2rc-721/15 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: A. Gavriliţa 2rc-721/15 DECIZIE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând recursul declarat de Ion Morozan, reprezentat de avocatul Pavel Zamfir în pricina civilă la cererea introductivă a Agenţiei Ipotecare „Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine împotriva încheierii Curţii de Apel Chișinău din 11 mai 2015 prin care a fost respins demersul lui Ion Morozan cu privire la repunerea în termen a cererii de validare a creanţelor împotriva patrimoniului debitorului Agenţie Ipotecară „Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată constată: Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2014 a fost admisă spre examinare cererea introductivă a debitorului AI „Vis Urban” SRL cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, fiind desemnat în calitate de administrator provizoriu al insolvabilităţii ÎI „Ruslan Petric”.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de AI „Vis Urban” SRL, stabilit termen limită de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului definitiv până la 27 aprilie 2014. La 02 septembrie 2014, Ion Morozan, reprezentat de avocatul Pavel Zamfir a depus cerere de validare a creanţei faţă de AI „Vis Urban” SRL, prin care a solicitat repunerea lui în termenul de înaintare a creanţelor şi validarea creanţei în mărime de 42470 euro. În motivarea acesteia a invocat că la 24 iulie 2008, dânsul, în calitate de beneficiar a încheiat cu AI „Vis-Urban” SRL, în calitate de antreprenor, contractul investiţional nr. A 039, prin care antreprenorul şi-a asumat angajamentul să construiască pentru beneficiar şi să transmită în proprietate apartamentul nr. 09, cu suprafaţa de 63,8 m2, amplasat la etajul 03, în blocul „A”, a complexului „Aeroport” situat în mun.

Chişinău, bd. Dacia (zona Aeroportului), iar creditorul şi-a asumat corelativ obligaţia de achitare a preţului în mărime de 42470 euro. 1 Afirmă că pe parcursul executării contractului nr. A 0309, el a achitat suma de 25142 euro, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr. 530001 din 01 septembrie 2008, suma 540 euro, ordinul de încasare a numerarului nr. 510001 din 03 septembrie 2008 suma 12308 euro, ordinul de încasare a numerarului nr. 3673 din 06 noiembrie 2008 suma 5900 euro, ordinul de încasare a numerarului nr. 03673 din 10 august 2009 suma 5394 euro, ordinul de încasare a numerarului nr. 22 din 20 august 2011 suma 1000 euro. Menţionează că în afară de sumele enumerate, dânsul a mai achitat suma de 12795 euro, fapt confirmat prin scrisorile de confirmare.

Astfel, din preţul total de 42470 euro, la ziua depunerii prezentei cereri, au fost achitaţi 37937 euro. Susţine că deşi, el a executat integral obligaţiile asumate prin contractul nr. A 0309, antreprenorul/debitorul, până în prezent, nu a finisat lucrările de construire şi de transmitere a apartamentului ce formează obiectul contractului investiţional. Indică că despre hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014 prin care a fost admisă cererea introductivă a debitorului şi dispusă intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa AI „Vis-Urban” SRL, a aflat la sfârşitul lunii august a anului 2014, motiv pentru care nu s-a încadrat în termenul de depunere a cererii de validare a creanţei.

Mai notează că debitorul AI „Vis-Urban” SRL nu l-a indicat în calitate de creditor în lista creditorilor, care a fost anexată la cererea introductivă, nu a indicat în cererea introductivă despre obligaţiile sale din contractul investiţional nr. A 039 din 24 iulie 2008. Remarcă că administratorul insolvabilităţii, contrar prevederilor art. 35 alin. (43) al Legii insolvabilităţii, nu l-a notificat despre intentarea procesului de insolvabilitate. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 50, 140, 141, 145 Legea insolvabilităţii, art. 572 Cod civil, 166 CPC. Prin încheierea Curţii de Apel Chișinău din 11 mai 2015 a fost respins demersul lui Ion Morozan, cu privire la repunerea în termen a cererii de validare a creanţelor împotriva patrimoniului debitorului AI „Vis - Urban” SRL.

La 10 iunie 2015, Ion Morozan, reprezentat de avocatul Pavel Zamfir a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate cu restituirea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că instanţa de insolvabilitate la emiterea încheierii recurate a aplicat prevederile art. 206 alin. (3) CPC, dispunând examinarea cauzei în lipsa lui, fără dovada citării lui şi reprezentantului său. Menţionează că acceptând anexarea înscrisurilor prezentate de către administrator în susţinerea ipotezei înştiinţării lui despre intentarea procesului de insolvabilitate, instanţa l-a lipsit de dreptul de a obţine aceste înscrisuri, a le studia şi a le da apreciere.

Remarcă că studierea amănunţită a înscrisurilor prezentate de către administrator şi invocate în calitate de probe a înştiinţării lui, denotă că notificarea, 2 semnată de către administratorul desemnat, Ruslan Petric nu este datată şi nu conţine adresa creditorului, iar potrivit copiei Listei F-103, numărul de expediere a trimiterii lui Ion Morozan (poziţia 18) este 3184, care însă nu coincide cu numărul de trimitere de pe avizul prezentat (nr. 2012431850). Afirmă că data presupusei primiri a avizului este 07 aprilie 2014, pe când pe ştampila Oficiului poştal figurează data expedierii 08 aprilie 2014, iar transcripţia „Bodeanu” şi semnătura de pe aviz nu-i aparţin. Consideră recurentul că concluzia instanţei privind înştiinţarea lui legală despre intentarea procedurii de insolvabilitate este una eronată (greşită) şi rezultă din aprecierea arbitrară a probatoriului.

Menţionează că necomunicarea actelor de procedură personal lui, reprezintă o atingere a dreptului acestuia la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO. În conformitate cu art. 8 din Legea insolvabilităţii, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului nu rezultă faptul expedierii încheierii recurate în adresa părţilor, nici recepţionării acesteia de către recurent. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii primei instanţe, adoptarea unei noi încheieri de repunere în termen a cererii cu privire la repunerea în termen a cererii de validare a creanţei şi restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău pentru judecarea în fond a cererii de validare a creanţei din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionând prin decizie problema în fond. Din materialele dosarului rezultă că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2014 a fost admisă spre examinare cererea introductivă a debitorului AI „Vis Urban” SRL cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, fiind desemnat în calitate de administrator provizoriu al insolvabilităţii ÎI „Ruslan Petric”.

Tot din actele cauzei rezultă că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de AI „Vis Urban” SRL, s-a dispus de a notifica creditorii, fiind menţionat că termenul limită de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului definitiv, constituie 45 de zile calendaristice din data pronunţării hotărârii, care 3 expiră la 27 aprilie 2015, precum şi faptul că dispozitivul hotărârii menţionate va fi publicat în Monitorul Oficial al RM în termen de 10 zile din data adoptării.

Este cert şi faptul că Ion Morozan a depus la data de 02 septembrie 2014 o cerere de admitere a creanţei cu repunerea acesteia în termenul de procedură, prin care a solicitat repunerea în termen a cererii de admitere a creanţei în mărime de 42470 euro, invocând că creanţa dată rezultă din contractul investiţional nr. A 039. Fiind investită cu examinarea cererii formulate de Ion Morozan, instanţa de insolvabilitate, prin încheierea din 11 mai 2015, a dispus respingerea cererii de repunere în termen a cererii de validare a creanţei înaintată de acesta. Verificând legalitatea şi temeinicia încheierii menţionate în raport cu criticele formulate în recurs şi materialele cauzei, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile raportului juridic litigios, instanţa de recurs constată netemeinicia încheierii instanţei de insolvabilitate.

Potrivit art. 35 alin. (4) din Legea insolvabilităţii, care prevede publicitatea hotărârii şi notificarea creditorilor, odată cu hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate, administratorul insolvabilităţii expediază o notificare tuturor creditorilor cunoscuţi pentru ca aceştia să înainteze creanţele faţă de debitorul insolvabil. Conform art. 145 alin (2) din Legea insolvabilităţii, la cererea întemeiată a creditorului, în cazuri excepţionale, dacă instanţa de judecată care examinează procesul de insolvabilitate constată că termenul de înaintare a creanţelor nu este respectat din cauza unor circumstanţe legate de persoana creditorului sau de obiectul creanţei ori dacă nu s-a respectat procedura de notificare a intentării procesului, instanţa de insolvabilitate repune, prin încheiere, în termen cererea de admitere a creanţelor.

Raportând prevederile normelor enunţate la circumstanţele cauzei, instanţa de recurs reţine că concluziile instanţei de insolvabilitate cu privire la netemeinicia cererii de repunere în termen a cererii de validare a creanţei formulate de Ion Morozan, sunt expuse într-o formă evazivă şi incertă, neavând putere de convingere. Astfel, instanţa de recurs remarcă ca neîntemeiată reţinerea instanţei de insolvabilitate în sensul că administratorul insolvabilităţii AI „Vis Urban” SRL a respectat întocmai prevederile art. 35 alin. (4) din Legea insolvabilităţii şi a expediat în adresa lui Ion Morozan notificarea pentru ca acesta să înainteze creanţele faţă de debitorul insolvabil, care a fost recepţionată la 07 aprilie 2014. Asta deoarece din recipisa anexată la actele cauzei rezultă incontestabil că aceasta a fost semnată de către o terţă persoană pe nume Bodeanu (f. d. 26), iar Ion Morozan insistă că în gospodăria lui din sat.

Mereni r-nul Cimişlia o persoană cu numele Bodeanu nu locuieşte şi dânsul o astfel de persoană nu cunoaşte. Sub acest aspect, se va reţine că în lipsa unei probe veridice precum că Ion Morozan a recepţionat notificarea administratorului insolvabilităţii pentru a prezenta în termenul stabilit prin hotărârea instanţei de insolvabilitate cererea de admitere a creanţelor deţinute faţă de debitorul insolvabil AI „Vis Urban” în vederea întocmirii tabelului definitiv, există temei de a considera că Ion Morozan nu a fost notificat în mod legal despre termenul limită de depunere a creanţelor.

4 Pentru considerentele descrise, instanţa de recurs consideră că la caz este prezent temeiului prevăzut de art. 145 alin (2) al Legii insolvabilităţii, că termenul de înaintare a creanţelor nu a fost respectat de către Ion Morozan din cauza circumstanţei ce ţine de procedura de notificare a intentării procesului de insolvabilitate, ca urmare cererea de repunere în termen urmează a fi admisă.

Distinct de cele menţionate mai sus, având în vedere că argumentele recursului sunt întemeiate, iar încheierea contestată neîntemeiată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa încheierea instanţei de insolvabilitate din 11 mai 2015 cu adoptarea unei noi încheieri prin care a admite cererea de repunere în termen a cererii lui Ion Morozan, cu privire la validarea creanţei şi a remite cauza în Curtea de Apel Chişinău pentru judecarea în fond a cererii de validare a creanţei formulate de Ion Morozan. În conformitate cu art. 427 lit. b) şi c), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de Ion Morozan, reprezentat de avocatul Pavel Zamfir.

Se casează încheierea Curţii de Apel Chișinău din 11 mai 2015 prin care a fost respins demersul lui Ion Morozan cu privire la repunerea în termen a cererii de validare a creanţelor împotriva patrimoniului debitorului Agenţie Ipotecară „Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată şi se pronunţă o nouă încheiere prin care: Se admite cererea lui Ion Morozan cu privire la repunerea în termen a cererii de validare a creanţei. Se repune în termen cererea de validare a creanţei formulate de Ion Morozan. Se restituie pricina la cererea introductivă a Agenţiei Ipotecare „Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, la Curtea de Apel Chişinău pentru judecarea în fond a cererii de validare a creanţei formulate de Ion Morozan.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 5