2rh-64/16 — Recuperarea cheltuielilor pentru studii

dosarul nr. 3rh-64/16 Prima instanţă: Judecătoria Bălţi (jud: N. Clevadî) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. N. Chircu, A. Toderaş, A. Albu) Instanţa de recurs: Curtea Supremă de justiţie (jud. I. Corolevschi, L. Catan, O. Sternioală) ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele şedinţei: Tatiana Vieru Judecători Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva deciziei din 18 noiembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI împotriva Andrianei Daraban privind recuperarea cheltuielilor pentru studii, c o n s t a t ă : La 28 martie 2015 Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI a depus cerere de chemare în judecată împotriva Andrianei Daraban solicitând încasarea sumei în mărime de 26084,16 lei cu titlu de cheltuieli pentru studii.

În motivarea acţiunii s-a invocat că la data de 23 august 2011 între Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI şi specialistul principal al grupei juridice a Direcţiei Situaţii Excepţionale, mun. Bălţi - Andriana Daraban a fost încheiat contractul privind delegarea la studii în Academia Protecţiei Civile a Ministerului Situaţii Excepţionale al Federaţiei Ruse, înregistrat sub nr. 123. A menţionat că în baza pct. 2.2.4 al contractului menţionat supra, după absolvirea instituţiei de învăţământ, colaboratorul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI, trebuie să îndeplinească serviciul în subdiviziunile Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nu mai puţin de 3 ani, iar nerespectarea prezentei clauze, atrage după sine restituirea cheltuielilor suportate de reclamant, fapt specificat la pct. 2.1.2, cu excepţia salariului.

A afirmat reclamantul că Andriana Daraban nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale privind îndeplinirea serviciului în subdiviziunile Serviciului Protecţiei 1 Civile şi Situaţiilor Excepţionale, fapt ce necesită restituirea de către pârâtă a cheltuielilor suportate pentru studii în mărime de 26084,16 lei. Declară reclamantul că întru soluţionarea prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară, la data de 25 februarie 2014, pârâtei i-a fost expediată o pretenţie, solicitînd ca în termen de 10 zile să transfere pe contul reclamantului cheltuielile suportate pentru studii, fapt ignorat de către pârâtă. Prin hotărîrea din 24 februarie 2015 a judecătoriei Bălţi s-a respins acţiunea înaintată de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI.

Prin decizia din 21 mai 2015 a Curţii de Apel Bălţi s-a admis apelul depus de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI; s-a casat integral hotărîrea primei instanţe şi s-a emis o hotărâre nouă de admitere a acţiunii cu încasarea de la Daraban Andriana în beneficiul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI a cheltuielilor pentru studii în mărime de 26084,16 lei. La data de 27 iulie 2015 Daraban Andriana a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând casarea acesteia cu menţinerea hotărârii instanţei de fond.

Prin decizia din 18 noiembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie s-a admis recursul declarat de Andriana Daraban şi s-a casat decizia din 21 mai 2015 a Curţii de Apel Bălţi, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI împotriva Andrianei Daraban privind recuperarea cheltuielilor pentru studii, cu menţinerea hotărîrii din 24 februarie 2015 a judecătoriei Bălţi. La data de 05 februarie 2016, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei din 18 noiembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie, solicitând casarea acesteia, judecarea cauzei în recurs şi casare deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că contractul în litigiu a fost încheiat la data de 23 august 2011 între Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi specialistul principal al Grupei juridice a Direcţiei Situaţii Excepţionale mun. Bălţi –Andriana Daraban privind delegarea intimantei la studii în Academia Protecţiei Civile a Ministerului Situaţii Excepţionale al Federaţiei Ruse. Menţionează că, la momentul încheierii contractului, au fost respectate principiile ce stau la baza legislaţiei civile în domeniul contractelor, şi anume: principiul legalităţii şi principiul libertăţii contractului. Respectarea principiilor nominalizate denotă faptul că contractul în litigiu a fost încheiat legal.

Un contract încheiat legal are forţă obligatorie pentru ambele părţi contractante. Susţine că, în baza condiţiilor stipulate în pct. 2.2.4 al contractului menţionat, după absolvirea instituţiei de învăţământ, colaboratorul Serviciului PC şi SE trebuie să îndeplinească serviciul în subdiviziunile Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nu mai puţin de 3 (trei) ani, iar nerespectarea prezentei clauze, atrage după sine restituirea cheltuielilor suportate de Serviciu specificate la pct. 2.1.2, cu excepţia salariului.

Conform pct.4 al Hotărîrii Guvernului nr.923 din 04.09.2001 cu privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior şi mediu 2 de specialitate de stat, în cazul în care tînărul specialist refuză să se prezinte la locul de lucru conform repartizării sau îşi suspendă activitatea înainte de expirarea termenului de trei ani stabilit, el este obligat să restituie în bugetul de stat cheltuielile pentru instruirea sa în volumul calculat de instituţia respectivă de învăţămînt. Indică că, instanţa de fond în motivarea hotărârii a invocat art. 606 alin. (1) Cod civil, precum că neexecutarea obligaţiei nu este imputabilă debitorului în cazul în care se datorează unei forţe majore, dacă survenirea sau efectele acesteia nu au putut fi cunoscute de către debitor la momentul naşterii obligaţiei ori dacă debitorul nu a putut împiedica sau înlătura survenirea forţei majore ori a consecințelor ei.

Conform Certificatului-decizie medicală nr. 866 din 27 decembrie 2013 eliberat de Comisia Medicală Centrală a MAI al RM, intimata a fost declarată inaptă pentru serviciul militar în timp de pace din cauza maladiilor contractuale în timpul îndeplinirii serviciului militar în Organele Afacerilor Interne-circumstanţe simple şi banale ce nu corespund realităţii, fiind preluate din referinţa pârâtei. Remarcă că, Andriana Daraban la data de 24 decembrie 2013 a solicitat demisionarea din cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, conform cererii personale din 03 ianuarie 2014, indicînd că se refuză de la convorbirea cu conducerea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi refuză trecerea Comisiei Medicale Centrale a MAI.

Declară că, în fişa anexată la materialele indică ca motiv imposibilitatea creşterii în funcţie, însă despre Certificatul- decizie medicală nr. 866 din 27 decembrie 2013 al Comisiei Medicală Centrală a MAI al RM, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a cunoscut la data de 05 februarie 2014, în momentul cînd decizia CMC a MAI a fost preluată de către Şeful Serviciului resurse umane a DSE Bălţi, după ce a fost emis ordinul de demisie a Andrianei Daraban. Opinează că, Andriana Daraban a indus intenţionat conducerea Serviciului în eroare, deoarece la data de 24 decembrie 2013, prin raportul înaintat spre demisie în formă scrisă, a refuzat trecerea Comisiei Medicale Centrale a MAI, însă ea cunoştea despre decizia medicală a Comisiei Medicale Centrale a MAI.

Afirmă că, biletul de îndreptare la examinarea medicală a fost eliberat de o persoană neîmputernicită, semnat de prietena Andrianei Daraban-Zara Tatiana, angajată a Serviciului resurse umane al DSE Bălţi, care nu dispune de asemenea împuterniciri. Ca motiv de examinare s-a bifat stabilirea cauzei maladiei la pensionari, adică ulterior emiterii ordinului de concediere, cu atât mai mult că biletul de îndreptare nefiind datat.

Relatează că, la şedinţa de judecată din data de 20 noiembrie 2015, în cadrul litigiului la acţiunea Andrianei Daraban împotriva Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale privind recuperarea cheltuielilor suportate pentru asistenţă medicală, reprezentantul Andrianei Daraban - avocatul Teleba Snejana a prezentat o copie de certificat de la Casa Naţională de Asigurări Sociale, prin care confirmă faptul că la data de 13 martie 2006 Andrianei Daraban i s-a acordat gradul II de invaliditate cu reducerea vitalităţii, iar activitate de muncă nefiindu-i recomandabilă, certificat care nu a fost prezentat Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI, nu este la dosarul personal al acesteia, iar Serviciul abia în şedinţa de judecată a aflat despre existenţa acestuia.

3 Specifică că, în anul 2007 Andriana Daraban a fost atestată şi încadrată în serviciu, conform adeverinţelor din 2007 şi 2011, conform cărora se menţionează că aceasta este sănătoasă şi recunoscută aptă pentru a activa în Organele Afacerilor Interne, iar în anul 2013 conform certificatului-decizie medicală nr.866 deja nu mai este aptă. Invocă că, s-a adresat Serviciului medical al MAI şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a se expune în privinţa tuturor actelor emise care sunt contrare. Prin răspunsul Serviciului medical s-a confirmat faptul că Andriana Daraban era sănătoasă şi aptă pentru studii, iar cu referire la certificatul de invaliditate, Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat că dizabilitatea la copii în vârstă de până la 18 ani şi la persoanele adulte este determinată de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă.

La data de 19 ianuarie 2016 s-a adresat Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă pentru a se expune în privinţa autentităţii certificatului de invaliditate. Conform răspunsului din 02 februarie 2016, Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilității şi Capacităţii de Muncă a comunicat că nu poate să ne elibereze o astfel de informaţie fără consimţămîntul Andrianei Daraban. Relevă că, dacă se prezenta un astfel de certificat de invaliditate, la angajarea, Andriana Daraban nu putea să fie atestată şi încadrată în serviciu, deoarece starea sănătăţii trebuie să fie bună, persoana trebuie să fie aptă din punctul de vedere al sănătăţii, în caz contrar legea nu permite încadrarea în serviciu -art.

17 alin. (1) al Legii 93-XVI din 05 aprilie 2007. Consideră că, s-a creat situaţia când există un şir de acte care se combat unul pe altul, iar Andriana Daraban a indus intenţionat conducerea Serviciului în eroare cît şi instanţa de judecată, deoarece cheltuielile medicale nu au fost prevăzute în contractul nr.123 din 23 august 2011. La data de 27 iulie 2011 între Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi Academia Protecţiei Civile a Ministerului Situaţii Excepţionale al Federaţiei Ruse, a fost încheiat contractul înregistrat sub nr. 18 privind delegarea la studii a căpitanului Andriana Daraban pe o perioadă de 2 ani.

Conform pct. 5.1 al contractului menţionat, Ministerului Situaţii Excepţionale al Federaţiei Ruse o asigură pe Andriana Daraban cu „tratament ambulatoriu (cursantei Daraban Andriana şi membrilor familiei ei îi sunt organizate tratamente în condiţii de spitalizare (staţionar) de către Ambasada Republicii Moldova în Federaţia Rusă în instituțiile medicale pe teritoriul Rusiei, dacă dispune de poliţa de asigurare sau din contul propriu a cursantei)”, iar conform pct. 10 al contractului sus prenotat, „cursantul care îşi face studiile conform contractului la Academia Protecţiei Civile a Ministerului Situaţii Excepţionale al Federaţiei Ruse, trebuie să fie asigurat din cont propriu”. În opinia sa, în procesul interpretării punctelor 5.1 şi 10 din contract, Andriana Daraban nu ţine cont de norma nominalizată şi încearcă să interpreteze aceste clauze în sensul în care ele nu ar produce nici un efect.

Menţionează faptul că în baza art. 29 alin. (1) lit. a) al Legii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nr. 93 din 05 aprilie 2007, colaboratorul 4 urmează a fi concediat şi nicidecum nu are dreptul la demisie, deoarece demisie este desfacerea contractului individual de muncă din proprie iniţiativă, în conformitate cu prevederile Codului muncii. În urma demisiei Andriana Daraban urmează să restituie cheltuielile suportate de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, conform contractului nr. 123 din 23 august 2011 privind delegarea la studii în Academia Protecţiei Civile a Ministerului Situaţii Excepţionale al Federaţiei Ruse. Conform ordinului nr. 1 EF din 03 ianuarie 2014 se menţionează despre obligaţia intimantei de restituire a cheltuielilor suportate de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în sumă de 26084,16 lei.

Cu ordinul menţionat, Andriana Daraban a făcut cunoştinţă la data de 09 ianuarie 2014, nu a înaintat careva obiecţii, nu l-a contestat sau nu a depus un raport de anulare a ordinului şi de emitere a unui nou ordin de concediere. Precizează că, Andriana Daraban avînd studii juridice şi deţinînd funcţia de specialist principal al Grupei juridice a Direcţiei Situaţii Excepţionale mun. Bălţi, urma să solicite modificarea raportului cu privire la eliberarea din cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în termen de 14 zile, conform art. 85 al Codului Muncii. Consideră că, atât instanţa de fond, cît şi Curtea Supremă de Justiţie au neglijat capetele de ilegalitate expuse în şedinţa de judecata şi în cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, nu le-a dat o apreciere în hotărîrea adoptată, iar soluţia atestă o justiţie ineficientă.

Opinează că, instanţa nu a judecat complet şi sub toate aspectele cauza, însă a abordat superficial, a apreciat arbitrar probele, adoptînd o hotărîre eronată. Motivarea este o parte a hotărîrii în care instanţa de judecată îşi expune concluziile, însă instanţa s-a abţinut de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. Studiind materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire depusă de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pasibilă de a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul reţine că revizuentul Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, la înaintarea 5 cererii de revizuire, a invocat existenţa circumstanţelor noi exprimate prin certificatul eliberat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, care ar confirma că la data de 13 martie 2006 Andriana Daraban deţinea gradul II de invaliditate cu reducerea vitalităţii, iar activitatea de muncă nu i-ar fi fost recomandabilă, despre care ar fi aflat în cadrul şedinţei de judecată la examinarea litigiului privind recuperarea cheltuielilor suportate pentru asistenţa medicală. În acest sens, revizuentul indică şi faptul că Andriana Daraban în anul 2007 a fost atestată şi încadrată în serviciu, conform adeverinţelor prezentate din 2007 şi respectiv 2011, care reliefau faptul că Andriana Daraban este sănătoasă şi aptă de muncă în Organele Afacerilor Interne, iar în anul 2013 deja nu mai este aptă de muncă.

Concomitent, a invocat că instanţa de a recurs a neglijat capetele de ilegalitate expuse în şedinţa de judecata şi în cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale şi nu le-a dat o apreciere în hotărîrea adoptată. Colegiul menționează că, circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială: să existe anterior pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior, dar totodată să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a o obţine. La caz, Colegiul reține că circumstanţele noi invocate de revizuent este certificatul eliberat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, care ar confirma că la data de 13 martie 2006 Andriana Daraban deţinea gradul II de invaliditate cu reducerea vitalităţii, iar activitatea de muncă nu i-ar fi fost recomandabilă. Prin urmare, revizuentul invocînd apariţia circumstanţelor noi, de ordinea certificatului menţionat supra, nu a demonstrat şi faptul că a încercat obţinerea acestora anterior, însă le-a fost refuzat.

Mai mult de atît, însăşi revizuentul indică că acesta a fost eliberat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, fără a specifica careva obstacole la încercarea de a le obţine pe parcursul judecării cauzei şi dacă s-a făcut această încercare întru obţinerea lor. Colegiul notează că toate măsurile întreprinse de revizuent şi reiterate în cererea de revizuire, ţin de acţiunile acestuia ulterior litigiului în speţă, însă revizuentul nu a fost împiedicat de a întreprinde aceste măsuri şi în cadrul desfăşurării procesului nemijlocit. Astfel, în temeiul art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, o condiţie obligatorie a circumstanțelor noi, pe lîngă faptul existenţei la momentul examinării litigiului, este şi faptul că nu au fost şi nu au putut fi cunoscute, ceea ce nu este aplicabil speţei date.

6 Prin urmare, revizuentul putea şi trebuia să cunoască despre existenţa certificatului eliberat de casa Naţională de Asigurări Sociale, în condiţiile cînd acesta se deţinea de Casa Naţională de Asigurări Sociale, iar însăşi revizuentul nu a prezentat careva confirmări care să ateste că a încercat obţinerea acestuia, însă i s-a refuzat. Tot aici, este de menţionat că revizuentul la momentul examinării litigiului nu a fost lipsit de dreptul de a prezenta probe în condiţiile art. art. 117,118 Cod de procedură civilă şi totodată să beneficieze de concursul instanţei de judecată la obţinerea acestora, în conformitate cu art. 119 Cod de procedură civilă, în caz de imposibilitate de a le obţine personal sau prin intermediul reprezentantului.

Mai mult de atît, în conformitate cu art. 56 alin.(3) şi art. 61 alin.(1) Cod de procedură civilă, părţile sînt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. De asemenea Colegiul relevă că certificatul invocate de revizuent atestă starea sănătăţii Andrianei Daraban în anul 2006, iar litigiul în speţă ţine de demisie, condiţiile de demisie şi consecinţele acesteia ce s-a produs în anul 2014. Astfel certificatul la care se face referinţă nu este relevant la caz şi nu poate servi ca temei de revizuire a hotărîrii judecătoreşti. Cu referire la alte circumstanţe invocate în cererea de revizuire, Colegiul decelează că acestea nu constituie decît argumentele invocate în cererea de apel referitor la dezacordul cu hotărîrea primei instanţe, iar instanţa de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs le-a supus aprecierii.

Astfel, Colegiul apreciază ca fiind nejustificat argumentul revizuentului precum că instanţa de recurs nu a dat apreciere circumstanţelor invocate în cererea de chemare în judecată, în opinia sa, neglijînd capetele de ilegalitate expuse atît în cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale, cît şi în şedinţa de judecata. La caz, Colegiul remarcă că însăşi revizuentul a eludat faptul de a-şi realiza drepturile sale procedurale acordate prin lege, inclusiv şi de prezentare a probelor. Totodată, Colegiul precizează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. La fel, se remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale. Însă, circumstanțele invocate de către revizuent ca temei de revizuire, nu pot influenta soluția adoptată. Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza 7 Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul fată de principiul lucrului judecat.

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei. Competența Curții Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în circumstanţele reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ş.a).

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de cererea de revizuire depusă de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva deciziei din 18 noiembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva deciziei din 18 noiembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei Tatiana Vieru Judecători Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Oleg Sternioală 8