3ra-196/18 — contestarea răspunsului, obligarea calculării și achitării indemnizației

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Dosarul nr. 3ra-196/18 Judecător: E. Badan-Melnic Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru Î N C H E I E R E 07 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu Judecători Galina Stratulat, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sacalî Tatiana împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale substituit cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la ilegalitatea răspunsului și obligarea calculării și achitării indemnizației pentru creșterea copilului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 17 mai 2017, c o n s t a t ă: La 12 ianuarie 2017 Sacalî Tatiana a înaintat o cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale substituit cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin care a solicitat: recunoașterea ilegalității răspunsului Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 19/7-S-201/16 din 28 decembrie 2016;

și obligarea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la calcularea și plata în folosul său a indemnizației pentru creșterea copilului Xxxxxxxxx Xxx, ținând cont de venitul mediu lunar realizat de către soțul său, Stoianov Igor, în cuantumul prevăzut de lege, pentru perioada XX xxxxxxxxx XXXX-27 decembrie 2018. În motivarea acțiunii, reclamantul Sacalî Tatiana a indicat că la XX xxxxxx XXXX s-a căsătorit cu Stoianov Igor, care de la 01 august 2008 este angajat în bază de contract în cadrul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, iar în prezent activează în funcția de șef al Serviciului apărare împotriva incendiilor în cadrul Secției 1 situații excepționale a Direcției situații excepționale Cahul.

Relevă că, în rezultatul căsniciei, la XX xxxxxxxxx XXXX s-a născut Xxxxxxxxx Xxx, nefiind angajată în câmpul muncii, s-a aflat la întreținerea soțului, din care considerente, la 22 decembrie 2016 a depus în adresa pârâtului o cerere prin care a solicitat calcularea și plata în folosul său a indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, reieșind din salariul mediu realizat de către soțul său.

Susține că, la 28 decembrie 2016 prin răspunsul nr. 19/7-S-201/16, pârâtul i- a refuzat în satisfacerea cerinței din motiv că Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plata a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, prevede depunerea unei astfel de cereri la Casa teritorială de asigurări sociale de la locul de domiciliu al solicitantului, condiția respectivă fiind instituită în baza Legii nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, art. 2 al acesteia stipulând că dreptul la asigurări sociale se exercită anume prin sistemul public de asigurări sociale.

Consideră refuzul pârâtului ilegal și neîntemeiat, având în vedere că potrivit art. 4 alin. (1) pct. 2) Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, în sistemul public, sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care sunt numite la nivelul autorității executive, adică inclusiv angajații Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, iar art. 124 Codul muncii prevede acordarea soțiilor aflate la întreținerea unor astfel de persoane, în baza unei cereri scrise, a concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Invocă, că în perioada decembrie 2014 - noiembrie 2015 soțul său a realizat un venit de 81 300 lei, media lunară constituind suma de 6 775 lei, iar baza de calcul a indemnizației solicitate o constituie venitul mediu lunar realizat de către persoana asigurată în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, după cum statuează Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005. Solicită recunoașterea ilegalității răspunsului Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 19/7-S- 201/16 din 28 decembrie 2016 și obligarea Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la calcularea și plata în folosul său a indemnizației pentru creșterea copilului Xxxxxxxxx Xxx, ținând cont de venitul mediu lunar realizat de către soțul său, Stoianov Igor, în cuantumul prevăzut de lege, pentru perioada XX xxxxxxxxx XXXX-27 decembrie 2018. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 17 mai 2017, acțiunea depusă de Sacalî Tatiana a fost admisă.

A fost recunoscut ca ilegal și nefondat răspunsul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 19/7-S-201/16 din 28 decembrie 2016. A fost obligat Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la 2 calcularea și plata în folosul Tatianei Sacalî, născută la 10 mai 1990, a indemnizației pentru creșterea copilului Xxxxxxxxx Xxx, născută în data de XX xxxxxxxxx XXXX, a câte 30% din venitul mediu lunar de 6 775 lei lunar, pentru perioada 7 martie 2016 - 27 decembrie 2018 (f.d.33, 38-44). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, a fost respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale substituit cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 17 mai 2017 (f.d.67, f.d.68-76).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 28 decembrie 2017 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 17 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural.

La data de 14 februarie 2018 intimata Sacalî Tatiana a prezentat referință pe marginea recursului declarat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 24.11.2017 (f.d. 77), cât și faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General 3 pentru Situații de Urgență nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându- se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 4