3ra-1315/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Andronic nr.3ra-1315/15 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Iulia Furtună, în interesele lui Alexandru Ţurcan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ţurcan Alexandru împotriva Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Ţurcan Alexandru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 29 decembrie 2014 c o n s t a t ă La 07 octombrie 2014 Ţurcan Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 16 aprilie 2014 a depus în adresa pîrîtului o cerere cu privire la eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea unei locuinţe P + 2E în urma demolării garajului lit. G din str. Puşkin 5 mun. Chişinău, însă la 07 iulie 2014 a primit decizia nr. 21/2164 de refuz din partea Direcţiei, pe motiv că cererea de eliberare a certificatului de urbanism poate fi reexaminată doar după prezentarea acordurilor coproprietarilor de imobil/teren din curtea comună, autentificat notarial şi la stabilirea relaţiilor funciare asupra terenului.

La 07 august 2014 Ţurcan Alexandru a depus în adresa pîrîtului o cerere prealabilă de revocare a deciziei nr. 21/2164 şi admiterea cererii de eliberare a certificatului de urbanism, însă prin răspunsul din 05 septembrie 2014, recepţionat de reclamant la 09 septembrie 2014, a fost refuzat în admiterea cererii. Respectînd termenul de 30 zile, reclamantul consideră că s-a adresat în termen cu acţiune în instanţa de contencios administrativ. Ţurcan Alexandru invocă ilegalitatea refuzului pîrîtului în eliberarea certificatului de urbanism, deoarece acordurile vecinilor în vederea autorizării construcţiilor nu reprezintă o condiţie legală pentru eliberarea certificatului de urbanism, or terenul proprietate municipală din str. Puşkin 5 mun.

Chişinău şi vecinii reclamantului - familiile Şarpi Ion, Silvia, Vladimir şi Darbinean Eghia şi Ghurghen, deţin cu drept de proprietate imobile separate. Astfel, încăperea nr. 1 şi garajul cu suprafaţa de 32,5 mp sunt proprietatea reclamantului, încăperea nr. 3, nr. 4, nr. 5-8 constituie proprietatea familiei Şarpi, iar încăperea nr. 9 aparţine familiei Darbinean. Prin urmare, Ţurcan Alexandru şi vecinii lui nu sunt coproprietarii imobilelor (terenului şi caselor de locuit), respectiv în cazul dat noţiunea de „vecin” nu poate fi asimilată cu cea de „coproprietar”, or toţi împreună nu deţin cu drept de proprietate vreun bun comun. Deci, în situaţia dată nu este necesar de prezentat acordul vecinilor.

Ba mai mult, Legea autorizării în construcţie solicită acordul pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare doar dacă interesele vecinilor pot fi afectate nemijlocit în perioada de executare a lucrărilor de construcţie şi în perioada exploatării obiectului construit. Reclamantul a mai menţionat că, în urma reconstrucţiilor efectuate de familiile Darbinean şi Şarpi, aceştia nu au cerut acordul lui Ţurcan Alexandru. Or, cu titlu de consecinţă, nu este necesar nici acordul vecinilor în vederea eliberării certificatului de urbanism la solicitarea reclamantului. În susţinerea acţiunii sale Ţurcan Alexandru mai invocă faptul că, stabilirea relaţiilor funciare asupra terenului nu constituie o condiţie legală pentru eliberarea certificatului de urbanism.

Astfel, conform art. 3 din Legea autorizării construcţiilor, setul de documente necesar pentru obţinerea certificatului de urbanism nu conţine documente care ar confirma dreptul de proprietate, de folosinţă sau orice alt drept al reclamantului asupra terenului. Deci, cadrul legal stabileşte clar şi exhaustiv setul de acte necesar de prezentat în vederea eliberării certificatului de urbanism, iar pretinderea asupra unor acte suplimentare, prezintă un abuz din partea pîrîtului. Cere Ţurcan Alexandru anularea deciziei de refuz a Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare privind nesoluţionarea cererii reclamantului de eliberare a certificatului de urbanism şi obligarea pîrîtului de a elibera un astfel de certificat de urbanism în baza cererii din 16 aprilie 2014. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 29 decembrie 2014, a fost respinsă acţiunea ca tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2015, a fost respins apelul declarat de către Ţurcan Alexandru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 29 decembrie 2014. La 07 august 2015 avocatul Iulia Furtună, în interesele lui Alexandru Ţurcan, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea integrală a hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a indicat că, instanţele la adoptarea hotărîrilor nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, au fost încălcate normele de drept material şi procedural.

Astfel, Ţurcan Alexandru susţine că nu a omis termenul de adresare în judecată, deoarece primind refuz la 07 iulie 2014 la cererea din 16 aprilie 2014 de eliberare a certificatului de urbanism, recurentul a contestat decizia de refuz cu o cerere prealabilă la data de 07 august 2014. Or, aceasta la fel a fost respinsă prin decizia din 05 septembrie 2014, recepţionată de Ţurcan Alexandru la 09 septembrie 2014. Respectînd prevederile art. 16 şi 17 a Legii contenciosului administrativ, reclamantul-recurent a sesizat instanţa de contencios administrativ la 07 octombrie 2014 cu prezenta acţiune, deci în cadrul termenului legal. Cu toate acestea, instanţele au constatat că acţiunea a fost depusă cu omiterea termenului de prescripţie şi pe motiv că acţiunea urma a fi depusă fără respectarea procedurii extrajudiciare.

Or, în opinia recurentului, instanţele au interpretat eronat Legea contenciosului administrativ în partea ce ţine de procedura extrajudiciară. În acest sens a reţinut faptul că refuzul în eliberarea certificatului de urbanism nu constituie unul din cazurile cînd este posibilă înaintarea acţiunii fără a recurge la procedura prealabilă. Deoarece instanţele au respins acţiunea ca tardivă, nu s-au expus asupra fondului cauzei. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Iulia Furtună, în interesele lui Alexandru Ţurcan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Iulia Furtună, în interesele lui Alexandru Ţurcan, în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Iulia Furtună, în interesele lui Alexandru Ţurcan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către avocatul Iulia Furtună, în interesele lui Alexandru Ţurcan, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat