2rhc-112/15 — Atragerea la răspundere subsideara

Dosarul nr. 2rhc-112/15 Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău(jud.L. Bulgac) Instanța de recurs: CSJ( jud: S. Novac, T. Vieru,V. Clevadî, O. Sternioală, I. Guzun) ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de avocatul Prepeliţa Mihaela, în interesele lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana, împotriva deciziei din 04 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, adoptată la examinarea cererii lichidatorului SRL ,,Proalmet” cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a întreprinderii în proces de lichidare SRL,,Proalmet”, c o n s t a t ă: La data de 09 februarie 2012, SRL,,BIComplex” a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa SRL ,,Proalmet”.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2012 a fost admisă şi s-a intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL ,,Proalmet”, iar administrator al procesului de insolvabilitate SRL ,,Proalmet” a fost desemnată ÎI ,,Druguş Zinaida”, posesor al certificatului de pregătire profesională nr.4 din 02 februarie 2008. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 octombrie 2013, faţă de SRL ,,Proalmet” a fost iniţiată procedura falimentului simplificat, în funcţie de lichidator fiind desemnată ÎI ,,Druguş Zinaida”. În cadrul derulării procesului de insolvabilitate, lichidatorul insolvabilităţii SRL ,,Proalmet” - Druguş Zinaida a înaintat cerere de atragere la răspundere subsidiară a directorului şi contabilului SRL ,,Proalmet” Boţ Ivan şi Boţ Oxana, în temeiul art. 248 lit. h) al Legii insolvabilităţii.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2014, a fost respinsă cererea lichidatorului SRL ,,Proalmet” cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a directorului Boţ Ivan şi contabilului Boţ Oxana, hotărârea nominalizată fiind casată prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014, cu remiterea cauzei la rejudecare. 1 Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014, a fost admisă cererea lichidatorului SRL ,,Proalmet” cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a întreprinderii în proces de lichidare SRL ,,Proalmet”.

La 24 noiembrie 2014, avocatul Prepeliţa Mihaela, în interesele lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014. Prin decizia din 04 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind tardiv recursul declarat de către Boţ Ivan şi Boţ Oxana, prin intermediul avocatului Prepeliţa Mihaela împotriva hotărîrii din 30 octombrie 2014, prin care a fost admisă cererea lichidatorului SRL „Proalmet” cu privire la atragerea la răspunderea subsidiară a membrilor organelor de conducere a întreprinderii în proces de lichidare SRL „Proalmet”.

La data de 19 iunie 2015, avocatul Prepeliţa Mihaela, în interesele lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 04 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărîrii instanţei de apel din 30 octombrie 2014. În motivarea revizuirii s-a invocat că prin ordonanţa din 08 octombrie 2014 a Procuraturii Rîşcani, mun. Chişinău, emisă în cauza penală nr. 2014020882, intentată în baza art. 244 alin. (2) lit. b) Cod Penal al RM, s-a dispus încetarea urmăririi penale în legătură cu decesul lui Boţ Vitalie Andrei. Afirmă că, la 20 martie 2015 a făcut cunoştinţă cu ordonanţa menţionată după terminarea urmăririi penale.

Declară că, din circumstanţele stabilite în ordonanţa menţionată, desprinde că lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana nu le poate fi imputată starea de insolvabilitate a SRL „Proalmet”, deoarece supraîndatorarea firmei s-a produs în perioada în care Boţ Ivan nu a administrat întreprinderea, iar contabil nu era Boţ Oxana. Boţ Vitalie a fost persoana responsabilă de activitatea SRL „Proalmet”, de contractele cu furnizorii, inclusiv şi cu SRL „BIComplex”, cu partenerii de afacere, cu datoriile la contractul de credit cu BC „Investprivatbank” SA, impozite şi taxe pînă la 30 mai 2011 (ziua decesului lui Boţ Vitalie). În speţă, consideră că redeschiderea procedurii este bazată pe motive legale şi întemeiate, deoarece lichidatorul Druguş Zinaida trebuia să demonstreze culpa revizuenților prin probe concludente, dar nu doar prin declaraţii.

Or, conform art. 248 lit. h) al Legii insolvabilităţii, dacă în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere. Lichidatorul Druguş Zinaida avînd sarcina de a-şi proba afirmaţiile, contrar art. 118 Cod de procedură civilă, nu a demonstrat prin probe concludente că insolvabilitatea SRL „Proalmet” este rezultatul acţiunilor intenţionate ale administratorului Boţ Ivan şi a contabilei Boţ Oxana. Susţine că, prin admiterea cererii de atragere la răspundere subsidiară, fără a se proba cele indicate în ea, s-a admis o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

Menţionează că, obligaţia de motivare a hotărîrilor judecătoreşti se regăseşte în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi îşi are izvorul 2 în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri să prezinte judecătorului observaţiile şi argumentele sale, combinat cu dreptul părţilor şi că aceste observaţii şi argumente să fie examinate în mod efectiv, iar obligaţia de motivare a hotărîrilor este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea drepturilor menţionate, ca piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil.

Indică că, un alt motiv de a solicita retractarea hotărîrii din 30 octombrie 2014 este unul întemeiat si bazat pe principii legale, deoarece soluţia dată a acestui caz este una care produce efecte grave pentru revizuenti şi a fost emisă în absenţa lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana, la fel şi în absenţa avocatului lor Prepeliţa Mihalea, aceştia fiind lipsiţi de dreptul de a depune referinţă la cererea lichidatorului Zinaida Druguş privind atragerea la răspundere subsidiară.

Precizează că, Boţ Ivan şi Boţ Oxana nu au cunoscut despre atragerea la răspundere subsidiară pînă în momentul în care au primit hotărîrea judecătorească la data de 05 noiembrie 2014. Anterior avocatul Prepeliţa Mihaela, la 22 octombrie 2014 a depus cerere de amînare pentru data de 23 octombrie2014, în care a anunţat instanţa că se află în concediu de maternitate şi care se va finisa la 07 ianuarie 2015. Însă examinarea cererii a fost stabilită la data de la 30 octombrie 2014, fără a cita suplimentar recurenţii sau avocatul. Conchide că instanţa de fond a încălcat grav procedura, iar hotărârea pronunţată nu corespunde criteriilor relevante ale legalităţii şi temeiniciei unui act judecătoresc, iar prin revizuirea solicitată se tinde la îndreptarea unor hotărîri greşite, pentru neregularităţi ce s-au săvîrşit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanţei, sau dintr- un motiv imputabil părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi pasibilă de a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 450 lit.b) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b. În conformitate cu art. 448 alin. (4) Cod de procedură civilă, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Colegiul reține că avocatul Prepeliţa Mihaela, în interesele lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana a depus cerere de revizuire, în temeiul art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, invocând ordonanţa din 08 octombrie 2014 a Procuraturii Rîşcani, mun.

Chişinău, 3 emisă în cauza penală nr. 2014020882, intentată în privinţa lui Boţ Vitalie Andrei în baza art. 244 alin. (2) lit. b) Cod Penal al RM, prin care s-a dispus încetarea urmăririi penale în legătură cu decesul lui Boţ Vitalie Andrei, conform căreia s-ar fi stabilit circumstanţe ce exclud răspunderea subsidiară a lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana. Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărîri irevocabile, fapt ce contravine direct atît dispoziţiilor legii naţionale, cît şi celor internaţionale.

Colegiul menționează că, circumstanțele noi – descoperite, în condiţiile art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă. Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, adică să existe anterior pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

După cum s-a menţionat Curtea Supremă de Justiţie, prin decizia din 04 februarie 2015 a respins recursul declarat de către avocatul Mihaela Prepeliţa, în interesele lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana ca fiind tardiv. Astfel instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra fondului cauzei şi nu a apreciat temeinicia argumentelor invocate în recurs dat fiind că acesta a fost declarat în afara termenului legal. Deci pentru a putea fi revizuită soluţia adoptată de către instanţa de recurs la data de 04 februarie 2015 revizuentul urmează să invoce circumstanţe noi în sensul tardivităţii recursului şi nu circumstanţe noi ce s-ar referi la fondul cauzei. Circumstanţele care ar servi temei de revizuire trebuie să excludă caracterul tardiv al recursului şi să convingă instanţa că recursul sau a fost declarat în termen, sau că există circumstanţe care permit repunerea în termen.

La caz, însă, revizuentul astfel de circumstanţe nu a indicat, invocînd circumstanţe ce se referă la fondul cauzei. Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că temeiul invocat de revizuent nu se încadrează în temeiurile de revizuire, iar admiterea cererii de revizuire pentru un temei nereglementat la art.449 ar duce la periclitarea securității raportului juridic și ar duce la încălcarea principiilor fundamentale ale procesului civil care stabilesc că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca vs Moldova, nr.6276/02, § 24, din 22.03.2005). Prin urmare, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că institutul de revizuire este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată 4 fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, în conformitate cu prevederile art. 449 CPC.

În susţinerea opiniei enunţate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi poziţia CtEDO, care notează că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii.

De asemenea, Colegiul consideră că faptul lipsei înştiinţării suplimentare a lui Boţ Ivan, Boţ Oxana şi/sau avocatul acestora despre data şi ora şedinţei de judecată, la fel, nu poate servi ca temei de admitere a cererii de revizuire, şi respectiv casarea actului de dispoziţie, în condiţiile cînd în conformitate cu art. 102 alin. (41) Cod de procedură civilă, participanţii la proces înştiinţaţi în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Astfel, materielele cauzei atestă înştiinţarea lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana pentru şedinţa de judecată din 23 octombrie 2014 ora 12:00 (f.d.58), iar legislaţia în vigoare îi obligă de a se folosi cu bună credinţă de drepturile procedurale.

În contextul dat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie va respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.art.269-270, 453, alin.(1), lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de avocatul Prepeliţa Mihaela, în interesele lui Boţ Ivan şi Boţ Oxana, împotriva deciziei din 04 februarie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală 5