2rac-318/15 — Declararea nulităţăţii procesului verbal

prima instanţă, jud.: G. Plămădeală dosarul nr. 2rac-318/2015 instanţa de apel, jud.: N. Budăi, N. Cernat, I. Muruianu ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Consultimobil Grup”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Consultimobil Grup” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Mecservice”, Vitalie Bîrsan, Marina Ilcenco şi Rimma Vvedenskaia cu privire la declararea nulității absolute a subpunctului 1 din punct unic al ordinii de zi din procesul-verbal al şedinţei din 06 februarie 2002 şi a subpunctelor 1-5 din punct 2 al ordinii de zi din procesul-verbal nr. 7 din 04 martie 2002, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Consultimobil Grup” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 16 decembrie 2014 c o n s t a t ă La 08 mai 2013 SRL „Consultimobil Grup” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Mecservice”, Vitalie Bîrsan, Marina Ilcenco şi Rimma Vvedenskaia cu privire la declararea nulității absolute a subpunctului 1 din punct unic al ordinii de zi din procesul-verbal al şedinţei din 06 februarie 2002 şi a subpunctelor 1-5 din punct 2 al ordinii de zi din procesul-verbal nr. 7 din 04 martie 2002. În motivarea acţiunii SRL „Consultimobil Grup” a indicat că, în perioada 05 mai 2008 – 15 iunie 2008 în rezultatul licitațiilor publice, SRL „Consultimobil Grup” a devenit acționarul majoritar al SA „Mecservice”, achitînd costul acţiunilor reieşind din valoarea capitalului social al societăţii.

Conform datelor prezentate la Bursa de Valori, capitalul social achitat de SRL „Consultimobil Grup” includea în sine valoarea bunurilor imobile deja înstrăinate. Astfel, SRL „Consultimobil Grup” a devenit acționarul de bună credinţă al SA „Mecservice”, fiind succesorul în drepturi al acționarului anterior. La 27 octombrie 2008 a avut loc Adunarea generală a acționarilor SA „Mecservice” în cadrul căreia s-a luat decizia de a verifica legalitatea încheierii tranzacţiilor de către fosta conducere a SA „Mecservice” cu luarea măsurilor de rigoare în cazul depistării ilegalităţilor. Susţine reclamantul că, în rezultatul analizei procesului-verbal al şedinţei Consiliului SA „Mecservice” din 06 februarie 2002 şi a procesului-verbal nr. 7 din 04 martie 2002, şi a Actelor comisiei interne de evaluare a stării tehnice a 4 construcţii, din 01 martie 2002, 12 martie 2002 şi două din 14 martie 2002, au fost constate ilegalități în procedura aprobării lor, precum şi în conținut.

Susţine că, la 06 februarie 2002, a avut loc şedinţa Consiliului SA „Mecservice”, conform procesului-verbal fără număr, în cadrul căreia a fost pusă în discuţie starea tehnică a construcţiilor inclusiv - clădirea fostei cantine, clădirea atelierelor de reparații, clădirea atelierului de metalo-construcţii, precum şi patru construcţii amplasate în sectorul experimental. Indică reclamantul că, în partea introductivă a procesului-verbal din 06 februarie 2002 a fost menţionat că la şedinţa respectivă a Consiliului societăţii au fost prezenți 3 membri, şi anume preşedintele Bîrsan V. E., membrul Ilicenco M.N. şi membrul Vvedenskaia R. P.. Ulterior, la 04 martie 2002 a avut loc şedinţa Consiliului societăţii SA „Mecservice”, conform procesului-verbal nr. 7, cu două întrebări în odinea de zi: privind convocarea adunării generale a acționarilor SA „Mecservice”; privind îndeplinirea hotărîrii Consiliului despre decontarea şi realizarea mijloacelor fixe de bază.

Invocă că, a doua întrebare din ordinea de zi se referă de fapt, la hotărîrea Consiliului societăţii, exprimată în procesul-verbal din 06 februarie 2002. Indică că, în pct. 2 al procesului-verbal nr. 7 din 04 martie 2002 a fost ascultat raportul directorului societăţii, care a menţionat despre rezultatele lucrărilor privind decontarea şi realizarea mijloacelor fixe ale societăţii, posibilitatea de a vinde atelierul de metalo-construcţii, clădirea atelierelor de reparaţii şi clădirea cantinei, de asemenea este indicat preţul de bilanț al clădirii cantinei de 7 084 lei, clădiri atelierelor de reparaţii – 4 633 lei, clădirii atelierului de metalo-construcţii – 11 756 lei. De asemenea menţionează, că in rezultatul evaluării efectuată de comisia de evaluare, s-a stabilit că preţul minim al clădirilor este de : cantina - 20 000 lei, clădirea atelierelor de reparaţii – 7 000-8 000 lei şi al clădirii atelierului de metalo-construcţii - 16 000 lei.

La fel, se indică că în scopul evitării distrugerii clădirilor şi evitării cheltuielilor necesare pentru paza acestora, este necesar de a examina posibilitatea realizării lor la preţul nu mai mic decît cel stabilit în actele de evaluare, întocmite de comisia de evaluare, în rezultat fiind luată hotărîrea Consiliului privind împuternicirea directorului V. Dascăl de a realiza: clădirea cantinei - la preţul de 25 000 lei; clădirea atelierelor de reparaţii - 10 000 lei; clădirea atelierului de metalo-construcţii - 20 000 lei; a obliga directorul Dascăl V. să semneze contractele de vînzare-cumpărare din numele SA „Mecservice”; „cumpărătorul” va transfera mijloacele băneşti pe c.b.

225140801306 al BC „Moldova- Agroindbank” SA, Filiala Centru MFO 280101723, SA „Mecservice”; toate cheltuielile rezultate din tranzacţia de vînzare-cumpărare le va purta „cumpărătorul”; a împuternici directorul SA „Mecservice” Dascăl V. în termen de 3 zile, după încheierea contractului de a transmite încăperea prin actul întocmit de o comisie bilaterală. Mai mult, în partea introductivă a procesului-verbal nr. 7 din 04 martie 2002 este menţionat că, la şedinţa respectivă a Consiliului societăţii au fost prezenți 3 membri, preşedintele Bîrsan V.E., membrul Ilicenco M.N.

şi membrul Vvedenskaia R. În rezultatul hotărîrii Consiliului exprimată în procesul-verbal din 06 februarie 2002, subpunctul 1 din punctul unic de pe ordinea de zi şi în procesul- verbal nr. 7 din 04 martie 2002 subpunctele 1-5 din pct. 2 de pe ordinea de zi au fost încheiate mai multe contracte, dintre care doar în perioada 13 martie - 25 septembrie 2002 au fost încheiate 6 contracte de vînzare-cumpărare, pentru înstrăinarea a 6 construcţii: din str. Codrilor 12, mun. Chişinău, şi anume: Contractul de vînzare-cumpărare nr. 3460 din 13 martie 2002 încheiat între SA „Mecservice” şi SRL „Constructmontaj”, avînd obiect bunul imobil amplasat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Codrilor 12, cu suprafaţa de 250,6 m.p., nr. cadastral 012110083002 la preţul de 25 000 lei; Contractul de vînzare-cumpărare nr. 5539 din 23 aprilie 2002 încheiat între SA „Mecservice” şi Cemega Dmitri, avînd obiect bunul imobil amplasat în mun.

Chişinău, or. Durleşti, str. Codrilor 12, cu suprafaţa de 276,3 m.p., nr. cadastral 012110083004 la preţul de 10 000 lei; Contractul de vînzare-cumpărare nr. 7652 din 05 iunie 2002 încheiat între SA „Mecservice” şi SRL „Constructmontaj”, avînd ca obiect bunul imobil amplasat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Codrilor 12, cu suprafaţa de 576,0 m.p., nr. cadastral 0100510.206.01 la preţul de 10 000 lei; Contractul de vînzare-cumpărare nr. 10008 din 04 iulie 2002 încheiat între SA „Mecservice” şi SRL „Oxfonox”, avînd ca obiect bunul imobil amplasat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Codrilor 12, cu suprafaţa de 571,1 m.p., nr. cadastral 012110083006 la preţul de 69 100 lei; Contractul de vînzare-cumpărare nr. 4196 din 25 septembrie 2002 încheiat între SA „Mecservice” şi SRL „Oxfonox”, avînd ca obiect bunul imobil amplasat în mun.

Chişinău, or. Durleşti, str. Codrilor 12, cu suprafaţa de 124,4 m.p., nr. cadastral 012110083001 la preţul de 13 560 lei; Contractul de vînzare-cumpărare nr. 4761 din 13 septembrie 2002 încheiat între SA „Mecservice” şi Tataru I., avînd ca obiect bunul imobil amplasat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Codrilor 12, cu suprafaţa de 855,0 m.p., nr. cadastral 012110083005 la preţul de 50 000 lei. Astfel, în perioada indicată, 13 martie 2002 – 25 septembrie 2002, fosta conducere a SA „Mecservice” a înstrăinat bunuri imobile cu suprafaţa totală de 2 853,4 m.p., la preţul total de 177 660 lei, adică 62,26 lei pentru 1 m.p..

Afirmă reclamantul că, unele din construcțiile înstrăinate se regăsesc în Registrul bunurilor imobile realizate în perioada 2002 - 2006, aprobat de directorul SA „Mecservice”, Dascăl V. şi contabilul-şef Avdeeva I., printre care figurează şi cele 3 construcţii expres prevăzute în procesul-verbal nr. 7 din 04 martie 2002 şi anume - la poziţia 3, este prevăzută clădirea cantinei, care a fost vîndută la preţul de 25 000 lei, la poziţia 4, este prevăzută clădirea atelierului de reparaţii, care a fost vîndută la preţul de 10 000 lei, la poziţia 5, este prevăzută clădirea atelierului de metalo-construcţii, care a fost vîndută la preţul de 50 000 lei.

Drept bază a determinării preţului de înstrăinare a celor trei construcţii, menţionate în procesul-verbal nr. 7 din 04 martie 2002 au fost invocate Actele comisiei de evaluare a stării tehnice, perfectate în următoarele perioade: actul Comisiei privind starea tehnică a clădirii: cantinei din 01 martie 2002; actul Comisiei privind starea tehnică a clădirii atelierelor de reparaţii din 14 martie 2002; actul Comisiei privind starea tehnică a clădirii atelierului de metalo- construcţii din 14 martie 2002. În acest context, consideră reclamantul că, subpunctul 1 din punctul unic al ordinii de zi din procesul-verbal al şedinţei Consiliului SA „Mecservice” din 06 februarie 2002 şi subpunctele 1-5 ale pct. 2 din ordinea de zi din procesul- verbal nr. 7 al şedinţei Consiliului din 04 martie 2002, întru-cît au fost emise contrar legislaţiei în vigoare, în special ale art. 217 şi 220 Cod civil, sunt lovite de nulitate absolută.

Consideră că hotărîrile Consiliului exprimate în procesul-verbal din 06 februarie 2002 subpunctul 1 din punctul unic al ordinii de zi, precum şi în procesul-verbal nr. 7 din 04 martie 2002 subpunctele 1 -5 din pct. 2 de pe ordinea de zi sunt ilegale fiindcă au fost aprobate contrar procedurii prevăzută de Legea privind societățile pe acţiuni, în partea ce ţine de nerespectarea procedurii de încheiere a unei tranzacţii de proporții. Susţine că, procesul-verbal din 06 februarie 2002 şi procesul-verbal nr. 7 din 04 martie 2002 ale şedinţelor Consiliului SA „Mecservice” contravin prevederilor Legii privind societăţile pe acţiuni.

Indică că, la votarea procesului-verbal din 06 februarie 2002 şi a procesului-verbal nr. 7 din 04 martie 2002 nu a fost respectat cvorumul calificat de membri ai Consiliului pentru aprobarea chestiunilor legate de încheierea tranzacţiilor de proporții, conform ambelor procese-verbale precitate, hotărîrile au fost votate cu votul a 3 membri prezenți, minimul necesar pentru petrecerea unei şedinţe, adică majoritatea consilierilor aleși, în loc de 5 membri aleși necesari pentru aprobarea tranzacţiilor de proporții. Totodată, invocă că conform art. 83 alin. (3) al Legii sus menţionate - dacă la luarea deciziei de încheiere a unei tranzacţii de proporţii, prevăzute la alin. (1) consiliul societăţii nu a ajuns la unanimitate, el este în drept să înscrie această chestiune în ordinea de zi a adunării generale a acționarilor.

În acest sens, indică art. 66 alin. (2) din Legea nominalizată, care prevede că în societatea cu un număr de acţionari de peste 50, inclusiv acţionar reprezentaţi de deţinătorii nominali de acţiuni, consiliul societăţii va fi compus din cel puţin 5 membri. La acel moment, conform procesului-verbal al Adunării generale anuale a acționarilor SA „Mecservice” din 27 aprilie 2002, numărul de acţionari ai societăţii era mai mare de 50 şi anume 426 de acţionari. Mai indică reclamantul că, în procesul-verbal din 06 februarie 2002 subpunctul 1 din punctul unic al ordinii de zi este expusă intenţia unică, care leagă reciproc toate tranzacțiile ce urmau să fie încheiate în baza acestuia, atît în partea ce ţine de darea în arendă a imobilelor, cît şi în partea ce ţine de înstrăinarea acestora.

La fel, preluarea creditelor de la bănci, se asigură prin gajul imobilelor, care cade sub incidența tranzacţiilor de proporţii. Celelalte acţiuni se încadrează în intenţia unică urmărită de către membrii Consiliului prezenți la şedinţa respectivă. Procesul-verbal din 06 februarie 2002 se răsfrînge asupra tuturor construcţiilor deținute în proprietate privată de către SA „Mecservice” la acel moment, şi anume faţă de 8 construcţii amplasate pe terenul de pe adresa mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Codrilor 12, dintre care în preambulul hotărîrii, în special se evidențiază clădirea cantinei, clădirea atelierelor de reparaţii şi clădirea atelierului de metalo-construcţii, dar nu se limitează la respectivele, precum şi faţă de 4 construcţii amplasate în sectorul experimental, care se află pe adresa mun.

Chişinău, str. Calea Basarabiei 26/3.

Prin urmare susţine că, în condiţiile în care toate tranzacţiile care urmau a fi încheiate au caracterul tranzacţiei de proporţii în sensul art. 82 din Legea nominalizată, Consideră, că hotărîrile Consiliului SA „Mecservice” în cazurile menţionate privesc acţiunile de administrare dare în arendă, punerea în gaj, înstrăinare, etc., care fac parte din categoria tranzacţiilor de proporţii, a căror valoare constituie mai mult de 25 % din activele societăţii date, după caz, mai mult de 50 %. De asemenea, rezultă că şi contractele de vînzare-cumpărare încheiate în perioada 13 martie 2002 – 25 septembrie 2002, toate împreună urmează a fi privite ca facînd parte dintr-o tranzacţie de proporţii, deoarece prin toate aceste tranzacţii au fost înstrăinate bunuri în valoare totală mult mai mare de 25 % din valoarea activelor societăţii, şi ele sunt reciproc legate între ele prin aceeaşi intenţie unică, exprimată în procesul-verbal al şedinţei Consiliului societăţii din 06 februarie 2002. Mai mult invocă că, conform Raportului de expertiză al Centrului Naţional de expertize judiciare nr. 2270 din 14 noiembrie 2012, prin care a fost evaluat doar unul din bunurile imobile care a făcut obiect al unuia din contractele de vînzare-cumpărare menţionate mai sus şi anume - bunul imobil cu suprafaţa de 855,0 m.p.

cu nr. cadastral 010051013105, situat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Codrilor 12, obiect al contractului de vînzare-cumpărare nr. 4761 din 13 septembrie 2002 a fost vîndut la preţul de 50 000 lei, iar în rezultatul expertizei efectuate a fost determinat preţul real de piaţă la data de 13 septembrie 2002 în valoare de 745 500 lei. Totodată, în Raportul financiar pe anul 2002 al SA „Mecservice”, bilanțul contabil 01 ianuarie 2003, Anexa nr. 1 prevede că activele societăţii pentru anul 2002 erau în valoare de 1 267 307 lei, dintre care 1 151 966 lei revenea capitalului social.

Susţine că hotărîrea de încheiere a tranzacţiei de proporţii nu a fost aprobată de către Adunarea Generală a acționarilor, care este organul competent, după caz de către Consiliul societăţii şi astfel nu a fost respectată procedura de adoptare a deciziei prevăzută de art. 83 Legea privind societăţile pe acţiuni, astfel Adunarea Generală a acționarilor SA „Mecservice” nu a aprobat hotărîrea conform legii pentru tranzacţiile de proporţii a căror obiect sunt bunurile cu valoarea totală mai mare de 50 % din activele societăţii sau de către Consiliul societăţii pentru tranzacţiile de proporţii a căror obiect sunt bunurile cu valoarea totală mai mare de 25 % din activele societăţii. Susţine că, intenţia membrilor Consiliului SA „Mecservice” care au votat procesul-verbal din 06 februarie 2002, trei la număr, a fost de a evita procedura legală de determinare a preţului de piaţă al construcţiilor.

Mai mult invocă că, în condiţiile existenţei unei tranzacţii de proporţii, Legea privind societăţile pe acţiuni prevede în art. 65 alin. 2 lit. b), prevede competenţa Consiliului societăţii de a aproba valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de proporţii. În acest context indică că, în rezultatul evaluării de către o organizația specializată neafiliată societăţii - Consiliul SA „Mecservice” urma să aprobe preţul de piaţă al bunurilor imobile, însă cu referire la hotărîrea Consiliului societăţii din subpunctele 1-5 ale pct. 2 al ordinii de zi din Procesul-verbal nr. 7 din 04 martie 2002, menţionează că Consiliul societăţii a stabilit preţul cu mult micșorat al construcţiilor şi fără votul unanim al tuturor membrilor aleși ai acestuia.

Iar, comisiile de evaluare la care se face referire în preambul înainte de partea decizională a procesului-verbal nr. 7 din 04 martie 2002, sunt structuri din cadrul societăţii, care puteau efectua doar inventarierea bunurilor societăţii, pentru o mai bună administrare, dar nu aveau nici competenţă şi nici licenţă de a stabili preţul de piaţă al imobilelor. Solicită reclamantul declararea nulităţii absolute a subpunctului 1 din punctul unic al ordinii de zi din procesul-verbal al şedinţei Consiliului SA „Mecservice” din 06 februarie 2002, a subpunctelor 1-5 din pct. 2 al ordinii de zi din procesul-verbal nr. 7 al şedinţei Consiliului SA „Mecservice” din 04 martie 2002. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 16 decembrie 2014 s-a respins ca tardivă, acţiunea SRL „Consultimobil Grup” împotriva SA „Mecservice”, Vitalie Bîrsan, Marina Ilcenco şi Rimma Vvedenskaia cu privire la declararea nulității absolute a subpunctului 1 din punct unic al ordinii de zi din procesul-verbal al şedinţei din 06 februarie 2002 şi a subpunctelor 1-5 din punct 2 al ordinii de zi din procesul-verbal nr. 7 din 04 martie 2002. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015 s-a respins apelul declarat de SRL „Consultimobil Grup” şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 16 decembrie 2014. La 08 iulie 2015 SRL „Consultimobil Grup” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel a încălcat normele de drept material, în rezultatul interpretării şi aplicării eronate a legii, precum şi al neaplicării legii care trebuia să fie aplicată, şi al aplicării legii care nu trebuia să fie aplicată. Invocă recurentul că, instanţa de apel nu a aplicat în speţă prevederile art. 217 alin. (1) şi (3) Cod civil, însă aplicînd eronat prevederile art. 271 Cod civil. Examinînd temeiurile recursului declarat de către SRL „Consultimobil Grup” în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Consultimobil Grup” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurenţilor cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Consultimobil Grup” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Consultimobil Grup” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari