3ra-344/15 — Privind contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-344/15 Instanţa de fond: Judecătoria Centru – I. Veştiman Instanţa de apel: CA Chişinău - N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol DECIZIE 01 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul, declarat de Primăria mun. Chişinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu împotriva Primăriei mun. Chişinău privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Primăria mun.

Chişinău, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 mai 2014, CONSTATĂ : La 25 martie 2014 Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău privind obligarea eliberării certificatului de urbanism privind reconstrucţia cu extinderea pe verticală, orizontală şi ridicarea mansardei la apartamentele nr. 30 şi nr. 32 str. Milano 14G, mun. Chişinău. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la 06 decembrie 2013 au expediat Primăriei mun. Chişinău actele necesare în vederea obţinerii certificatului de urbanism pentru a reconstrui şi extinde apartamentele nr. 30 şi nr. 32 de pe str. Milano 14G, mun. Chişinău.

Necesitatea reconstrucţiei şi extinderii este bazată pe concluziile raportului de expertiză tehnică din 15 noiembrie 2013, care a accentuat că starea 1 tehnică a elementelor constructive existente a imobilului este insuficientă şi necesită renovare şi consolidare, dat fiind că construcţia este mai veche de 40 ani. Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu au menţionat că în rezultatul verificării actelor depuse, Direcţia Generală Arhitectură şi Urbanism le-a expediat scrisoarea nr. 21/2646 din 24 decembrie 2013 prin care le-a solicitat depunerea actelor suplimentare, acordul autentificat notarial al proprietarilor imobilului, ale căror interese pot fi afectate în procesul executării lucrărilor de construcţie şi avizul de expertiză arheologică.

Prin scrisoarea înregistrată în Primăria mun. Chişinău cu nr. S- 863/14 din 04 februarie 2014 au fost transmise actele suplimentare solicitate. În termenul stabilit de lege Primăria mun. Chişinău nu le-a eliberat certificatul de urbanism şi nici nu le-a comunicat motivul neeliberării. Reclamanţii consideră că refuzul eliberării certificatului de urbanism de către Primăria mun. Chişinău, încalcă dreptul lor de a purcede la elaborarea documentaţiei de proiectare şi obţinerea autorizaţiei de construcţie, fiind astfel impuşi să locuiască în condiţii periculoase dat fiind vechimea imobilului şi starea deplorabilă din punct de vedere tehnică a apartamentelor nr. 30 şi nr. 32 din str. Milano 14G, mun.

Chişinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 mai 2014 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu. S-a obligat Primăria mun. Chişinău să elibereze lui Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu certificatul de urbanism pentru proiectare privind reconstrucţia cu extinderea pe verticală, orizontală şi ridicarea mansardei la apartamentele nr. 30 şi nr. 32 din str. Milano 14G, mun. Chişinău. În motivarea hotărîrii instanţa de fond a reţinut că Primăria mun. Chişinău era obligată să elibereze certificatul de urbanism în cel mult 20 zile lucrătoare, însă pînă la data examinării cauzei nu a oferit solicitanţilor un răspuns în acest sens.

Respectiv, în situaţia în care reclamanţii au respectat toate condiţiile pentru eliberarea certificatului de urbanism, iar administraţia publică locală nu a prezentat probe concludente şi pertinente, care să confirme motivele respingerii eliberării certificatului de urbanism, aceasta poate fi obligată să elibereze certificatul de urbanism. Cu atît mai mult că certificatul de urbanism stă la baza eliberării autorizaţiei de construire. Autorizaţia de construire nu poate fi eliberată fără a fi în concordanţă cu prevederile certificatului de urbanism. Astfel reclamanţii nu pot beneficia de dreptul de a obţine autorizaţia de construcţie fără a obţine mai întîi certificatul de urbanism pentru proiectare (f.d.

54, 59 - 62). La 13 iunie 2014 Primăria mun. Chişinău a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 mai 2014, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă integral (f.d. 58, 72 - 74). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 s-a respins apelul declarat de Primăria mun. Chişinău, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 mai 2014. În motivarea deciziei instanţa de apel a reţinut faptul că reclamanţii au depus respectiva cerere către Primăria mun. Chişinău. La solicitarea Primăriei mun. Chişinău suplimentar au depus avizul de expertiză arheologică şi 2 acordul vecinilor. Necătînd la îndeplinirea tuturor condiţiilor, autoritatea publică a refuzat neîntemeiat în eliberarea certificatului de urbanism solicitat.

În cadrul examinării cauzei Primăria mun. Chişinău nu a confirmat prin probe pertinente şi concludente faptul că pot fi atinse interesele şi altor vecini, respectiv necesitatea primirii de la aceştea a acordurilor autentificate (f.d. 80 - 84). La 02 februarie 2015 Primăria mun. Chişinău a înaintat cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 mai 2014, solicitînd casarea acestora, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă integral. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanţa de fond şi apel au aplicat eronat normele de drept material. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 18 noiembrie 2014 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 24 noiembrie 2014, cererea de recurs a fost depusă la 02 februarie 2015, fiindcă la materialele cauzei nu există dovada recepţionării deciziei, se consideră că cererea de recurs este depusă în termen. Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 18 noiembrie 2014 a respins apelul declarat de Primăria mun. Chişinău, a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 mai 2014 prin care s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu, s-a obligat Primăria mun. Chişinău să elibereze lui Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu certificatul de urbanism pentru proiectare privind reconstrucţia cu extinderea pe verticală, orizontală şi ridicarea mansardei la apartamentele nr. 30 şi nr. 32 din str. Milano 14G, mun. Chişinău. Instanţa de judecată şi-a motivat decizia recurată prin argumentul că reclamanţii au depus cerere către Primăria mun.

Chişinău cu toate actele necesare pentru eliberarea certificatului de urbanism, iar Primăria mun. Chişinău neîntemeiat nu a soluţionat cererea reclamanţilor, refuzînd în eliberarea certificatului de urbanism solicitat. În cadrul examinării cauzei Primăria mun. Chişinău nu a confirmat prin probe pertinente şi concludente faptul că pot fi atinse interesele vecinilor, respectiv necesitatea primirii de la aceştea a acordurilor autentificate. 3 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit relevă faptul că, concluzia instanţei de fond şi instanţei de apel este neîntemeiată, din următoarele motive.

Conform art. 42 alin. (1) şi (2) al Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, pentru obţinerea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea administraţiei publice locale, în persoană, prin scrisoare recomandată însoţită de avizul de remitere sau prin poşta electronică sub formă de document electronic cu semnătură digitală, o cerere avînd modelul stabilit de această autoritate. La cererea de eliberare a certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire se anexează documentele prevăzute de actele legislative care reglementează procedura de eliberare a certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire În sensul normelor de drept enumerate este de menţionat că legislatorul a prevăzut că certificatul de urbanism stă la baza eliberării autorizaţiei de construire.

La eliberarea certificatului de urbanism urmează să fie respectate condiţiile stabilite prin lege, or, autorizaţia de construire nu poate fi eliberată fără a fi în concordanţă cu prevederile certificatului de urbanism. Instanţa de recurs menţionează că în cadrul examinării cauzei reclamanţii au prezentat acordul lor personal şi nu au prezentat acordul în scris a vecinilor din apartamentele nr. 28, 29, 31, care potrivit raportului de expertiza tehnică nr. 1016 din 15 noiembrie 2013 întocmit de experţii – doctori ingineri constructori V. Toporeţ şi N.Pruteanu din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al RM, în rezultatul reconstrucţiei părţii de imobil ce aparţine lui Stratan Gheorghe şi Guţu Ion pot fi afectate apartamentele megieşe nr. 28, 29, 31, motiv pentru care expertul a recomandat luarea de măsuri pentru protecţia integrităţii acestor apartamente.

Prin urmare acordul vecinilor a apartamentelor nr. 28, 29, 31 la reconstrucţia imobilului este necesar, deoarece la momentul în care se încearcă edificarea unei construcţii, trebuie să se ţină cont de pericolul pe care îl are construcţia faţă de imobilele din jur, ţinîndu-se cont şi ca funcţiunea acestuia să nu afecteze exploatarea fondurilor învecinate.

Astfel, acordul vecinilor este necesar în măsura în care prin proiectul tehnic şi autorizaţia de construire se prevăd măsuri pentru punerea în siguranţă a construcţiei preexistente, măsuri care se stabilesc în urma expertizării acesteia, cît şi pentru lucrări de construcţii necesare schimbării destinaţiei unei clădiri şi pentru amplasarea de construcţii cu altă destinaţie decît cea a clădirilor învecinate presupune că, în urma investiţiei noi pot fi create situaţii de disconfort generate de incompatibilităţi între funcţiunea preexistentă şi cea propusă, ori care fac referire la faptul că noua construcţie este incompatibilă cu caracterul şi funcţionalitatea zonei în care urmează să fie edificată.

4 Iar, cauzele cele mai frecvente sînt cele legate de afectarea funcţiunii de locuit prin implementarea unor funcţiuni incompatibile datorită zgomotului, circulaţiei, degajării de toxine sau altele. Pe lîngă acordul vecinilor, este necesar ca noua construcţie să aibă o funcţiune care să nu contravină prevederilor urbanistice ale zonei în care este amplasată. De altfel spus, prin raportul de expertiză tehnică nr. 1016 din 15 noiembrie 2013 întocmit de experţii – doctori ingineri constructori V. Toporeţ şi N.Pruteanu din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al RM, privind starea tehnică şi posibilitate reconstrucţiei imobilului (f.d.

14 – 31), s-a indicat că starea tehnică generală a construcţiei este insuficientă şi necesită de a fi consolidate, dar deoarece clădirile din construcţii de lemn nu pot fi consolidate, la construcţia menţionată este necesar de a executa o structură de rezistenţă nouă de la fundaţii pînă la acoperiş, iar după executarea structurii noi de rezistenţă construcţia ar putea fi mansardată. În raportul dat s-a mai menţionat că deşi capacitatea portantă a terenului de fundare este mai mare, totuşi aceasta nu asigură stabilitatea fundaţiilor în urma supraetajării construcţiei, deoarece fundaţiile iniţiale sînt în stare tehnică insuficientă, iar pentru a prelua sarcinile noi se recomandă de a consolida şi de a extinde fundaţiile clădirii iniţiale sau de a exeucta fundaţii noi sub stîlpii carcasei.

Astfel demolarea se va efectua cu precauţie pentru a nu afecta pereţii şi acoperişul apartamentelor învecinate ce rămîn, pe axa pereţilor de divizare a apartamentelor nr. 30 şi 32 de restul casei, se va executa în fronton din materialele uşoare şi se va consolida acoperişul rămas al vecinului. Totodată, reclamanţii au solicitat certificatul de urbanism în sensul extinderii pe orizontală a construcţiei, dar nu au prezentat acordul proprietarului terenului la extinderea construcţiei.

Conform art. 5 şi art. 14 al Hotărîrii Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998 cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire, prin care a fost aprobat Regulamentul privind modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lăngă casă se efectuiază din iniţiativa autorităţii administraţiei locale, concomitent cu efectuarea înregistrării primare masive sau la cererea proprietarilor caselor de locuit, astfel la emiterea actului administrativ administraţia publică locală urmează să solicite de la toţi coproprietarii de immobile, care sînt amplasate pe terenul dat să depună actele conform pct. 5 al prezentului regulament. La cererea privind eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare urma să fie anexată decizia Consiliului municipal Chişinău privind atribuirea terenului din str. Milano, 14G sect.

Buiucani, mun. Chişinău, acordul proprietarului terenului şi acordul tuturor coproprietarilor de imobile învecinate. Prin urmare, în speţă pretenţiile lui Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu nu si-au găsit confirmare în sensul prevederilor normelor legale menţionate, nefiind întrunite condiţiile necesare pentru eliberarea certificatului de urbanism privind 5 reconstrucţia cu extinderea pe verticală şi orizontală şi ridicarea mansardei la apartamentele nr. 30 şi 32 de pe str. Milano, 14 G mun. Chişinău. Ţinînd cont de cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia de a casa hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel, cu adoptarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii înaintate de Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu, ca fiind neîntemeiată şi lipsită de suport legal.

Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de către Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 mai 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Stratan, Stela Dumitru şi Ion Guţu împotriva Primăriei mun. Chişinău privind contestarea actului administrativ, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea se respinge. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Elena Covalenco Dumitru Mardari Maria Ghervas 6