Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-1363/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
18 noiembrie 2015
Părțile
II Stanciu Olga vs UTA Gagauzia
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

3ra-1363/15 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1363/15 Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. S. Popovici) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan) ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Petru Moraru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de ÎI ”Stanciu Olga”, împotriva deciziei din 21 aprilie 2015 a Curții de Apel Comrat, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎI ”Stanciu Olga” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ, c o n s t a t ă : La data de 17 februarie 2014 ÎI „Stanciu Olga” s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia cu privire la anularea deciziei nr. 2489 din 09 septembrie 2013. În motivarea acțiunii a indicat că la 15 august 2013 colaboratorii secției control fiscal ai IFS pe UTA Găgăuzia au întocmit actul nr. 1-537164 de efectuare a controlului operativ fiscal pe ruta Chirsovo-Comrat, care este efectuată de ÎI „Stanciu Olga”.

După cum rezultă din conținutul actului „la efectuarea achiziției de control pentru călătorie pe ruta Chirsovo-Comrat biletul pentru călătorie nu a fost prescris şi înmânat, costul călătoriei îl constituie 4 lei, au fost achitați cîte 4 lei (4 x 2 = 8 lei), prin ce au fost încălcate prevederile art. 8 alin. (2) Titlului I al Cod Fiscal și a Hotărîrii Guvernului nr. 474 din 28.04.1998 din motivul că nu a fost extras cecul din aparatul de casă și control sau neeliberarea biletului de călătorie. În autobuz se aflau 15 pasageri. Prin metoda de observare s-a constatat că bilete pentru călătorie nu se eliberau, biletele necompletate erau - SI 3106001-3106100, SI309176-3090200 și 15 bilete pentru pasageri în borderoul de evidență a biletelor MV 0083250 din 15.08.2013 nu au fost reflectate”.

Prin decizia nr. 2489 din 09 septembrie 2013 a IFS pe UTA Găgăuzia a fost aplicată amendă față de ÎI „Stanciu Olga” în sumă de 25000 lei pentru încălcarea legislației fiscale sub formă de efectuarea în mod repetat a activității de transportare a pasagerilor fără bilete de călătorie. Invocă reclamantul că la 09.10.2013 a depus o contestație la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat al RM împotriva deciziei IFS pe UTA Găgăuzia solicitând anularea deciziei din 09 septembrie 2013, însă aceasta a fost restituită la 08 noiembrie 2013 cu explicarea de a se adresa cu prezenta contestație la organul emitent. 1 La data de 30 septembrie 2013 reclamanta a depus contestație împotriva deciziei din 09.09.2013 la IFS pe UTA Găgăuzia, care prin decizia șefului IFS pe UTA Găgăuzia a fost respinsă ca neîntemeiată din motiv că lipsesc careva temeiuri de drept pentru modificarea sau anularea deciziei.

Prin decizia nr. 22 din 16 ianuarie 2014 a șefului adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat RM, contestația depusă de ÎI „Stanciu Olga” împotriva deciziei din 09.09.2013 la IFS pe UTA Găgăuzia a fost respinsă ca neîntemeiată. Menționează reclamantul că după cum rezultă din explicațiile șoferului autobuzului-Gh. Dimitrovici, la data de 15 august 2013, în momentul îmbarcării în autobuz a colaboratorilor secției control ai IFS pe UTA Găgăuzia, în autobus erau mai mult de 10 pasageri, îmbarcarea cărora a fost efectuată prin ușa din spate a autobuzului. În fiecare caz de transmitere a mijloacelor bănești pentru călătorie șoferului, el transmitea biletele de călătorie prin intermediul pasagerilor care se aflau în spatele său.

Astfel, șoferul a întreprins toate măsurile pentru procurarea biletelor de către fiecare pasager care s-a urcat în autobuz. De asemenea menționează reclamantul că înscrisurile în borderoul de evidență a biletelor se efectuează de către șoferul mijlocului de transport la sosirea în stația terminus. Deoarece completarea borderoului de evidență în timpul deplasării pune sub pericol siguranța circulației rutiere sau se încălca orarul deplasării, sosirii autobuzului, șoferul a fost lipsit de posibilitatea să finiseze întocmirea borderoului de evidență din motivul că colaboratorii organului fiscal s-au apropiat de șofer nemijlocit la momentul opririi mijlocului de transport la autogara Comrat.

Invocă reclamantul că în conformitate cu prevederile art. 224 Cod Fiscal al RM cumpărătura de control este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. La data de 15 august 2013 cumpărătură de control de fapt nu a fost efectuată de către colaboratorii secției de control ai IFS pe UTA Găgăuzia, deoarece costul serviciilor de transportare a pasagerului care precum că a fost obținut de către colaboratorii organului fiscal îl constituie 4 lei 20 bani și nu 4 lei, cum a fost indicat în actul de control al IFS pe UTA Găgăuzia.

Astfel, plata completă pentru călătorie la data de 15 august 2013, nu a fost efectuată de către colaboratorii secției control ai IFS pe UTA Găgăuzia. Prin urmare, șoferul autobuzului nu era în drept să li elibereze biletele pînă ce nu va fi achitată suma totală pentru serviciile de transportare. Indică că la emiterea deciziei de către persoana împuternicită a organului fiscal, au fost încălcate prevederile art. 248 CF RM, deoarece în conformitate cu cerințele normei citate decizia trebuie să conțină funcția, numele și prenumele persoanei, care a emis decizia (art. 248 lit. b) CF RM).

Susține reclamantul că nu este de acord cu decizia din 09.09.2013 a IFS pe UTA Găgăuzia privind aplicarea amenzii în sumă de 25000 lei referindu-se la prevederile art. 16 și art. 17 alin. (1) al Codului transporturilor auto, pct. 14 lit. m) al titlului I din Regulamentul transporturilor auto de călătorie de bagaj, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 854 din 28 iulie 2006. 2 Prin hotărîrea din 19 mai 2014 a Judecătoriei Comrat, cererea de chemare în judecată înaintată de ÎI ”Stanciu Olga” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ, a fost admisă.

Prin decizia din 21 aprilie 2015 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul declarat de IFS pe UTA Găgăuzia, s-a casat hotărîrea din 19 mai 2014 a Judecătoriei Comrat și s-a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de ÎI ”Stanciu Olga” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 03 iulie 2015 ÎI ”Stanciu Olga” a declarat recurs împotriva deciziei din 21 aprilie 2015 a Curții de Apel Comrat. În motivarea recursului a indicat că normele dreptului procedural au fost aplicate incorect și că nu a fost aplicată legea care urma să fie aplicată. Conform art. 434 CPC recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Conform materialelor pricinii, Curtea de Apel Comrat a emis decizia recurată la data de 21.04.2015, recurentul a primit copia deciziei la data de 11.05.2015, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 93), recursul a fost depus la data de 03.07.2015, adica în termen. Examinând temeiurile recursului declarat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conțină, printre altele, esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate”. Totodată, participanții la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC.

Astfel, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăsește în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept, Colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept și din care circumstanțe aceasta rezultă.

Colegiul reține că acest argument poartă un caracter 3 declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de ÎI ”Stanciu Olga”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art.art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de ÎI ”Stanciu Olga”, împotriva deciziei din 21 aprilie 2015 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecători: Petru Moraru Oleg Sternioală 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.