2rhc-119/15 — Procesul de insolvabilitate

Curtea de Apel Bălţi Dosarul nr. 2rhc-119/15 Judecător: Iu.Grosu Curtea Supremă de Justiţie Judecători: V.Doagă, S.Moldovan, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire declarată de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acţiuni, în pricina civilă privind derularea procesului de insolvabilitate a Întreprinderii de Stat „Combinatul de produse alimentare din Bălţi”, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 februarie 2014, CONSTATĂ: La 09 aprilie 2010, ÎS „Combinatul de produse alimentare din Bălţi” a depus cererea introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de propria întreprindere.

Prin încheierea din 13 aprilie 2010, Curtea de Apel Economică a admis spre examinare cererea introductivă, fiind dispuse aplicarea măsurilor de asigurare. Prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 10 iunie 2010 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de ÎS „Combinatul de produse alimentare din Bălţi”, în calitate de administrator al insolvabilităţii fiind numită Î.I. „Coltun Elvira”. În cadrul şedinţelor judiciare de validare a creanţelor au fost validate creanţe în valoare de 64 755 687,75 lei. Ulterior, creditorul garantat BC „Banca de Economii” SA a cesionat creanţele garantate în valoare de 32 820 512,89 lei BC „Moldindconbank” SA, care a devenit creditor garantat al ÎS „Combinatul de produse alimentare din Bălţi” cu creanţe validate în valoare de 44 804 983,08 lei.

La 03 mai 2012 BC „Moldindconbank” SA a înaintat la Curtea de Apel Bălţi o cerere prin care a solicitat destituirea administratorului insolvabilităţii ÎS „Combinatul de produse alimentare din Bălţi”, întemeiundu-şi cerinţele pe prevederile art. 80 alin. (1) din Legea insolvabilităţii (în redacţia veche). În motivarea cererii a indicat că, administratorul insolvabilităţii pe parcursul procesului de insolvabilitate împiedică orice acţiune a BC „Moldindconbank” SA şi anume a refuzat să transmită bunurile gajate pentru executarea dreptului de gaj, ulterior înstrăinării bunurilor a refuzat să elibereze facturile fiscale. Astfel se 1 crează impresia că administratorul insolvabilităţii de comun cu conducătorul debitorului acţionează în interesele sale personale.

Consideră că, conlucrarea cu administratorul insolvabilităţii şi conducătorul debitorului este imposibilă, ei fiind în conflict de interese cu BC „Moldindconbank” SA. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 01.06.2012 cererea BC „Moldindconbank” SA a fost admisă, ÎI „Coltun Elvira” a fost destituită din oficiu din funcţia de administrator al insolvabilităţii ÎS „Combinatul de produse alimentare din Bălţi”, şi a numit în această calitate ÎI „Cuşnir Laura”. Prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15.11.2012 a fost casată încheierea Curţii de Apel Bălţi din 01.06.2012 cu restituirea cauzei spre rejudicare în aceiaşi instanţă. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 14 octombrie 2013, a fost respinsă cererea BC „Moldindconbank” SA privind destituirea din oficiu a administratorului insolvabilităţii ÎS „Combinatul de produse alimentare din Bălţi” – ÎI „Elvira Coltun”.

Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la 30.10.2013 şi 03.12.2013, BC ,,Moldinconbank” SA a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 14 octombrie 2013 cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Bălţi. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 februarie 2014, a fost respins recursul declarat de BC ,,Moldinconbank” SA. La 04.09.2015, BC ,,Moldinconbank” SA a depus cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 februarie 2014, solicitînd admiterea revizuirii, casarea deciziei revizuite, judecarea cauzei în ordine de recurs şi admiterea acestuia, casarea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 14 octombrie 2013 şi dispunerea destituirii din oficiu a administratorului insolvabilităţii ÎS „Combinatul de produse alimentare din Bălţi” – ÎI „Elvira Coltun”.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat temeiul prevăzut la lit. b) art. 449 CPC, menţionînd în acest sens că prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 31.03.2015, a fost soluţionată definitiv acţiunea IFS Bălţi împotriva BC ,,Moldinconbank” SA, ÎS „Combinatul de produse alimentare din Bălţi” şi SA „Vinăria din Vale & Company” referitor la declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare nr.29V din 29.02.2012, obiectul căruia a constituit comercializarea de către bancă în calitate de creditor ipotecar a bunurilor gajate şi ipotecate incluse în masa debitoare. Susţine că prin respingerea cerinţelor IFS Bălţi, se confirmă existenţa temeiului legal de destituire a administratorului insolvabilităţii şi anume ilegalitatea acţiunilor întreprinse de ÎI „Elvira Coltun” în scopul neexecutării contractului vizat.

La 16.11.2015, administratorul autorizat Elvira Coltun a prezentat referinţă pe marginea cererii de revizuire înaintate, prin care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă. La 17.11.2015, au prezentat referinţe Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi, reprezentantul salariaţilor M. Odagiu, SA „Moldovagaz” şi ÎM Regia „Apă- Canal Bălţi”, prin care şi-au manifestat dezacordul cu argumentele şi temeiurile revizuirii şi au solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. 2 În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 04.09.2015, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că revizuenta solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 februarie 2014, invocînd ca temei lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Norma legală (art. 449 lit. b) CPC) vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu i-au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice 3 circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. În speţă, afirmaţiile revizuentei cum că prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 31.03.2015, a fost soluţionată definitiv acţiunea IFS Bălţi împotriva BC ,,Moldinconbank” SA, ÎS „Combinatul de produse alimentare din Bălţi” şi SA „Vinăria din Vale & Company” referitor la declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare nr.29V din 29.02.2012, obiectul căruia a constituit comercializarea de către bancă în calitate de creditor ipotecar a bunurilor gajate şi ipotecate incluse în masa debitoare, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, deoarece nu întruneşte condiţiile impuse de legiuitor pentru admiterea lui.

Or, una din condiţiile esenţiale de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Însă, după cum rezultă din cererea de revizuire, circumstanţele invocate şi anume respingerea acţiunii organului fiscal privind declararea nulităţii contractului de înstrăinare a bunurilor ipotecate, au apărut cu mult după pronunţarea hotărîrii a cerei revizuire se solicită. Mai mult ca atît, aceste împrejurări prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Astfel, contrar acestei condiţii, faptul că a fost menţinut contractul de înstrăinare a bunurilor ipotecate, susţin odată în plus concluzia instanţelor cum că încheierea din 14.02.2012 a fost executată încă în februarie 2012, iar bunurile gajate/ipotecate au fost valorificate prin vînzare, fiind în totalitate stinse creanţele creditorului BC „Moldindconbank” SA. În acelaşi timp, instanţa de revizuire menţionează că drept temei de respingere a recursului declarat de recurenta-revizuentă BC „Moldindconbank” SA, a constituit prioritar faptul că norma art. 71 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012 indică imperativ că un singur creditor nu poate solicita destituirea administratorului insolvabilităţii şi nu este în drept de a depune astfel de cerere, iar instanţa de insolvabilitate careva motive legale de destituire din oficiu a administratorului insolvabilităţii nu a stabilit.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. 4 În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuentă drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuenta nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acţiuni, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 februarie 2014, în pricina civilă privind derularea procesului de insolvabilitate a Întreprinderii de Stat „Combinatul de produse alimentare din Bălţi”. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5