3ra-1506/16 — Obligarea achitării îndemnizației

Prima instanță: judecătoria Centru mun.Chișinău Dosarul nr.3ra-1506/16 judecător: S.Stratan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău judecători: N.Cernat, L.Bulgac, A.Pahopol Î N C H E I E R E 05 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță, Nicolae Craiu examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 prin care a fost menținută hotărîrea judecătoriei Centru mun.Chișinău din 16 noiembrie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Podgornaia Marianna împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne privind achitarea indemnizației de maternitate, c o n s t a t ă : La data de 26 mai 2015, reclamanta Podgornaia Marianna, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, solicitînd încasarea indemnizației de maternitate pentru aflarea în concediu de maternitate cu durata de 126 zile calendaristice în legătură cu nașterea copilului Daria Podgornaia, reieșind din venitul mediu lunar al soțului său Andrei Podgornii, ceea ce constituie 5 149,62 lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 16 septembrie 2014, s-a căsătorit cu Andrei Podgornîi, care este angajat în cadrul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne din anul 1999 și pînă în prezent, ocupînd funcția de pompier superior în U.T.A. Găgăuzia. Din căsătorie, la 18 februarie 2015, s-a născut copilul Daria Podgornaia. La 26 martie 2015, s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cu cerere prealabilă solicitînd de a i se achita, în conformitate cu prevederile art.123 și art.124 din Codul muncii, indemnizația de maternitate din postura de soție aflată la întreținerea soțului. Menționează reclamanta că, răspuns la cererea prealabilă nu a primit, fapt ce a determinat-o să se adreseze în judecată cu cererea respectivă.

1 În drept, reclamanta și-a motivat cererea de chemare în judecată în baza art. 123 și art.124 din Codul muncii, art.4 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, art.7 alin.(13), art.16 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, art.37 alin.(4) din Legea cu privire la poliție și statutul polițistului. Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun.Chișinău din 16 noiembrie 2015, acțiunea a fost admisă, fiind dispusă încasarea din contul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul Mariannei Podgornaia indemnizația de maternitate în legătură cu nașterea copilului Daria Podgornaia, reieșind din venitul mediu lunar al soțului acesteia, Andrei Podgornîi.

S-a încasat din contul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul Mariannei Podgornaia suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prima instanță și-a motivat soluția prin faptul că reclamanta Podgornaia Marianna se află la întreținerea soțului care activează în funcția de pompier superior al echipei de intervenție la incendii al schimbului de serviciu al detașamentului salvatori și pompieri Сomrat a Direcției Situații Excepționale U.T.A.

Găgăuzia a Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne și respectiv este о persoană asigurată obligatoriu de stat prin efectul art.4) al Legi privind sistemul public de asigurări sociale, precum și în baza art. 30 din Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, potrivit căruia, colaboratorii Serviciului sunt supuși asigurării obligatorii de stat în condițiile și în modul prevăzut de legislație.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, a fost respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Centru mun.Chișinău din 16 noiembrie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la data de 12 august 2016, a declarat recurs Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul reprezentantului Motricală Gheorghe, împuterncit prin procura nr.19/7-6 din 01 ianuarie 2016 (f.d.98), solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii integral.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și au aplicat eronat normele de drept. Menționează că, potrivit art.30 al Legii Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr.93 din 05 aprilie 2007, colaboratorii Serviciului sunt supuși asigurării obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat. Prin urmare, din salariul colaboratorilor Serviciului nu se rețin plățile în bigetul asigurărilor sociale, respectiv ei nu cad sub incidența Legii nr.289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Invocă că, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr.73 din 12 aprilie 2015, nu prevede încasarea pentru colaboratorii atestați a contribuțiilor de 2 asigurări sociale de stat, respectiv nu se efectuează nici indemnizația de maternitate, deoarece colaboratorii acestui serviciu dispun de grad și statut special în conformitate сu Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale. Susține că, de indemnizația de maternitate pot beneficia angajatele sau soții acestora în cazul în care au contribuit la fondul național de asigurări sociale. Totodată, indemnizația de maternitate se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Relevă că potrivit pct.19 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005, indemnizația de maternitate femeilor asigurate, ucenicelor și soțiilor aflate la întreținerea soților asigurați se stabilesc de către structurile teritoriale de asigurări sociale. În speță, conform contractului de muncă nr. 4177 din 15 noiembrie 2012, șeful Serviciului Protecției Sociale și Situații Excepționale, a angajat la serviciu pe Podgornîi Andrei în baza legislației în domeniu, conform contractului. Astfel, asupra acestuia se răsfrînge Legea Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, care prevede norme de drept de bază a activității colaboratorilor.

Solicită recurentul admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 și a hotărîrii judecătoriei Centru mun.Chișinău din 16 noiembrie 2015 cu pronunțarea unei hotărîri noi de respingere a cererii de chemare în judecată. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Colegiul reține că la materialele cauzei este anexată scrisoarea de însoțire privind expedierea, la data de 19 aprilie 2016, în adresa părților a copiei deciziei integrale a instanței de apel (f.d.89). Însă, la materialele cauzei nu se regăsesc careva probe ce ar confirma recepționarea de către părți a copiei deciziei.

Avînd în vedere circumstanțele date, recursul se consideră declarat în termen. La data de 06 septembrie 2016, în adresa intimatei Podgornaia Mariana, a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs (f.d.106). Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural de a depune referință în termen la recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne, este inadmisibil, din urmatoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar 3 alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or, recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne, precum că indemnizația de maternitate urmează a fi încasată de la Casa Națională de Asigurări Sociale, și nu de la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne, or, potrivit pct.6 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03 februarie 2005, stabilirea, calcularea și plata indemnizațiilor se efectuează de către unitatea economică în care își desfășoară activitatea de bază angajatul prin contract individual de muncă și de către casele teritoriale de asigurări sociale pentru celelalte categorii de asigurați.

Prin urmare, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne în calitate de unitate economică în care își desfășoară activitatea de bază angajatul, urmează să-i stabilească, calculeze și plătească indemnizația de maternititate soției aflate la întreținerea soțului. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi respinse. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

4 În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion.Druță Nicolae Craiu 5