2ra-2546/15 — Nulitatea contractelor

Dosarul nr.2ra-2546/15 prima instanţă: A. Ciobanu instanţa de apel: N. Chircu, A. Albu, A. Toderaş ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală şi Ion Druţă examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Aragonvis-Com”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria com.

Răcăria, raionul Rîşcani împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Aragonvis-Com”, Şaban Vasile şi Vasiliev Alexandru cu privire la declararea nulităţii contractelor de folosinţă a bazinului acvatic şi plata de arendă a terenului de rezervă, plata de arendă pentru folosirea încăperii cu restituirea pagubelor materiale şi încasarea plăţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Aragonvis-Com” şi menţinută hotărîrea primei instanțe, c o n s t a t ă: La 27 septembrie 2007, Primăria com. Răcăria, raionul Rîşcani a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Aragonvis-Com” şi Şaban Vasile cu privire la declararea nulităţii contractelor de folosinţă a bazinului acvatic şi plata de arendă a terenului de rezervă, plata de arendă pentru folosirea încăperii cu restituirea pagubelor materiale şi încasarea plăţii.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că după validarea mandatului de primar din 03 iunie 2007 în Primăria comunei Răcăria, noul primar a purces la examinarea actelor, contractelor încheiate de fostul primar. Astfel, în rezultatul examinării şi analizei actelor s-a constatat că la încheierea contractului nr. l din 17 octombrie 2006 de dare în arendă a proprietăţii publice, contractelor nr.6, 7 din 28 septembrie 2006 de arendă a terenului agricol şi a contractului nr. l din 23 octombrie 2006 de folosinţă a bazinului acvatic, fostul primar a comunei Răcăria şi-a depăşit atribuţiile de serviciu.

Menţionează că în conformitate cu art.18 alin. (2) lit. x) din Legea privind administraţia publică locală nr. 186-XV din 18 martie 2003 (la momentul semnării contractelor legea în 1 cauză era în vigoare), administrarea bunurilor publice ţine de competenţa consiliului local, iar în temeiul art. 84 alin. (3) din aceiaşi lege, administrarea bunurilor publice se efectuează prin licitaţie organizată în condiţiile legii. Relevă că la contractele supra enunţate, nu a fost respectată Legea privind administraţia publică locală şi nici nu a fost adoptată de către Consiliul comunal Răcăria decizie privind scoaterea la licitaţie a bunului public.

Susţine că nu s-au respectat prevederile Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor publice, care prevede că cu cel puţin 15 zile înainte de începerea licitaţiei, organul împuternicit, în cazul de faţă autoritatea publică locală, publică în presa republicană şi locală comunicatul informativ privind desfăşurarea licitaţiei. Comunicatul trebuie să se bazeze pe documentele loturilor şi să includă, după caz informaţiile necesare, fapt ce nu a fost respectat. La fel nu s-a calculat corect, plata pentru arenda terenului, plată ce se calculează în conformitate cu Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.

Solicită Primăria comunei Răcăria, raionul Rîşcani declararea nulităţii absolute a contractelor: nr. 1 din 23 octombrie 2006; nr. 1 din 17 octombrie 2006; nr. 6 din 28 septembrie 2006; nr. 7 din 28 septembrie 2006; restituirea sumei pentru folosinţa bazinului conform contractului nr. 1 suma de 2580 lei 15 bani de către Vasiliev Alexandru: pentru 2 luni ale anului 2006 în sumă de 430 lei 02 bani şi pentru 9 luni ale anului 2007 în sumă de 1935 lei 11 bani; restituirea sumei pentru arenda terenului agricol (fondul de rezervă) conform contractului nr.6 suma de 33 233 lei 96 bani de către Vasiliev Alexandru: pentru 2 luni ale anului 2006 în sumă de 6042 lei 53 bani şi pentru 9 luni ale anului 2007 în sumă de27191 lei 43 bani; restituirea sumei pentru arenda proprietăţii publice conform contractului nr. 1 de către Vasiliev Alexandru suma de 4610 lei 82 bani: pentru 2 luni ale anului 2006 în sumă de 838 lei 33 bani şi pentru 9 luni ale anului 2007 în sumă de 3772 lei 49 bani; restituirea sumei pentru arenda terenului agricol (fondul de rezervă) conform contractului nr.7 suma de 16 070 lei, de către Vasiliev Alexandru: pentru 2 luni ale anului 2006 în sumă de 2678 lei 33 bani şi pentru 9 luni ale anului 2007 în sumă de 12052 lei 49 bani; şi anularea înscrisului din registrul cadastral al Oficiului Teritorial Rîşcani ÎS „Cadastru” referitor la înregistrarea contractelor supra enunţate.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 22 august 2011 acţiunea a fost admisă parţial. S-a declarat nul contractul nr. 6 din 28 septembrie 2006 de transmitere în arendă a terenului de pămînt cu suprafaţa de 52,17 ha; contractul nr. 7 din 28 septembrie 2006 de tranmitere în arendă a terenului de pămînt cu suprafaţa de 25 ha şi contractul nr. 1 din 17 octombrie 2006 de dare în arendă a proprietăţii publice.

În rest acţiunea a fost respinsă (f.d.262-266, vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 februarie 2012 a fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Aragonvis-Com”, casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 22 august 2011 cu restituirea pricinii la rejudecare în aceiaşi instanţă în alt complet de judecată (f.d.298-300, vol. I). La 05 septembrie 2013 Primăria comunei Răcăria raionul Rîşcani a depus cerere de concretizare a cerinţelor împotriva SRL „Aragonvis-Com”, Vasiliev Alexandru şi Şaban Vasile solicitînd constatarea nulităţii absolute a contractelor nr. 1 din 17 octombrie 2006 de arendă a proprietăţii publice, nr. 6 din 28 septembrie 2006 de arendă a terenului din fondul 2 de rezervă şi nr. 7 din 28 septembrie 2006 de arendă a terenului agricol; încasarea de la Vasile Şaban în beneficiul reclamantului a prejudiciului cauzat în mărime de 53 914, 78 lei; obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Rîşcani de a efectua modificările corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile; încasarea din contul SRL „Aragonvis Com” şi a lui Vasile Şaban cheltuielilor de judecată (f.d.70-71, vol. II).

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 26 mai 2014 acţiunea a fost admisă parţial. S-a constatat nulitatea absolută: a contractului nr. l din 17 octombrie 2006 de arendă a proprietăţii publice; a contractului nr.6 din 28 septembrie 2006 de arendă a terenului din fondul de rezervă; a contractului nr. 7 din 28 septembrie 2006 de arendă a terenului agricol. S-a încasat în mod solidar de la SRL „Aragonvis-Com”, Alexandru Vasiliev, Vasile Şaban în folosul Primăriei comunei Răcăria raionul Rîşcani cheltuielile de judecată în mărime de 2 500 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.140, 152-155, vol. II). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015, a fost respins apelul declarat de către SRL „Aragonvis-Com” şi menţinută fără modificări hotărîrea primei instanţe (f.d.198-205, vol. II).

La 17 iunie 2015, Curtea de Apel a expediat în adresa participanţilor procesului, copia deciziei (f.d.206, vol. II). Iar, potrivit avizului de recepţie anexat la materialele pricinii, rezultă că SRL „Aragonvis-Com”, a recepţionat decizia instanţei de apel, la 19 iunie 2015 (f.d. 211, vol. II). La 14 august 2015 prin intermediul oficiului poştal, SRL „Aragonvis-Com” a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 28 mai 2015, solicitînd casarea integrală a deciziei instanței de apel şi parţială a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acţiunea depusă de către Primăria comunei Răcăria raionul Rîşcani. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept citate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că recursul declarat la 14 august 2015 este depus în termen, deoarece potrivit avizului de recepţie anexat la dosar, rezultă că recurentul a recepţionat decizia instanţei de apel, la 19 iunie 2015 (f.d.211, vol. II). În motivarea recursului SRL „Aragonvis-Com” a invocat că instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat legea materială, iar în concluzie au emis decizii ilegale. Verificînd legalitatea deciziei contestate, în limitele invocate în cererea de recurs depusă de SRL „Aragonvis-Com”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul respectiv, urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 15 septembrie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Primăriei comunei Răcăria, cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, intimatul nu a depus referinţă la cererea de recurs declarată, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

3 În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, SRL „Aragonvis-Com” în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Totodată instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare 4 argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Aragonvis- Com”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către SRL „Aragonvis-Com” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecător Tatiana Vieru Judecători Oleg Sternioală Ion Druţă 5