2rac-368/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: S.Iorgov dosarul nr. 2rac-368/15 instanţa de apel: Iu.Cimpoi, N.Craiu, N.Simciuc ÎNCHEIERE 11 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî judecătorii Maria Ghervas, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,CRIS”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către societatea cu răspundere limitată ,,Transunit” împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,CRIS”, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată ,,Ancortrans- Grup” cu privire la încasarea sumei şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,CRIS” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 17 octombrie 2014 de admitere în parte a acţiunii, c o n s t a t ă La 01 aprilie 2014, SRL „Transunit” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,CRIS”, intervenient accesoriu SRL ,,Ancortrans-Grup” cu privire la încasarea sumei şi compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la solicitarea SRL „CRIS” din 13 iunie 2013 au fost transportate mărfuri pe ruta Chişinău, Republica Moldova - oraşul Kaluga, Federaţia Rusă. Susţine că, la acel moment toate mijloacele de transport care-i aparțin, au fost antrenate în alte curse de transport, iar SRL „Transunit” a încheiat contractul de transport cu SRL “Ancortrans - Grup”, prin care ultimul s-a obligat să-i ofere servicii de transport, iar SRL „Transunit” să-i achite pentru serviciile prestate.

Potrivit actului de prestare a serviciilor de transport nr. 773/0139767, suma pentru serviciile prestate constituie 1200 dolari SUA, echivalentul a 14 989.32 lei. Conform scrisorii de transport internațional CMR 000773 din 23 iunie 2013, marfa care aparține SRL” CRIS” a fost transportată la destinație prin intermediul mijlocului de transport cu numărul de înmatriculare de stat BE AE 31, fapt confirmat prin ștampilele aplicate de către SRL ,,CRIS”, SRL ,,Ancortrans-Grup”, destinatarul mărfii din or. Kaluga, Federaţia Rusă şi autoritățile vamale ale Federaţiei Ruse pe scrisoarea de transport. Menţionează că, a transmis pîrîtului pentru semnare actele ce confirmă prestarea serviciilor de transport şi anume: factura fiscală şi contractul de transport, însă ultimul fără vreun motiv justificat refuză semnarea acestora.

În scopul soluţionării litigiului pe cale amiabilă, la 15 noiembrie 2013 s-a adresat pîrîtului cu reclamaţie privind achitarea sumei, însă a rămas fără răspuns. De asemenea menționează că, în scopul prestării serviciilor de transport a aplicat un comision în mărime de 100 dolari SUA, convertiți în lei MD la data înaintării reclamației din 15 noiembrie 2013, ceea ce constituie 1 300 lei. Consideră reclamantul că, în urma executării serviciilor de expediție şi transportării mărfii SRL „CRIS” la destinație, în temeiul art. 572 alin. (2) CC, ultimul urmează să-şi execute obligația de plată a sumei de 16 238,43 lei, dintre care 14 989,32 lei constituie cheltuielile de transport, iar 1 249,11 lei constituie comisionul pentru serviciile de expediție.

Cere, reclamantul, încasarea de la SRL „CRIS” a sumei de 16 238,43 lei, dintre care 14 989,32 lei constituie cheltuielile de transport, iar 1 249,11 lei constituie comisionul pentru serviciile de expediţie şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 17 octombrie 2014, acţiunea a fost admisă parţial, dispunându-se încasarea din contul SRL „CRIS” în beneficiul SRL „Transunit” suma de 14 989, 32 lei şi cheltuielile de judecată legate de achitarea taxei de stat în mărime de 449,67 lei, iar în total suma de 15 438.99 lei. În rest cerinţele s-au respins ca neîntemeiate. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, SRL ,,CRIS” a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de către SRL ,,CRIS” şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La 13 august 2015, în termenul prevăzut de lege, SRL ,,CRIS” a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, solicitînd casarea acestora şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului s-a indicat că, la examinarea cauzei în ordine de apel, instanţa nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, iar în rezultat a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi anume art. 1075 alin. (1) CC. Susţine că, între SRL ,,CRIS” şi SRL ,,Transunit”, precum şi cu implicarea SRL ,,Ancortrans-Grup” nu a fost încheiat vreun contract de expediție şi/sau transport, nefiind în acest sens anexat la materialele cauzei, deoarece un astfel de act juridic nu există.

Totodată a indicat că, invocarea de către intimat că, a prestat servicii de expediţie SRL ,,CRIS” în mărime de 14 989.32 lei este neîntemeiată, din motiv că, la materialele cauzei nu sunt probe în vederea confirmării că, marfa care aparține SRL ,,CRIS” a fost transportată în Federaţia Rusă, iar factura fiscală la care se face referire, nu este o dovadă legală la caz. 2 Mai mult ca atît, consideră recurentul că, factura fiscală anexată la materialele pricinii, nu specifică care anume au fost serviciile de transport internațional şi potrivit cărui contract au fost negociate şi că, anume marfa SRL ,,CRIS” a fost expediată, iar actul de prestare a serviciilor la care se face trimitere nu lichidează neajunsurile indicate.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către SRL ,,CRIS” urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către SRL ,,CRIS” este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). 3 Instanţa de recurs reţine că, argumentele invocate de către SRL ,,CRIS” în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL ,,CRIS” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,CRIS” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Valentina Clevadî Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 4