3ra-674/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L. Brînza dosarul nr. 3ra-674/15 (Judecătoria Centru, mun.Chişinău) instanţa de apel: D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican (Curtea de Apel Chişinău) DECIZIE 10 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu Galina Stratulat, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Primăria mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iosip Victor împotriva Primăriei mun. Chişinău, intervenient accesoriu Hohlev Serghei cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria mun.

Chişinău şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014, c o n s t a t ă La 17 decembrie 2012, Victor Iosip a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău, intervenient accesoriu Hohlev Serghei cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul Victor Iosip a indicat că la 06 februarie 2013, a fost informat de către Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a Primăriei mun. Chişinău referitor la actele ce au stat la baza perfectării, la cererea lui Hohlev Serghei, a certificatului de urbanism nr. 582/09 din 25 iunie 2009, prin care a fost permisă reconstruirea imobilului amplasat pe adresa: mun.

Chişinău, str. Zelinski, 5/5. Consideră că certificatul de urbanism, autorizaţia de construire şi procesul- verbal de recepţie finală, perfectate ulterior de către Primăria mun. Chişinău, sunt ilegale şi urmează a fi anulate. Susţine reclamantul că pentru perfectarea certificatului de urbanism Hohlev Serghei urma să prezinte acordul autentificat al coproprietarilor imobilului ce se supune resistematizării. Astfel, în setul expediat de către Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a Primăriei mun. Chişinău a fost anexată declaraţia sa autentificată notarial la 14 august 2003, prin care î-i permite lui Hohlev Serghei, inclusiv, şi reconstruirea imobilului comun. Consideră că declaraţia sa din 14 august 2003 nu mai era valabilă la momentul perfectării certificatului de urbanism, deoarece, în baza plângerii sale, prin decizia Comisiei administrative a Preturii sect.

Centru mun. Chişinău nr. 15/4 din 23 aprilie 2009, Hohlev Serghei a fost recunoscut culpabil de comiterea contravenţiei administrative prevăzută de art. 149 Cod contravenţional, fiindu-i aplicată sancţiune sub formă de amendă în mărime de 300 u.c., cu demolarea lucrărilor executate neautorizat la subsolul blocului locativ amplasat pe adresa: mun. Chişinău, str. Zelinski, 5/5. Decizia menţionată a fost contestată în instanţele de judecată competente, însă, prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău nr. 4r-713/09 din 25 iulie 2009, decizia Comisiei administrative a devenit definitivă. Mai indică faptul că declaraţia din 14 august 2003 se referă la permisiunea de a reconstrui imobilul compus din 7/9 cotă-parte din imobilul comun, situaţie valabilă în 2003, dar nu şi asupra imobilului compus din 2/9 cotă-parte situaţie valabilă în 2009 după înstrăinarea de către Hohlev Serghei a 5/9 cotă-parte în favoarea unor persoane terţe.

Consideră reclamantul ilegal şi faptul că, deşi de către Primăria mun. Chişinău era exercitată o procedură de executare în vederea demolării construcţiei neautorizate, de către Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a Primăriei mun. Chişinău a fost perfectat un certificat de urbanism, autorizaţie de construcţie şi proces-verbal de recepţie finală pe acelaşi imobil şi aceeaşi construcţie. La 18 februarie 2013, a adresat o cerere prealabilă Primăriei mun. Chişinău, sesizând încălcările admise la adoptarea actelor administrative contestate, însă, prin răspunsul Primăriei mun. Chişinău nr. 52/251 din 14 martie 2013, dînsul a fost informat că anularea actelor respective este de competenţa instanţei de judecată.

Solicită Iosip Victor anularea certificatului de urbanism nr. 582/09 din 25 iunie 2009, autorizaţiei de construcţie nr. 72 din 24 martie 2011 şi procesului-verbal de recepţie finală nr. 702 din 26 septembrie 2012. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014, a fost admisă acţiunea şi s-a dispus anularea certificatului de urbanism nr. 582/09 din 25 iunie 2009, autorizaţiei de construcţie nr. 72 din 24 martie 2011 şi procesului-verbal de recepţie finală nr. 702 din 26 septembrie 2012. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, a fost respins apelul declarat de către Primăria mun. Chişinău şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014. La 19 martie 2015, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Primăria mun.

Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015 şi hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. În susţinerea recursului Primăria mun. Chişinău a invocat că instanţele de judecată ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat legea, şi, examinând pricina, au dat o calificare greşită raportului material litigios. 2 Totodată, declară recurenta că instanţele judecătoreşti nu au ţinut cont de faptul că certificatul de urbanism nr. 582/00 din 25 iunie 2009 şi autorizaţia de construire nr. 72 din 24 martie 2012 şi-au pierdut valabilitatea din momentul semnării procesului-verbal de recepţie finală nr. 702 din 26 septembrie 2012, şi, la momentul anulării lor acestea nu mai produceau efecte juridice.

De asemenea, menţionează recurenta că pentru eliberarea certificatului de urbanism, beneficiarul a prezentat acordul vecinilor, inclusiv, şi acordul lui Iosip Victor autentificat notarial şi nu poate fi reţinut motivul instanţelor de judecată ierarhic inferioare că, la momentul prezentării, acesta şi-a pierdut valabilitatea, deoarece în actul autentificat notarial nu a fost stabilit termen de valabilitate, deci, termenul expiră doar la realizarea împuternicirilor acordate sau la retragerea declaraţiei de către declarant. La 06 aprilie 2015, în adresa intimatului Victor Iosip şi intervenientului accesoriu Hohlev Serghei a fost expediată copia recursului declarat de către Primăria mun. Chişinău cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

La 04 mai 2015, intimatul Iosip Victor a depus referinţă, solicitînd să fie considerat recursului declarat de către Primăria mun. Chişinău ca inadmisibil. Indică intimatul că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432 alin. (1) şi (2) CPC, instanţele de judecată ierarhic inferioare au asigurat şi respectat drepturile procedurale ale părţilor, hotărârile acestora fiind legale şi întemeiate. La 06 mai 2015, şi intervenientul accesoriu Hohlev Serghei a depus referință, solicitînd admiterea recursului declarat de către Primăria mun.

Chişinău, invocînd că dânsul a primit autorizaţia de construcţie conform Legii nr.163 din 09 iulie 2010, care prevede la art. 3 lit .d) că se cere acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie şi în perioada exploatării obiectului construit, iar, deşi avea acordul lui Iosip Victor sau soţiei sale nu i-au fost atinse careva interese. Mai mult ca atât, comunică intervenientul accesoriu că scopul anulării actelor administrative este de fapt de a cumpăra această încăpere la un preţ micşorat, intimatul deja propunându-i o ofertă de cumpărare. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 mai 2015, recursul declarat de către Primăria mun.

Chişinău a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs şi obiecţiile din referinţele depuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

3 Potrivit art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art. 116. Iar, conform art. 369 alin. (2) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că la 27 martie 2013, Victor Iosip a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chişinău, intervenient accesoriu Hohlev Serghei cu privire la contestarea actului administrativ. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014, a fost admisă acţiunea şi s-a dispus anularea certificatului de urbanism nr. 582/09 din 25 iunie 2009, autorizaţiei de construcţie nr. 72 din 24 martie 2011 şi procesului-verbal de recepţie finală nr. 702 din 26 septembrie 2012. La 12 august 2014, Primăria mun. Chişinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014, solicitînd casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii (f.d. 123). Prin decizia din 20 ianuarie 2015, Curtea de Apel Chişinău a respins apelul declarat de către Primăria mun.

Chişinău şi a menţinut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014, reţinând că recurenta-apelantă Primăria mun. Chişinău a declarat apelul în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC. Instanţa de recurs atenţionează că potrivit prevederilor legale apelul împotriva hotărârii primei instanţe din 11 iulie 2014 urma a fi depus nu mai târziu de 10 august 2014 (30 zile), însă, ţinând cont de faptul că ziua de 10 august 2014 a fost zi de odihnă, în conformitate cu art. 112 alin. (2) CPC, termenul de declarare a apelului a expirat în următoarea zi lucrătoare, adică la 11 august 2014. Din materialele dosarului rezultă că recurenta-apelantă Primăria mun. Chişinău a depus apelul la 12 august 2014, aceasta nesolicitând repunerea în termen a apelului.

În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel, în contradicţie cu normele imperative de drept procedural, şi în lipsa cererii de repunere în termen a apelantei şi a oricăror probe ce ar demonstra în mod elocvent imposibilitatea acestora de a contesta hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014 cu apel până la data de 12 august 2014, când a fost înaintată cererea de apel, a apreciat respectivul apel ca fiind depus în termen legal şi l-a examinat în fond, fapt ce impune casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015 cu remiterea pricinii spre rejudecare, în alt complet de judecători.

Se reţine că prin prisma jurisprudenţei relevante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privinţa standardelor de procedură imperative, că, încuviinţarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicţional valabil adoptat în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi 4 obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007. Prin urmare, la cazul prezentei speţe, când, în lipsa cererii de repunere în termen a apelului bazată pe probe convingătoare şi obligatorii cu privire la imposibilitatea recurentei-apelante Primăria mun. Chişinău de a declara apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014 în termenul prevăzut de lege, Curtea de Apel Chişinău a considerat apelul declarat ca fiind depus în termen legal şi l-a examinat în fond, se ridică chestiuni pe marginea respectării la caz a standardelor unui proces echitabil garantate pe terenul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Mai mult ca atât, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine faptul că prima instanţă a examinat pricina, anulând actele administrative – autorizaţia de construcţie nr.72 din 24 martie 2011 şi procesul-verbal de recepţie finală nr.702 din 26 septembrie 2012, care sunt lipsă la materialele dosarului, eroare ce nu a fost înlăturată de către instanţa de apel prin decizia sa, astfel fiind încălcat principiul legalităţii şi temeiniciei hotărârii prevăzut de art. 239 CPC. Astfel, instanţa de recurs conchide asupra necesităţii reexaminării cauzei, Curtea de Apel Chişinău urmând să se expună în privinţa termenului de declarare a apelului declarat de Primăria mun.

Chişinău împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2014 prevăzut de art. 362 CPC. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că s-a constatat într-o manieră certă interpretarea şi aplicarea eronată de către instanţa de apel a normelor de drept procedural referitoare la termenul de declarare a apelului, obligaţia de probaţiune în judecată şi legalitatea unui act judecătoresc, omisiuni judiciare care nu pot fi corectate în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Primăria mun. Chişinău, a casa integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecători.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi, reexaminând pricina, să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectând dreptul garantat al părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Primăria mun. Chişinău. 5 Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iosip Victor împotriva Primăriei mun. Chişinău, intervenient accesoriu Hohlev Serghei cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valeriu Doagă Ala Cobăneanu Galina Stratulat Ion Druţă 6