2ra-2531/15 — Obligarea demolării construcțiilor, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată

Prima instanţă: S. Lazari 2ra-2531/15 Instanţa de apel: M. Guzun, A. Nogai, A. Doga DECIZIE 18 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Tamara Chişca-Doneva Elena Covalenco, Maria Ghervas examinînd recursul declarat de către Zamornea Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zamornea Natalia împotriva lui Buciuşcan Pavel privind demolarea construcţiilor, încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Zamornea Natalia şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 29 decembrie 2014, c o n s t a t ă: La 29 octombrie 2014, Zamornea Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Buciuşcan Pavel privind demolarea construcţiilor, încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că este proprietara casei de locuit situată în satul Step-Soci, r-ul Orhei, amplasată pe terenul cu nr. cadastral 6467111275, imobilul dat fiind amplasat în hotarele planului geometric aprobat de Primăria localităţii. Reclamanta menţionează că vecinul acesteia este pîrîtul Buciuşcan Pavel, care profitînd de lipsa acesteia, i-a demolat o porţiune din gardul dînsei, care despărţea gospodăriile lor, construind pe hat construcţii accesorii în care ţine animale şi depozitează nutreţuri, fapt ce-i creează condiţii insuportabile de trai şi pune în pericol viaţa sa şi a copiilor săi.

În acest sens, pe cazul dat, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale, Direcţia Situaţii Excepţionale Orhei i-a înmînat o prescripţie pîrîtului cu nr. 127/25 în scopul reamplasării locului de depozitare a nutreţului pînă la 26 august 2014, la o distanţă mai mare, iar, Direcţia raională pentru siguranţa alimentelor Orhei, a înaintat pîrîtului o prescripţie privind întreţinerea necorespunzătoare a animalelor. Totodată, prin raportul de evaluare nr. 03420841 din 09 septembrie 2014, întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie Filiala Orhei s-a constatat că gardul construit între gospodăria lui Buciuşcan Pavel şi Zamornea Natalia este construit peste hotar.

Reclamanta invocă că o porţiune din gard cu lungimea de 6 m, a fost demolată de către pîrîtul Buciuşcan Pavel, care şi-a ridicat construcţii auxiliare pentru creşterea animalelor, iar, aceste construcţii nu corespund normativelor în construcţii în vigoare, deoarece distanţa minimă dintre graniţa sectorului adiacent după condiţiile sanitaro-menajere trebuie să fie: de la clădirile rezidenţiale sau case – 3 m, de la construcţiile pentru întreţinerea animalelor mici şi păsărilor – 4m, de la alte clădiri – 1m. Iar, prin raportul de evaluare a fost stabilit că amplasarea acestor construcţii afectează casa locativă a Nataliei Zamornea, existînd pericol de incendiu şi persistă miros puternic de băligar ce nu permite exploatarea normală a casei locative a reclamantei, iar pentru înlăturarea acestor afecţiuni este necesar de respectat distanţa între construcţii.

Reclamanta Natalia Zamornea solicită de a obliga pîrîtul Buciuşcan Pavel să demoleze construcţiile auxiliare pentru întreţinerea animalelor şi depozitarea nutreţurilor edificate la hotarul cu casa reclamantei, de încasat de la pîrît în beneficul reclamantei prejudiciul material în sumă de 1708 lei, de încasat de la pîrît cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 3500 lei, 1200 lei pentru întocmirea raportului de evaluare, cît şi taxa de stat în sumă de 100 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 29 decembrie 2014, cererea de chemare în judecată depusă de către Zamornea Natalia împotriva lui Buciuşcan Pavel privind obligarea demolării construcţiilor, încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de către Zamornea Natalia şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 29 decembrie 2014. La 31 iulie 2015, Zamornea Natalia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Orhei din 29 decembrie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea înaintată de către Zamornea Natalia. În motivarea cererii de recurs, recurentul Zamornea Natalia a invocat că hotărîrile instanţelor judecătoreşti sunt neîntemeiate, deoarece au fost emise fără a fi constatate şi elucidate circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a cauzei.

La 25 septembrie 2015, Buciuşcan Pavel a depus referinţă la recursul declarat de către Zamornea Natalia, solicitînd ca recursul să fie considerat inadmisibil. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, judecînd recursul în limitele prevăzute de lege, consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond urmează a fi casate, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Zamornea Natalia să fie admisă integral. În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. b) Cod de Procedură Civilă instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din materialele dosarului rezultă că Zamornea Natalia este proprietara construcţiei locative nr. cadastral 646711275 cu suprafaţa de 0, 0659 ha, s. Step- Soci, r-ul Orhei, iar pîrîtul Buciuşcan Pavel este vecinul acesteia. Totodată, din materialele dosarului se atestă că pe linia de hotar, dintre terenurile lui Zamornea Natalia şi Buciuşcan Pavel, ultimul a ridicat construcţii auxiliare, şi anume şoproane sau şure pentru creşterea animalelor, fapt ce se atestă prin raportul de evaluare nr. 03420841 din 09 septembrie 2014, întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie Filiala Orhei(f.d.

14). La fel, din raportul enunţat se atestă că construcţiile construite de Buciuşcan Pavel nu corespund normativelor în construcţie, şi anume normativul moldovean CP B.01.04-2009, deoarece distanţa minimă dintre graniţa sectorului adiacent după condiţiile sanitaro-menajere trebuie să fie de la clădirile rezidenţiale(sau case) de 3m, de la construcţiile pentru întreţinerea animalelor mici şi păsărilor de 4m, de la alte clădiri 1m, iar, amplasarea acestor construcţii afectează casa locativă a cet. Zamornea Natalia deoarece există pericolul de incendiu, există permanent miros puternic de băligar(nu este posibilitatea de aerisi casa, uşa de la întrare în casă şi ferestrele sunt permanent închise, iar pentru a înlătura aceste afecţiuni este necesar de respectat distanţa între construcţii(f.d.

14-15). Din aceste considerente, la 29 octombrie 2014, Zamornea Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Buciuşcan Pavel privind demolarea construcţiilor, încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată(f.d. 4-6). Judecînd pricina în cauză, prima instanţă a respins acţiunea înaintată de către Zamornea Natalia. Fiind investită cu judecarea apelului, declarat de Zamornea Natalia, instanța de apel a ajuns la concluzia respingerii apelului și menţinerii fără modificări a hotărîrii pronunțate de instanța de fond. Colegiul, examinînd legalitatea hotărîrilor judecătoreşti atacate, fără a administra noi dovezi, consideră că instanţele judecătoreşti neîntemeiat au respins acţiunea reclamantei Zamornea Natalia, din următoarele considerente.

Articolul 2 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09.07.2010, defineşte construcţiile auxiliare, anexele ca construcţii cu caracter definitiv sau provizoriu, menite să asigure activităţi complementare funcţiei de activitate/ locuire, care, fiind amplasate în vecinătatea construcţiei principale, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcţională distinctă, iar, din categoria construcţiilor auxiliare, anexelor fac parte: bucătării de vară, şure, grajduri pentru animale, depozite, garaje, sere, piscine, băi, respectiv construcţiile ridicate de către Buciuşcan Pavel, şi anume şoproane/şure pentru creşterea animalelor, instanţa de recurs le reţine drept construcţii auxiliare.

Conform art. 4 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998, la bunurile imobile ce se înregistrează în registrul bunurilor imobile se raportă: a) terenurile; b) clădirile şi construcţiile legate solid de pămînt; c) apartamentele şi alte încăperi izolate. Colegiul menţionează că construcţiile auxiliare ale casei de locuit (garaje, bucătării de vară etc.) se încadrează în categoria construcţiilor capitale, prevăzute de art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului bunurilor imobile şi sunt accesorii ale imobilului principal. Conform art. 28 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, construcţiile executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, a documentaţiei de proiect şi a autorizaţiei de construire se consideră construcţii neautorizate.

Legislaţia în vigoare permite executarea fără certificat de urbanism pentru proiectare şi fără autorizaţie de construire a construcţiilor auxiliare, a anexelor cu suprafaţa construită de pînă la 15 m2 la casele de locuit particulare, amplasate pe terenuri private, acest fapt reiese din art. 14 alin. (1) lit. l) din legea enunţată. Însă, art. 18 alin. (1) din Legea privind calitatea în construcţii prevede că, recepţia construcţiilor este obligatorie şi constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de proiect şi execuţie şi cu alte documente cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.

Conform art. 2 din legea respectivă, prevederile acestei legi se aplică construcţiilor de orice categorie şi instalaţiilor aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinaţie, denumite în continuare construcţii, precum şi lucrărilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii ale acestora. Pentru înregistrarea bunului imobil construit şi a dreptului de proprietate asupra lui, potrivit art. 404 alin. (1) din legea menţionată, se prezintă documentul ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de folosinţă (superficie, arendă) asupra terenului beneficiarului (investitorului) construcţiei şi documentele ce confirmă recepţia lucrărilor de construcţie.

În contextul celor expuse se menţionează că, procedura de recepţie a construcţiilor, este reglementată prin Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996. Punctul 9 din acest Regulament indică că, comisiile pentru recepţia locuinţelor cu un nivel şi anexele gospodăreşti ale acestora, pentru una sau două familii, precum şi construcţiile provizorii cu suprafeţe mai mici de 150 m.p. vor fi alcătuite din proprietar şi reprezentantul administraţiei publice locale. În sensul acestei dispoziţii, recepţia construcţiilor auxiliare şi a anexelor gospodăreşti este obligatorie, în caz contrar acestea vor fi considerate ca construcţii neautorizate.

Recepţia construcţiilor de orice tip este obligatorie şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unor construcţii construite neautorizat este vădit contrară legii. Reclamanţii trebuie să se adreseze organelor competente privind legalizarea acestor construcţii în conformitate cu Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. Raportînd prevederile normelor legale citate supra la materialele dosarului, Colegiul consideră neîntemeiate concluziile instanţelor judecătoreşti inferioare precum că, pentru edificarea construcţiei şi anume, a acaretului pentru animale, unde o încăpere fiind folosită pe post de bucătărie, iar, altă încăpere fiind destinată pentru animale, nu este necesar nici certificat de urbanism şi nici act de recepţie.

Or, după cum reiese din prevederile normelor legale citate mai sus, recepţia construcţiilor auxiliare şi a anexelor gospodăreşti este obligatorie, respectiv, odată ce la materialele dosarului nu se atestă un act de recepţie a construcţiilor auxiliare ridicate de către pîrîtul Buciuşcan Pavel, conform procedurii legal stabilite, aceste construcţii urmează a fi considerate ca fiind construcţii neautorizate. Mai mult ca atît, conform art. 377 Cod civil, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenţe reciproce.

Art. 379 al. (1) Cod civil stipulează că, proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcţii sau instalaţii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenţa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. Cu referire la normele enunţate, proprietarul terenului sau altui bun imobil nu este obligat să suporte influenţa provenită din terenul vecin, cu condiţia că această influenţă atentează în mod inadmisibil asupra utilizării terenului său. Conform art. 389 al. (1) Cod civil, orice construcţie, lucrare sau plantaţie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanţe minime faţă de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului locului, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.

Or, potrivit materialelor cauzei a fost stabilită influenţa inadmisibilă asupra utilizării terenului ce aparţine reclamantei Zamornea Natalia din partea vecinului, Buciuşcan Pavel, în cazul în care aceştia au ridicat construcţii neautorizate pe linia de hotar. Faptul că pîrîtul Buciuşcan Pavel a ridicat construcţiile auxiliare neautorizate pe linia de hotar, se atestă prin raportul de evaluare nr. 03420841 din 09 septembrie 2014, întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie Filiala Orhei, unde este indicat că în urma analizei vizuale şi efectuării măsurărilor necesare s-a constatat că gardul construit între gospodăria lui Buciuşcan Pavel şi Zamornea Natalia este construită pe hotar(f.d. 14). La fel, se atestă că o porţiune de gard cu lungimea de 6m este demolată de Buciuşcan Pavel, fapt recunoscut şi de către pîrîtul Pavel Buciuşcan(f.d.

50), care şi- a construit neautorizat sau autorizat accesorii(construcții pentru întreţinerea animalelor şi păsărilor, alte clădiri), totodată, se menţionează că construcţiile construite de Buciuşcan Pavel nu corespunde normativelor în construcţie, şi anume normativul moldovean CP B.01.04-2009, deoarece distanţa minimă dintre graniţa sectorului adiacent după condiţiile sanitaro-menajere trebuie să fie de la clădirile rezidenţiale(sau case) de 3m, de la construcţiile pentru întreţinerea animalelor mici şi păsărilor de 4m, de la alte clădiri 1m, iar, amplasarea acestor construcţii afectează casa locativă a cet. Zamornea Natalia deoarece există pericolul de incendiu, există permanent miros puternic de băligar(nu este posibilitatea de aerisi casa, uşa de la întrare în casă şi ferestrele sunt permanent închise, iar pentru a înlătura aceste afecţiuni este necesar de respectat distanţa între construcţii(f.d.

14-15). Astfel, examinînd aceste circumstanţe în ansamblu şi în interconexiunea lor, instanţa de recurs consideră că construcţiile auxiliare ce constituie obiectul litigios sunt ridicate fără a fi respectată distanţa minimă dintre graniţele terenurilor învecinate, astfel se atentează în mod inadmisibil asupra utilizării terenului cu nr. cadastral 6467111275, amplasat în s. Step-Soci, r-ul Orhei, ce aparţine reclamantei Zamornea Natalia. Din aceste considerente, instanţa de recurs consideră că concluziile instanţelor judecătoreşti precum că, reclamanta nu a prezentat careva reglementări care ar impune respectarea distanţei dintre hotare, sunt neîntemeiate şi contravine materialului probatoriu.

În lumina celor expuse, Colegiu consideră întemeiată pretenţia reclamantei Zamornea Natalia privind obligarea pîrîtului Buciuşcan Pavel de a demola construcţiile auxiliare. Privitor la pretenţia reclamantei, Zamornea Natalia privind încasarea de la pîrît a prejudiciului material în sumă de 1708 lei, în legătură cu demolarea a unei porţiuni de gard, instanţa de recurs o consideră întemeiată din următoarele considerente. Conform art. 1398 Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Conform art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, faptele invocate de una din părţi nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

În şedinţa de judecată din 11 decembrie 2014, pîrîtul Buciuşcan Pavel a indicat că nu neagă faptul că a demolat gardul(f.d. 50), ce era ridicat pe hotarul dintre terenurile învecinate ce aparţine lui Zamornea Natalia şi Buciuşcan Pavel, astfel, cu trimitere la prevederile codului de procedură civilă citate supra, Colegiul consideră că reclamanta Zamornea Natalia este degrevată de probaţiunea faptului că pîrîtul, Buciuşcan Pavel, a demolat o porţiune de gard cu lungimea de 6 m. Referitor la întinderea prejudiciul material suportat de către reclamanta Zamornea Natalia prin demolarea porţiunii de gard enunţate, Colegiul reţine raportul de evaluare nr. 03420841 din 09 septembrie 2014, întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie Filiala Orhei, unde este indicat că valoarea de piaţă a prejudiciului material cauzat constituie 1708 lei(f.d.

17). Din aceste considerente, Colegiul consideră neîntemeiate concluziile instanţelor inferioare, care au reţinut că în raportul sus indicat se invocă consideraţii pur subiective ale reclamantei, care nu au fost demonstrate în nici un fel în instanţa de judecată, adică nu s-a dovedit că pîrîtul a demolat 6 metri de porţiune de gard, or, după cum se atestă din materialele dosarului însuşi pîrîtul, Buciuşcan Pavel, a recunoscut că a demolat gardul menţionat(f.d. 50). Privitor la pretenţiile reclamantei de a încasa de la pîrîtul Buciuşcan Pavel în beneficiul acesteia a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3500 lei, cît şi suma de 1200 lei achitate pentru întocmirea raportului de evaluare, instanţa de recurs le consideră întemeiate.

Conform art. 96 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Conform ordinului de plată seria DT nr. 607233 din 09 septembrie 2014, Zamornea Natalia a achitat avocatului Angela Platon suma de 3500 lei pentru acordarea asistenţei juridice(f.d. 33), cheltuieli, pe care instanţa de recurs în temeiul normei legale suscitate le consideră reale, necesare şi rezonabile, respectiv acestea urmează a fi încasate de la pîrîtul Buciuşcan Pavel. Conform art. 94 alin. (l) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Conform art. 90 lit. g) Codul de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a pricinii fac parte alte cheltuieli necesare, suportate de participanţii la proces. Conform facturii fiscale seria FA2641983 din 10 septembrie 2014 şi a bonului de plată nr. 001 din 10 septembrie 2014, se atestă că reclamanta Zamornea Natalia a achitat către Camera de Comerţ şi Industrie Filiala Orhei suma de 1200 lei întru întocmirea raportului de evaluare solicitat de reclamantă(f.d. 34), astfel, aceste cheltuieli, în temeiul art. 90 lit. g) şi art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, urmează a fi încasate de la pîrîtul Buciuşcan Pavel.

Recurenta Zamornea Natalia la depunerea cererii de chemare în judecată a achitat taxa de stat în sumă de 105 lei(f.d. 3), la declararea apelului a achitat suma de 172 lei(f.d. 72), iar la declararea recursului împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, aceasta a achitat suma de 127 lei, conform bonurilor de plată anexate la materialele dosarului. Ţinînd cont că instanța de recurs urmează să admită recursul declarat de Zamornea Natalia, instanța de recurs va dispune şi încasarea sumei în mărime de 404 (patru sute patru) lei din contul lui Buciuşcan Pavel în beneficiul lui Zamornea Natalia cu titlu de taxă de stat.

Avînd în vedere faptul că, hotărîrile instanţelor de judecată au fost emise în contradicţie cu prevederile normelor de drept material şi procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa hotărîrile judecătoreşti şi de a emite o nouă hotărîre, privind admiterea integrală a acţiunii înaintate de către Zamornea Natalia. În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1), lit.b) 445 alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Zamornea Natalia.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Orhei din 29 decembrie 2014, se emite o nouă hotărâre prin care se admite integral acţiunea înaintată de Zamornea Natalia împotriva lui Buciuşcan Pavel privind demolarea construcţiilor, încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată. Se obligă Buciuşcan Pavel să demoleze construcţiile auxiliare pentru întreţinerea animalelor şi depozitarea nutreţurilor edificate la hotarul cu casa de locuit a lui Zamornea Natalia. Se încasează de la Buciuşcan Pavel în beneficiul lui Zamornea Natalia suma de 1708 lei cu titlu de prejudiciu material. Se încasează din contul lui Buciuşcan Pavel în beneficiul lui Zamornea Natalia suma de 4700(patru mii şapte sute) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Se încasează din contul lui Buciuşcan Pavel în beneficiul lui Zamornea Natalia suma de 404 (patru sute patru) lei, cu titlu de taxă de stat. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Tamara Chișca-Doneva Elena Covalenco Maria Ghervas