3rh-95/15 — Contestarea actului administrativ, restabilire la lucru

prima instanţă: M. Negru dosarul nr. 3ra-563/15 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 11 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Iuliana Oprea, Liliana Catan examinând cererea de revizuire depusă de către Grigore Botezat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Botezat împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilire la lucru şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2015, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Grigore Botezat, c o n s t a t ă: La 27 februarie 2014, Grigore Botezat a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea contestarea actului administrativ, restabilire la lucru şi încasarea salariului pentru absenta forţată de la serviciu.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că a exercitat serviciul în cadrul organelor afacerilor interne din 06 august 1982 până la 07 februarie 2014, cu întrerupere din 02 septembrie 2005 până la 01 decembrie 2006, în diferite funcţii ale efectivului de trupe şi corpului de comandă a Inspectoratului de Poliţie Soroca. Menţionează că prin ordinul Inspectoratului General al Poliţiei nr. 87 ef din 07 februarie 2014 el a fost sancţionat disciplinar cu concediere, pe motiv că a predat cetăţeanul Vitalie Boldescu, care era bănuit de furt, la două persoane necunoscute, care s-au prezentat ca fiind colaboratori ai organelor de miliţie ale autoproclamatei republici nistrene. Consideră că ordinul menţionat este ilegal, deoarece faptele expuse în acesta au fost denaturate şi nu corespund realităţii.

Susţine că la 29 ianuarie 2014, în s. Slobozia Cremene, s-au prezentat doi colaboratori ai poliţiei din regiunea transnistreană, care i-au comunicat că doresc să-i înmâneze citaţie cetăţeanului Vitalie Boldescu pentru a se prezenta la poliţie în legătură cu săvârşirea unui furt, pentru a fi audiat. Afirmă că el a verificat documentele persoanelor care s-au prezentat şi le-a explicat că împuternicirile lor sunt ilegale pe teritoriul Republicii Moldova, însă aceştia l-au convins că ei nu au scopul de a-l reţine, dar numai să-i înmâneze citaţia. Invocă că Vitalie Boldescu, după primirea citaţiei, a spus că merge benevol în Transnistria pentru examinarea cazului, deşi el i-a explicat drepturile lui şi consecinţele examinării cauzei, dar totuşi el a hotărât să plece.

Mai invocă că în asemenea circumstanţe, el, respectând dreptul persoanei la libera circulaţie şi dreptul persoanei de a se autodenunţa, nu a intervenit în cazul în care cetăţeanul a urcat în maşina miliţiei. Menţionează că el a activat în organele afacerilor interne 32 ani, are o reputaţie ireproşabilă, nu a fost niciodată sancţionat disciplinar şi de nenumărate ori a fost stimulat pentru îndeplinirea conştiincioasă a atribuţiilor de serviciu. Prin urmare, solicită anularea ordinului pârâtului nr. 87 ef din 07 februarie 2014 cu privire la sancţionarea disciplinară, restabilirea sa în funcţia de şef de post al sectorului de poliţie nr. 5 Stoicani al Inspectoratului de Poliţie Soroca şi încasarea de la pârât a salariului pentru absenta forţată de la serviciu, începînd cu 07 februarie 2014 pînă la pronunţarea hotărârii judecătoreşti.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 august 2014 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 a fost respins apelul declarat de către Grigore Botezat şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2015 a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Grigore Botezat. La 28 septembrie 2015, Grigore Botezat a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitînd admiterea acesteia, casarea încheierii instanţei de recurs şi admiterea recursului. Revizuientul Grigore Botezat, în motivarea cererii de revizuire, a indicat că după emiterea încheierii instanţei de recurs, au devenit cunoscute unele circumstanţe şi fapte esenţiale ale pricinii, care nu i-au fost şi nu i-au putut fi cunoscute şi care, în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, servesc drept temei pentru revizuirea încheierii menţionate.

Menţionează că prin interpelările din 03 iulie 2015 BAA „Igor Pohila şi Partenerii” a solicitat Inspectoratului de Poliţie Soroca şi Inspectoratul General al prezentarea informaţiei privind următoarele: cînd, sub ce număr şi de către cine a fost înregistrat în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (sau într-un alt registru) furtul de metale feroase comis în anul 2013 pe teritoriul autoproclamatei republicii nistrene de către Vitalie Boldescu. Susţine că prin scrisoarea nr. 13461 din 06 august 2015 Inspectoratul de Poliţie Soroca a informat că pînă în prezent, nici în Registru nr. 1 de evidenţă a înştiinţărilor despre infracţiuni şi nici în Registru nr. 2 de evidenţă a înştiinţărilor despre infracţiuni nu a fost înregistrat careva furt de metale feroase comis în anul 2013 de către Vitalie Boldescu.

Afirmă că Inspectoratul General al Poliţiei, prin scrisoarea nr. 34/1-1125 din 13 august 2015, a evitat să răspundă dacă furtul de metale feroase comis în anul 2013 pe teritoriul autoproclamatei republicii nistrene de către Vitalie Boldescu a fost înregistrat în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente sau într-un alt registru. Mai mult ca atît, Inspectoratul General al Poliţiei, contrar poziţiei anterioare, contrar conţinutului ordinului de concediere şi contrar hotărârilor judecătoreşti, a negat faptul că neînregistrarea informaţiei cu privire la pretinsul caz de furt a fost unul din temeiuri pentru sancţionarea revizuentului. însă aceasta poziţie, fără îndoială, înseamnă că nici o înregistrare a infracţiunii comise de Vitalie Boldescu pe teritoriul autoproclamatei republici nistrene nu a avut loc şi după sancţionarea revizuentului.

Invocă că el a fost sancţionat disciplinar pentru una şi aceiaşi faptă - neînregistrarea infracţiunii comise pe teritoriul autoproclamatei republicii transnistrene de către Vitalie Boldescu, dar persoanele (ofiţeri de poliţie care au investigat cauza disciplinară), care, de asemenea, au primit informaţia despre infracţiunea lui Vitalie Boldescu şi nu au înregistrat-o, nu au fost sancţionate. Mai mult, pînă în prezent, infracţiunea nu este înregistrată. Mai invocă că această situaţie prezintă o încălcare vădită a principiului universalităţii legii şi denotă standardele duble aplicate de intimat faţa de revizuient. Prin referinţa depusă la 23 octombrie 2015 Inspectoratul General al Poliţiei a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) CPC cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Având ca temei prevederile normei enunţate, revizuientul Grigore Botezat a anexat la cererea de revizuire răspunsul Inspectoratului de Poliţie Soroca nr. 13461 din 06 august 2015 şi răspunsul Inspectoratului General al Poliţiei nr. 34/1-1125 din 13 august 2015. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că înscrisurile menţionate nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

Or, în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înţeles că circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Grigore Botezat împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Botezat împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilire la lucru şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Ion Corolevschi judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Liliana Catan