoidă, poliartrită de gradul II şi a fost declarată ca inaptă pentru serviciul militar, fără dreptul de a activa în cadrul Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI.

Astfel, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de fond, precum că refuzul Andrianei Daraban de a activa în cadrul Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI şi demisia acesteia se datorează maladiilor contractate în timpul serviciului militar în organele afacerilor interne şi nu eschivarea de a continua activitatea respectivă. Ori, conform certificatului – decizie medicală nr. 866 din 27.12.2013 eliberat de Comisia Medicală Centrală a MAI şi a deciziei Direcției Situații Excepționale Bălți, 4 Daraban Andriana a fost declarată inaptă pentru serviciul militar în timp de pace. Prin urmare, Colegiul notează că nu pot fi apreciate ca întemeiate argumentele intimatului precum că Daraban Andriana depunînd raportul de demisie la data de 24.12.2013 s-a eschivat de la îndeplinirea obligațiunilor contractuale în vederea îndeplinirii serviciului militar după finisarea studiilor.

În acest context, Colegiul consideră ca fiind corectă aprecierea instanței de fond referitor la faptul că Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI a cunoscut despre decizia medicală adoptată de către Comisia Medicală Centrală a MAI la data de 27.12.2013 privind stabilirea diagnozei medicale referitor la aptitudinea efectuării serviciului militar. Tot aici, este de menționat că la baza deciziei emise de către Comisia Medicală Centrală a MAI a stat şi decizia Direcției Situațiilor Excepționale, direcție în care a activat şi Daraban Andriana în funcție de specialist principal al grupei juridice care se află în subordinea Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI.

Respectiv, Colegiul conchide că angajatorul a cunoscut despre decizia medicală adoptată în prezenta cauză. La caz, Colegiul reține că speței date nu-i sunt aplicabile normele privind încetarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința părților şi anume - forţa majoră, deoarece încetarea raportului de muncă a fost determinată de starea sănătății recurentei şi nu de eschivarea de la executarea contractului individual de muncă. Conform art. 606 alin. (1) Cod civil, neexecutarea obligației nu este imputabilă debitorului în cazul în care se datorează unei forţe majore, dacă survenirea sau efectele acesteia nu au putut fi cunoscute de către debitor la momentul nașterii obligației ori dacă debitorul nu a putut împiedica sau înlătura survenirea forţei majore ori a consecințelor ei.

Raportînd la caz normele enunțate supra, Colegiul notează că forţa majoră reprezintă un fenomen natural, adică cutremur, inundații, alunecări de teren, furtună, alunecări de zăpadă, revărsarea albiilor rîurilor fără caracter repetabil, epizootii sau poate fi un eveniment social: acțiuni militare, acte de terorism, revoluții, epidemii, dispozițiile organelor competente, care interzic săvârșirea acțiunilor ce constituie executarea obligațiilor. Astfel, Colegiul conchide că starea sănătății şi anume maladia contractată în timpul serviciului militar în organele afacerilor interne nu cade sub incidența normei ce prevede forța majoră. Respectiv, motivarea instanței de fond referitor la intervenirea „forței majore” este eronată.

Însă, soluția adoptată de instanța de fond este una corectă cu motivarea că recurenta nu s-a eschivat de la continuarea serviciului, adică executarea în continuare a contractului, dar a fost în imposibilitate de a-şi executa obligațiile din cauza deficienților de sănătate. În circumstanțele relatate supra, Colegiul consideră că, instanța de fond a examinat pricina sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce 5 guvernează raportul juridic. De asemenea, în cadrul judecării pricinii, instanța de judecată a creat participanților la proces, condiții obiective şi echitabile, pentru exercitarea drepturilor şi obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat şi asigurat prin art.6 al Convenţiei Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.

Instanța de recurs conchide că, decizia Curţii de Apel Chișinău este pasibilă casării din considerentul aplicării şi interpretării eronate de către aceasta a normelor legale. Avînd în vedere cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca fiind întemeiat, cu casarea deciziei recurate şi menținerea în vigoare a hotărîrii instanței de fond. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Daraban Andriana.

Se casează decizia din 21 mai 2015 a Curții de Apel Bălţi, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al MAI împotriva Andrianei Daraban privind recuperarea cheltuielilor pentru studii, cu menținerea hotărîrii din 24 februarie 2015 a judecătoriei Bălţi. Decizia este irevocabilă. Președintele şedinţei Tatiana Vieru Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală 6