3ra-563/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-563/15 prima instanţă: M. Negru instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 23 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Botezat Grigore, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Botezat Grigore împotriva Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului Şefului al Inspectoratului General al Poliţiei nr.87 ef din 07 februarie 2014 privind sancţionarea disciplinară cu concedierea a şefului de post al sectorului de poliţie nr.5 Stoicani al IP Soroca al IGP al MAI, maior de poliţie Grigore Botezat, restabilirea în funcţia deţinută anterior, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015, prin care apelul declarat de către Botezat Grigorea fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 11 august 2014, de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă: La 27 februarie 2014, reclamantul Botezat Grigore a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al R.M, solicitând anularea ordinului emis de Şeful Inspectoratului General al Poliţiei nr.87 ef din 07 februarie 2014 privind sancţionarea disciplinară cu concedierea a şefului de post al sectorului depoliţie nr.5 Stoicani al IP Soroca al IGP al MAI, maior de poliţie Grigore Botezat, restabilirea în funcţiadeţinută anterior, încasarea salariului pentru absenta forţată de la serviciu.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că a exercitat serviciul în cadrul organelor afacerilor interne din 06 august 1982 până la 07 februarie 2014 cu întrerupere din 02 septembrie 2005 până la 01 decembrie 2006 în diferite funcţii ale efectivului de trupe şi corpului de comandă a Inspectoratului de Poliţie Soroca, la momentul concedierii exercitând funcţia de şef de post al sectorului de poliţie nr.5 Stoicani al IP Soroca al IGP al MAI, maior de poliţie Grigore Botezat. Susţine reclamantul, că prin ordinul Inspectoratului General de Poliţie cu nr. 87 ef din 07 februarie 2014 a fost sancţionat disciplinar cu concediere, pe motiv că a predat cetăţeanul Vitalie Boldescu, care era bănuit de furt, la două persoane 1 necunoscute care s-au prezentat ca fiind colaboratori ai poliţiei nistrene.

Reclamantul consideră că ordinul este ilegal, deoarece faptele expuse în acesta au fost denaturate şi nu corespund realităţii. Menţionează Grigore Botezat că la 29 ianuarie 2014 în s.Slobozia Cremene s-au prezentat doi colaboratori ai poliţiei din regiunea transnistreană, care i-au comunicat că doresc să-i înmâneze citaţie cetăţeanului Vitalie Boldescu pentru a se prezenta la poliţie în legătură cu săvârşirea unui furt pentru a fi audiat. Concretizează reclamantul că a verificat documentele persoanelor care s-au prezentat, le-a explicat că împuternicirile lor sunt ilegale pe teritoriul Republicii M, însă aceştia l-au convins că nu au scopul de a-lreţine, dar numai să-i înmâneze citaţia. Cetăţeanul Vitalie Boldescu după primirea citaţiei a spus că merge benevol în Transnistria pentru examinarea cazului, deşi reclamantul i-a explicat drepturile lui şi consecinţele examinării cauzei, dar totuşi el a hotărât să plece.

În asemenea circumstanţe, respectând dreptul persoanei la libera circulaţie şi dreptul persoanei de a se autodenunţa, nu a intervenit când cetăţeanul a hotărât să plece. Solicită Botezat Grigoreanularea ordinului emis de Şeful Inspectoratului General al Poliţiei nr.87 ef din 07 februarie 2014 privind sancţionarea disciplinară cu concedierea a şefului de post al sectorului di poliţie nr.5 Stoicani al IP Soroca al IGP al MAI, maior de poliţie Grigore Botezat, restabilirea în funcţiadeţinută anterior, încasarea salariului pentru absenta forţată de la serviciu.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 11 august 2014, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Botezat Grigore împotriva InspectoratuluiGeneral de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al R.M privind anularea ordinului Şefului al Inspectoratului General al Poliţiei nr.87 ef din 07 februarie 2014 privind sancţionarea disciplinară cu concedierea a şefului de post al sectorului de poliţie nr.5 Stoicani al IP Soroca al IGP al MAI, maior de poliţie Grigore Botezat, restabilirea în funcţiadeţinută anterior, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu. La 05 septembrie 2014, Botezat Grigore a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 11 august 2014, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii şi pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015, apelul declarat de către Botezat Grigore a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 august 2014, de respingere a acţiunii. La 10 martie 2015, Botezat Grigore a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 şi hotărârii Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 11 august 2014, cu emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţele au încălcat şi aplicat eronat normele de drept material.

Indică recurentul că instanţa de fond nu a luat în consideraţie circumstanţele veridice şi obiective obţinute în şedinţa de judecată, dar s-a bazat pe o explicaţie semnată de către martorul Boldscu V la 03.02.2014 şi denaturat a expus circumstanţele în hotărîrea sa, iar în instanţa de apel s-a dat citire din nou declaraţiilor martorului Boldescu expuse în procesul verbal al şedinţei de judecată. Astfel, instanţa de apel urma să aplice prevederile art. 117 alin. (3) CPC. În asemenea circumstanţe consideră 2 recurentul că instanţele de judecată au încălcat prevederile legale privind administrarea probelor, adoptând hotărîri ilegale. Mai invocă recurentul că acţiunile sale la 29.01.2014 nu au depăşit vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, iar intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice nu le-a fost cauzat un prejudiciu considerabil.

Examinînd cererea de recurs declarată de Botezat Grigore, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC. În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicînd corect normele de drept material şi procedural.

Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt irelevante 3 şi declarative, motiv pentru care acestea nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs întru admiterea cererii şi casarea deciziei instanţei de apel. Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat avînd caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

În aceeaș i ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secț iunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanț a de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanț ele de fond şi de apel. Forț a atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel s-au pronunţat în mod corespunzător. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Botezat Grigore, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 432, 433 lit. a), art. 434 alin. (1) şi art. 440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Botezat Grigore, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă 4