2ra-2632/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: V.Puica (Judecătoria Botanica, mun. Chişinău) dosarul nr.2ra-2632/15 instanţa de apel: N.Traciuc, M.Anton, E.Clim (Curtea de Apel Chişinău) ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Mihailov Elena și Mihailov Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marţeva Eugenia către Mihailov Elena, intervenient accesoriu Mihailov Vitalie privind încasarea datoriei, transmiterea silită în posesie a bunului ipotecat şi evacuare, şi cererea reconvenţională depusă de Mihailova Elena către Marţeva Eugenia şi Poleacova Vera privind anularea contractelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Mihailov Elena și Mihailov Vitalie, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 10 martie 2014 și hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 04 iulie 2014, c o n s t a t ă: La 15.12.2011, prin intermediul poştei, Marţeva Eugenia a depus cerere de chemare in judecata către Mihailova Elena prin care a solicitat: deposedarea silită a pârâtei de apartamentul nr.40, cu numărul cadastral 0100107.146.01.040, cu suprafaţa de 59,5 m.p., situat în mun.Chişinău, str.Pandurilor 18 și transmiterea acestuia în posesia reclamantei în vederea exercitării dreptului de ipotecă prin una din metodele prevăzute de pct.4.2 al contractului de ipotecă nr.7009 din 05.10.2009 și anume: vânzarea bunului imobil ipotecat unei terţe persoane de către creditor (ipotecar) sau de către orice altă persoană împuternicită de creditorul ipotecar; evacuarea locatarilor şi a bunurilor acestora din imobilul ipotecat apartamentul nr.40 cu numărul cadastral 0100107.146.01.040, cu suprafaţa de 59,5 m.p, situat în mun.Chişinău, str.Pandurilor 18 fără acordarea unui alt loc de trai; obligarea pârâtei de a compensa reclamantei cheltuielile de judecată.

Prin cererea de modificare a acţiunii reclamanta a solicitat instanţei de judecată încasarea din contul pîrîtei în beneficiul reclamantei a datoriei în sumă de 19500 euro; încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantei a dobânzii de întârziere în sumă de 3323 euro; încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantei a penalităţii în sumă de 2925 euro; deposedarea silită a pârâtei de bunul imobil - apartamentul nr.40, cu numărul cadastral 0100107.146.01.040 cu suprafaţa de 59,5 m.p, situat în mun.

Chişinău, str. Pandurilor 18 şi transmiterea acestuia în posesia reclamantei în vederea exercitării dreptului de ipotecă prin una din metodele prevăzute de pct.4.2 al contractului de ipotecă nr.7009 din 05.10.2009 şi anume: vânzarea bunului imobil ipotecat unei terţe persoane de către creditor (ipotecar) sau de către orice altă persoană împuternicită de creditorul ipotecar; evacuarea locatarilor şi a bunurilor acestora din imobilul ipotecat apartamentul nr.40 cu numărul cadastral 0100107.146.01.040, cu suprafaţa de 59,5 m.p., situat în mun.Chişinău, str.Pandurilor 18 fără acordarea unui alt loc de trai; autorizarea pătrunderii forţate a executorului judecătoresc în apartamentul nr.40 situat în mun.Chişinău, str.Pandurilor 18; obligarea pârâtei de a compensa reclamantei cheltuielile de judecată În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a încheiat la 05.10.2009 cu pîrîta un contract de împrumut bănesc potrivit căruia i-a oferit suma de 19 500 euro cu împrumut, pe care aceasta urma să-l restituie în timp de 24 luni, obligaţie ce a fost încălcată de pîrîtă.

Mai indica reclamanta că în vederea asigurării rambursării împrumutului indicat, a încheiat cu pârâta un contract de ipotecă, prin care aceasta din urmă a ipotecat în beneficiul său apartamentul nr.40 din str.Pandurilor 18, mun.Chişinău cu numărul cadastral 0100107.146.01.040. La 08.10.2012 Mihailova Elena a depus o cerere reconvenţională împotriva Eugeniei Marţeva şi Verei Poleacova, prin care a solicitat instanţei de judecată; declararea nulităţii contractului de împrumut din 05.10.2009 şi a contractului de ipotecă din 05.10.2009 încheiat între reclamantă şi Marţeva Eugenia; încasarea din contul pârâtei în beneficul reclamantei a cheltuielilor de suportate în legătură cu examinarea cauzei.

În motivarea cererii reconvenţionale reclamanta a indicat că în luna octombrie 2009, Poleacova Vera s-a adresat să o ajute cu un împrumut în sumă de 15000 euro în scopuri comerciale şi i-a explicat că banii îi va da Marţeva Eugenia, cu instituirea ipotecii pe apartament, însă o recipisă la momentul transmiterii banilor nu a întocmit, deoarece avea încredere. Mai indică reclamanta că nu a intenţionat să ia un împrumut, nu a deschis afaceri şi nu-şi poate permite astfel de împrumuturi la salariul pe care-1 are. Invocă reclamanta ca temei de anulare a actului contestat prevederile art.221 Cod civil ca urmare a faptului că actul juridic încheiat cu intenţia de a ascunde un alt act juridic este nul.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 martie 2014, cererea iniţială a fost admisă, fiind dispusă transmiterea în posesia reclamantei a apartamentului nr.40 din str. Pandurilor 18, mun. Chişinău, cu suprafaţa de 59,5 m.p., cu numărul cadastral 0100107.146.01.040, ce aparţine cu drept de proprietate Elenei Mihailova pentru a fi vândut silit în scopul stingerii datoriei acumulate conform contractului de împrumut nr.7008 din 05.10.2009 în sumă totală de 25748 euro, evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor acestora din apartamentul indicat cu încasarea din contul Elenei Mihailova în beneficiul Eugeniei Marţeva a cheltuielilor de judecată în mărime de 12571,72 lei, iar acţiunea reconvenţională a fost respinsă.

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 04 iulie 2 2014 s-a dispus încasarea din contul Elenei Mihailova în beneficiul Eugeniei Marţeva suma de 19500 euro cu titlu de datorie, suma de 3323 euro dobândă de întârziere şi suma de 2925 euro penalitate, iar în total suma de 25748 euro, convertiţi în lei la data executării hotărârii. La 01.04.2014 şi, respectiv la 06.08.2014, Mihailova Elena şi Mihailov Vitalie au contestat cu apel hotărârea instanţei de fond din 10 martie 2014 şi hotărârea suplimentară din 04 iulie 2014 emisă de Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, solicitând casarea acestora şi emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acţiunea iniţială şi admisă cererea reconvenţională.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de către Mihailova Elena și Mihailov Vitalie, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 martie 2014 și hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 04 iulie 2014. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, potrivit contractului de împrumut nr.7008 din 05.10.2009, încheiat între Marțeva Eugenia, în calitate de împrumutător (creditor), și Mihailova Elena în calitate de împrumutat (debitor), apelanta a recepționat un împrumut în mărime de 19500 euro, cu instituirea ipotecii asupra apartamentului nr.40 din str. Pandurilor 18, mun. Chișinău (f.d.7-10).

Potrivit acestui contract, împrumutul a fost acordat apelantei pe un termen de 24 luni, iar acesta din urmă s-a obligat să restituie împrumutul în două rate, prima în mărime de 9750 euro în cel mult două luni, și restul de 9750 euro în următoarele luni, dar cel tîrziu pînă la expirarea a 24 de luni. Prin contractul de ipotecă nr.7009 din 05.10.2009, Mihailova Elena a ipotecat în beneficiul Eugeniei Marțeva apartamentul nr.40 din str.Padurilor 18, mun. Chișinău cu număr cadastral 0100107.146.01.040 în vederea asigurării rambursării împrumutului cu termenul final de rambursare la 05.10.2011 în mărime de 19500 euro, a dobînzilor, penalităților și prejudiciilor cauzate prin neexecutare. (f.d.11-15).

La data de 10.10.2011 reclamanta a remis în adresa Elenei Mihailova notificarea referitoare la exercitarea dreptului de ipotecă, recepţionată de aceasta la 17.10.2011 (f.d. 16- 17), iar preavizul a fost recepţionat de Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău la 26.10.2011 (f.d. 18-19). Astfel, instanţa de apel a constatat că în speţă Eugenia Marţeva a respectat procedura prevăzută de art.31 al Legii cu privire la ipotecă, notificarea corespunzând întru-totul dispoziţiilor acestei norme. Potrivit prevederilor art.487 alin.(l) Cod civil, creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaţia garantată ori o parte a acesteia, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi contract.

Conform dispoziţiilor art.490 alin.(l) Cod civil, bunul gajat se transmite în posesiune creditorului gajist pentru a fi vândut, în condiţiile legii. Articolul 30 alin.(l) al Legii cu privire la ipotecă stipulează că creditorul ipotecar poate să execute dreptul de ipotecă în cazul în care debitorul nu a îndeplinit sau a 3 îndeplinit în mod necorespunzător obligaţia garantată sau oricare parte a acesteia, precum şi în alte cazuri prevăzute de contractul de ipotecă.

Instanța de apel a invocat că, dat fiind faptul că Eugenia Marțeva a respectat procedura de iniţiere a procedurii de exercitare a dreptului de ipotecă, instanţa constatând, concomitent, neexecutarea de către debitor a obligaţiunilor contractuale şi formarea unei datorii la rambursarea împrumutului, a dobânzilor de întârziere şi a penalităţii, în temeiul normelor citate mai sus şi a clauzelor contractului de ipotecă, reclamanta este îndreptăţită de a solicita deposedarea apelanţilor şi transmiterea în beneficiul acesteia a bunurilor ipotecate în vederea stingerii datoriei formate. Prin urmare pretenţia reclamantei privind transmiterea silită a bunului ipotecat este fondată, la fel ca şi cerinţa de evacuare a debitorilor din aceasta.

Instanţa de apel a respins argumentul apelantei referitor la faptul că Marţeva Eugenia a beneficiat de o îmbogăţire fară justă cauză, ca urmare a încasării sumelor datorate şi a transmiterii în posesie a bunului ipotecat, deoarece, potrivit legislaţiei imobilul ipotecat se transmite de instanţă în posesia creditorului în vederea înstrăinării acestuia şi stingerii în acest mod a datoriei adjudecate, astfel încât urmare a vânzării imobilului ipotecat, sumele obţinute în consecinţă, după deducerea cheltuielilor aferente procedurii de înstrăinare, vor fi utilizate doar la stingerea datoriei încasate prin hotărârea suplimentară, şi nu vor constitui un venit distinct al intimatei, scopul pentru care vor fi utilizate mijloacele băneşti corespunzătoare fiind expres prevăzut şi de legislaţie, şi de contractul de ipotecă.

La fel, instanţa de apel a respins și argumentele apelantei referitoare la nulitatea contractelor sus- indicate în temeiul art.221 Cod civil. Astfel, alin.(l) şi (2) ale acestui articol stipulează că actul juridic încheiat fără intenţia de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. Actul juridic încheiat cu intenţia de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul. Referitor la actul juridic avut în vedere de părţi se aplică regulile respective. Prin urmare, instanța de apel invocă că apelanta Mihailova Elena a înaintat la 16.05.2012 pretenţii privind încasarea sumei de 19500 euro faţă de Poleacova Vera (f.d.

127- 128), ceea ce denotă că în speţă nu a existat o relaţie directă între Marţeva Eugenia şi Poleacova Vera privind suma împrumutului, în care apelanta ar fi acţionat ca fidejusor şi debitor ipotecar, ci a existat o relaţie pretinsă între Mihailova Elena şi Poleacova Vera, apelanta invocând în acţiunea înaintată împotriva ultimei că i-ar fi împrumutat acesteia suma de 19500 euro, ceea ce exclude argumentele apelantei referitoare la caracterul simulat al actelor juridice. Instanța de apel a menționat că din cele expuse mai sus reiese că în speţă nu există temeiuri de declarare a nulităţii contractului de împrumut şi de ipotecă contestate de apelantă, astfel încât cerinţele invocate în cererea reconvenţională au fost just respinse de către instanţa de fond.

La 18 august 2015, Mihailov Elena și Mihailov Vitalie au depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu remiterea cauzei la o nouă examinare în instanța 4 de fond. În motivarea recursului se invocă că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mihailov Elena și Mihailov Vitalie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Mihailov Elena și Mihailov Vitalie, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mihailov Elena și Mihailov Vitalie ca inadmisibil.

5 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de către Mihailov Elena și Mihailov Vitalie, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 6