2rac-189/15 — Încasarea prejudiciului

Judecătoria Soroca Dosarul nr. 2rac-189/15 Judecător: D. Gherman Curtea de Apel Bălţi Judecători: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 04 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Galina Stratulat, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinând recursul declarat de către Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului împotriva Întreprinderii Interraionale de Stat „Acva-Nord” privind încasarea prejudiciului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 ianuarie 2015, CONSTATĂ : La 25.06.2014 Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea împotriva ÎIS „Acva-Nord” privind încasarea prejudiciului.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului asigură supravegherea de stat asupra respectării Legii nr. 149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, precum şi a altor acte normative şi legislative din domeniul protecţiei resurselor biologice acvatice. Conform art.6 p. l lit. (a) Legea nr.149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, fl. Nistru este clasificat ca obiectiv acvatic piscicol natural. În scopul evaluării prejudiciului cauzat hidrobionţilor în urma pompării apei din obiectivele acvatice piscicole naturale a fost elaborat Instrucţiunea privind evaluarea prejudicului cauzat resurselor piscicole din bazinele acvatice ale Republicii Moldova.

Conform prevederilor art. 41 alin. (2) şi (3) Legea nr. 149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altor instalaţii hidrotehnice, prin efectuarea unor alte lucrări în obiectivele acvatice piscicole (de adîncire, îndreptare a albiei, de amplasare a ducherilor, conductelor de gaze şi petrol) nu poate fi evitată afectarea resurselor biologice acvatice, persoanele fizice şi juridice care exploatează aceste obiective sunt obligate să prevadă, în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, efectuarea unor măsuri de reparaţie a pagubelor, calculate şi argumentate sub aspect ecologico-piscicol.

1 În rezultatul cercetărilor efectuate de către Institutul de Zoologie al ASM s-a determinat valoarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole prin pomparea a 1 metru cub de apă, pentru fiecare sector al fl. Nistru şi r. Prut. Pentru fluviul Nistru mijlociu, sectorul unde este amplasat priza de captare a apei care se exploatează de ÎIS „Acva-Nord” preţul ihtiomasei pierdute la pomparea ireversibilă a 1 metru cub de apă constituie - 0,039 lei/ metru cub. Conform rapoartelor anuale de utilizare a apei, ÎIS „Acva-Nord” în perioada anilor 2011-2013 a pompat apă din fl.Nistru în volum total de 23410000 metri cubi. Prejudiciul cauzat resurselor piscicole prin pomparea a 23410000 metri cubi de apă din fl.

Nistru mijlociu în perioada anilor 2011-2013 este de 912990 lei. Solicită reclamantul încasarea de la ÎIS „Acva-Nord” suma prejudiciului cauzat în mărime de 912990 lei şi încasarea taxei de stat. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 24 septembrie 2014 acţiunea a fost admisă, s-a încasat de la ÎIS „Acva-Nord” în folosul Servciului Piscicol al Ministerului Mediului prejudiciul cauzat resurselor biologice-acvatice în sumă de 912 974 lei şi s-a încasat taxa de stat în mărime de 27 189 lei. La 14 octombrie 2014 ÎIS „Acva-Nord” a înaintat cererea de apel nemotivată, ulterior, la 03 decembrie 2014 a înaintat cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanţe, cerînd casarea hotărîrîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri prin care cerinţele invocate de către Servciului Piscicol al Ministerului Mediului să fie respinse ca fiind neîntemeiate.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 ianuarie 2015 s-a admis apelul declarat de către ÎIS „Acva-Nord” şi s-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 septembrie 2014 cu adoptarea unei noi hotărîri prin care acţiunea s-a respins. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că nu au fost prezentate probe pertinente care ar confirma cauzarea de către ÎIS „Acva-Nord” a prejudiciului resurselor biologice-acvatice în sumă de 912 990 lei.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 ianuarie 2015 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Soroca din 24 septembrie 2014. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material motivându-şi decizia doar pe aspectele expuse în cererea de apel. La data de 28.05.2015, ÎIS „Acva-Nord” a înaintat referinţă prin care solicită respingerea recursului înaintat de către Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului ca fiind neîntemeiat, cu menţinerea deciziei instanţei de apel din 27.01.2015.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 2 Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, la data de 25.06.2014, Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea împotriva ÎIS „Acva-Nord” privind încasarea prejudiciului în mărime de 912990 lei şi încasarea taxei de stat. Instanţa de fond a admis acţiunea integral, soluţie casată de instanţa de apel care a admis apelul declarat de către ÎIS „Acva-Nord” şi a adoptat o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie susţine soluţia instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată, pornind de la următoarele. Reieşind din materialele pricinii Colegiul constată că, ÎIS „Acva-Nord” asigură livrarea apei potabilă către întreprinderile municipale Bălţi şi Soroca prin pomparea apei din fl. Nistru mijlociu, sectorul unde este amplasată priza de captare a apei care se exploatează de ÎIS „Acva-Nord” şi în perioada anilor 2011-2013 a fost pompată apă în volum total de 23410000 m3.

Reţine Colegiul că, Serviciul Piscicol înaintînd prezentă acţiune în instanţa de judecată privind repararea prejudiciului cauzat resurselor biologice-acvatice în sumă de 912990 lei de la ÎIS „Acva-Nord” a susţinută că, în rezultatul cercetărilor efectuate de către Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, s-a determinat valoarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole prin pomparea a 1 m3 de apă, pentru fiecare sector al fl. Nistru şi r. Prut. Pentru fluviul Nistru mijlociu, sectorul unde este amplasat priza de captare a apei care se exploatează de ÎIS „Acva-Nord” preţul ihtiomasei pierdute la pomparea ireversibilă a 1m3 de apă constituie - 0,039 lei/m3 şi prin urmare prejudiciul cauzat resurselor piscicole prin pomparea a 23410000 m3 de apă din fl.Nistru mijlociu în perioada anilor 2011-2013 este de 912990 lei.

Potrivit prevederilor art. 41 al Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultură nr. 149 din 08.06.2006, (1) La proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor, precum şi la efectuarea de lucrări în obiectivele acvatice piscicole şi în zonele aferente, agenţii economici sînt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi în devizul de cheltuieli mijloace băneşti pentru reparaţia pagubelor cauzate resurselor biologice acvatice şi să efectueze măsuri de protecţie a acestor resurse, de asigurare a condiţiilor de reproducere, creştere şi migrare a peştelui şi altor organisme acvatice. La construcţia barajelor trebuie să fie prevăzute acţiuni pentru valorificarea piscicolă a lacurilor de acumulare.

(2) Dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altor instalaţii hidrotehnice, prin efectuarea unor alte lucrări în obiectivele acvatice piscicole (de adîncire, îndreptare a albiei, de amplasare a ducherilor, conductelor de gaze şi petrol etc.) nu poate fi evitată afectarea resurselor biologice acvatice, persoanele fizice şi juridice care 3 exploatează aceste obiective sînt obligate să prevadă, în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, efectuarea unor măsuri de reparaţie a pagubelor, calculate şi argumentate sub aspect ecologico- piscicol. (3) Calculele şi argumentările ecologico-piscicole ale prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice se efectuează de către instituţiile ştiinţifice din domeniu.

Articolul 42 alin. (l) şi (2) din aceeaşi Lege, reglementează că, nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aplicarea amenzii nu scuteşte persoanele vinovate de obligaţia de a repara prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice, calculat în conformitate cu anexa nr.2. Colegiul reiterează că, reclamantul Serviciul Piscicol înaintînd acţiunea privind repararea prejudiciului cauzat resurselor biologice-acvatice în sumă de 912990 lei de la întreprinderea Interraională de Stat „Acva-Nord”, drept dovadă a pretenţiei înaintate a invocat „argumentarea piscicolo-biologică a valorii resurselor bilogico- acvatice din r.Prut, fl. Nistru şi lacurile de acumulare Costeşti-Stînca şi Dubăsari”, efectuată de Institutul de Zoologice al ASM în anul 2013, prin care s-a determinat valoarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole prin pomparea a 1 m3 de apă, pentru fiecare sector al fl.

Nistru şi r. Prut şi pentru fluviul Nistru mijlociu, sectorul unde este amplasat priza de captare a apei care se exploatează de ÎIS „Acva-Nord” preţul ihtiomasei pierdute la pomparea ireversibilă a 1 m3 de apă constituie - 0,039 lei/m3 (f.d.11-23). Colegiul reţine că, conform practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie „cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei ecologice în cadrul examinării cauzelor civil”, instanţele de judecată, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea prejudiciilor cauzate datorită încălcării legislaţiei ecologice, urmează să stabilească cu certitudine prezenţa tuturor elementelor esenţiale şi suficiente pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Astfel, condiţiile generale, necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale, sînt: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia. Lipsa unei din aceste condiţii, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege, cînd răspunderea delictuală se poate angaja şi în lipsa unei sau altei condiţii. În cazurile prevăzute de art. 1402 Cod civil, răspunderea delictuală se antrenează în lipsa caracterului ilicit al faptei. Atenţionează Colegiul că, pentru antrenarea răspunderii delictuale, este necesar ca între fapta ilicită şi prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este şi condiţia în funcţie de care se determină mărimea despăgubirii.

Se repară numai prejudiciul care este o consecinţă directă a faptei ilicite. Raportînd normele legale citate la circumstanţele pricinii, Colegiul ajunge la concluzia că, Serviciul Piscicol n-a demonstrat prin probe veridice, pertinente şi concludente faptul că, prejudiciul pretins în sumă de 912990 lei a fost cauzat prin fapte ilicite săvîrşite de către Întreprinderea Interraională de Stat „Acva-Nord”, precum şi raportul cauzal dintre faptă, prejudiciu şi vinovăţia. Colegiul apreciază critic, „argumentarea piscicolo-biologică a valorii resurselor bilogico-acvatice din r.Prut, fl.Nistru şi lacurile de acumulare Costeşti- Stînca şi Dubăsari” efectuată de Institutul de Zoologice al ASM în anul 2013. Or, înscrisul dat nu confirmă cu certitudine că, prejudiciul cauzat resurselor biologice la 4 pomparea ireversibilă a apei din bazinele piscicole naturale au fost cauzate de către ÎIS „Acva-Nord” , precum şi faptul că, ultima a acţionat ilicit şi cu vinovăţie.

În acest sens, Colegiul reţine că, ÎIS „Acva-Nord” a prezentat contra probe care confirmă că, în perioada pretinsă de intimat 2011 -2013 , Serviciul Piscicol a confirmat funcţionarea adecvată a prizei de apă de pe fl. Nistru amplasată în s. Cosăuţi, raionul Soroca ce aparţine apelantului-intimat, fără a constata încălcări a legislaţiei mediului, semnînd acte în acest sens din 21.01.2011 (f.d.45,46) şi din 03.06.2013 (f.d.60). Din actul de cercetare a obiectivelor subacvatice din 21.01.2011 alcătuit în prezenţa inspectorului principal de stat a Inspectoratului piscicol Cercez A. şi semnat de ultimul (f.d. 46) rezultă că instalaţia de protecţie la momentul controlului este în stare satisfăcătoare.

Astfel, Colegiul susţine ca justă aprecierea instanţei de apel care, reţine ca întemeiat, argumentul apelantului-intimat ÎIS „Acva- Nord” precum că aceasta n-a încălcat prevederile art. 38 alin. (l) lit. ţ) al Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultură nr. 149 din 08.06.2006, potrivit căruia, pentru protecţia fondului piscicol se interzic folosirea apelor din obiectivele acvatice piscicole în scopuri industriale, agricole şi menajere fără echiparea prizelor de apă cu instalaţii de protecţie a peştelui, deoarece priza de apă a fost echipată cu instalaţii de protecţie a peştelui.

Cu referire la argumentul recurentului Serviciului Piscicol, precum că, argumentarea piscicolo-biologică a prejudiciului valoric calculat resurselor piscicole, în rezultatul captării apei este veridic şi a fost elaborată de către Institutul de Zoologie a AŞM, în conformitate cu prevederile Instrucţiunii privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole, aprobată prin ordinul nr. 206 din 07 octombrie 2003 a Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, înregistrată la Ministerul Justiţiei cu nr. 361 din 26.11.2003 şi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Colegiul reţine următoarele. Din cercetarea la pertinenţa şi admisibilitatea a „argumentării piscicolo- biologică a valorii resurselor bilogico-acvatice din r. Prut, fl.

Nistru şi lacurile de acumulare Costeşti-Stînca şi Dubăsari” efectuate de Institutul de Zoologice al ASM în anul 2013 (f.d. ll-23), Colegiul conchide că, aceasta nu confirmă cu certitudine că, prejudiciul calculat este împutabil ÎIS „Acva-Nord”. Astfel, Colegiul reţine că, evaluarea şi calcularea prejudiciului cauzat resurselor piscicole în rezultatul activităţilor economice în bazinele piscicole (la caz: captarea apei) se reglementează de Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole din bazinele acvatice ale Republicii Moldova, aprobată prin ordinul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale nr.206 din 07 octombrie 2003. Punctul 2 şi subpunctele 9), 11), 12) al acestei Insrucţiuni reglementează evaluarea prejudiciului prognozat de pe urma construcţiei şi exploatării prizelor de alimentare cu apă.

9) Unul din factorii principali care influenţează negativ asupra formării bioresurselor ecosistemelor acvatice, este sporirea consumului ireversibil de apă. Epuizarea scurgerilor naturale duce la dereglarea regimului hidrologic şi la agravarea condiţiilor ecologice de reproducere şi creştere a peştilor. Exploatarea prizelor de alimentare cu apă însoţită de încălcarea măsurilor de protecţie a resurselor piscicole este deosebit de periculoasă în perioada de reproducere, cînd captarea apei atinge cotele maxime şi coincide cu migrarea intensivă a puietului.

Scăderea efectivului resurselor piscicole poate avea loc în urma pieirii icrelor, 5 alevinilor, puietului, peştilor maturi, şi hidrobionţilor furajeri, cînd o parte din debitul de apă se extrage pentru irigarea cîmpurilor sau pentru necesităţi industriale etc. în consecinţă, are loc reducerea productivităţii biologice şi a productivităţii piscicole potenţiale a bazinelor, reducerea biodiversităţii şi diversităţii ihtiofaunei, resurselor piscicole şi a lotului pentru pescuit. 11) Pentru calcularea prejudiciului cauzat resurselor piscicole sînt necesare datele despre caracterul şi intensitatea influenţei obiectului hidrotehnic asupra condiţiilor de viaţă şi reproducere a peştilor şi informaţia despre starea ihtiocenozelor, eficacitatea reproducerii şi migrării puietului, productivitatea în condiţiile actuale şi prognozate.

12) în baza caracteristicilor tehnice a obiectului proiectat şi a celor care se exploatează, proceselor tehnologice, eficacităţii instalaţiilor de protecţie, datelor despre volumul şi caracterul lucrărilor planificate, se stabileşte specificul influenţelor negative reale sau prognozate. Calculul prejudiciului cauzat hidrobionţilor în timpul exploatării prizelor de alimentare cu apă, se efectuează în baza cercetărilor ihtiologice, reieşind din dinamica cronologică a migrării şi creşterii puietului de peşte în regiunea instalaţiei de captare a apei, din structura de vîrstă şi parametrilor dimensionali, cantitatea puietului şi peştilor maturi.

13) Prejudiciul natural intermediar cauzat se stabileşte în dependenţă de valoarea economică piscicolă a apei ireversibil extrase şi pieirii organismelor furajere, ceea ce aduce la agravarea condiţiilor ecologice de viaţă a peştilor şi se calculează după formula: X =W * £ ( B * P/B * K * K2-1) sz (3) 0 3 Xo - prejudiciul natural intermediar provocat la extragerea unei părţi al debitului de apă şi pieirii organismelor furajere, kg; W - volumul de apă extras ireversibil, m3; B sz - biomasele medii multianuale, respectiv ale fitoplanctonului şi zooplanctonului, în zona de amplasare a prizei de alimentare cu apă, kg / m3; P/B sz - valorile medii sezoniere a ratei biomasei respectiv ale fitoplanctonului şi zooplanctonului.

Cercetînd „argumentarea piscicolo-biologică a valorii resurselor bilogico- acvatice din r. Prut, fl. Nistru şi lacurile de acumulare Costeşti-Stînca şi Dubăsari” în raport cu prevederile Instrucţiunii enunţate, Colegiul constată că, aceasta nu conţine datele despre: exploatarea prizelor de alimentare cu apă însoţită de încălcarea măsurilor de protecţie a resurselor piscicole; cercetări în zona de amplasare a prizei de alimentare cu apă; cercetările medii sezoniere a ratei biomasei respectiv ale fitoplanctonului şi zooplanctonului, prin urmare formula dată nu poate fi aplicată în cazul ÎIS „Acva-Nord”, care exploatează priza de captare a apei. Colegiul apreciază ca justă concluzia instanţei de apel care, în altă ordine de idei, a reţinut că, „argumentarea piscicolo- biologică a valorii resurselor bilogico- acvatice din r. Prut, fl.

Nistru şi lacurile de acumulare Costeşti-Stînca şi Dubăsari” în sensul prevederilor art. 41 Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultură nr. 149 din 08.06.2006 poartă un caracter recomandabil şi care urmează să fie aplicat de către agenţii economici la proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor, precum şi la efectuarea de lucrări în obiectivele acvatice piscicole şi în zonele aferente, care sunt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi în devizul de cheltuieli mijloace băneşti pentru reparaţia pagubelor cauzate resurselor biologice acvatice, în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului.

6 Faptul că „argumentarea piscicolo-biologică a valorii resurselor biologico- acvatice din r. Prut, fl. Nistru şi lacurile de acumulare Costesti-Stînca şi Dubăsari” poartă un caracter recomandabil se confirmă şi prin scrisoarea de însoţire nr.115/01 din 04.04.2013 a Institutului de Zoologie al ASM (f.d. 61) prin care ultimul transmite şi recomandă Serviciului Piscicol pentru implementare „argumentarea piscicolo-biologică a valorii resurselor bilogico-acvatice din r. Prut, fl. Nistru şi lacurile de acumulare Costeşti-Stînca şi Dubăsari” pentru perioada anilor 2013- 2017. Astfel, Colegiul reţine că, nici în instanţa de fond şi nici în instanţa de apel, n- au fost administrate probe pertinente, care ar confirma întrunirea tuturor condiţii necesare pentru antrenarea răspunderii Întreprinderii Interraională de Stat „Acva- Nord” pentru prejudiciul cauzat resurselor biologice-acvatice în sumă de 912990 lei.

Colegiul, analizînd materialele la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluţia dată de către instanţa de apel la judecarea cauzei, este una legală şi întemeiată. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurent nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului.

Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 ianuarie 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului împotriva Întreprinderii Interraionale de Stat „Acva-Nord” privind încasarea prejudiciului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 7