2rac-199/16 — repararea prejudiciului cauzat

2rac-199/16 — repararea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Orhei Dosarul nr. 2rac-199/16

Judecător: S. Procopciuc

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, A. Bostan, V. Negru

D E C I Z I E

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu,Mariana Pitic

Valentina Clevadî, Iuliana Oprea

judecînd recursul declarat de Întreprinderea de Stat “Stația Tehnologică de

Irigare Orhei”, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a

Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului împotriva Întreprinderii de Stat “Stația

Tehnologică de Irigare Orhei” privind repararea prejudiciului cauzat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015,

C O N S T A T Ă :

La data de 18 septembrie 2014, Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului a

depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Stația Tehnologică de Irigare

Orhei” privind repararea prejudiciului cauzat.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că, potrivit datelor prezentate de

Agenția “Apele Moldovei” în rapoartele anuale, volumul total de apă captat de IS

„Stația Tehnologică de Irigare Orhei”, pentru perioada anilor 2011 - 2012 este de

170200 m3.

Conform prevederilor art. 6 p. 1 lit. (a) al Legii nr. 149 din 08.06.2006 privind

fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, fluviul Nistru, este clasificat ca obiectiv

(bazin) acvatic piscicol natural.

Potrivit studiilor și cercetărilor ihtiologice și hidrobiologice efectuate de către

Institutul de Zoologie al A.Ș.M. s-a constatat, că la formarea ihteocenozelor și

resurselor piscicole o influiență negativă o au factorii antropogeni, inclusiv

intensificarea continuă a folosirii resurselor acvatice în multiple scopuri.

Explotarea prizelor de alimentare cu apă înrăutățesc condițiile ecologice de

reproducere, dezvoltarea și creștere a faunei piscicole, ca rezultat al absorbției

icrelor și alevinelor, puietului de pești, inclusiv al hidrobionților furageri

(fitoplanton, zooplankton și zoobentos) odată cu apa.

Argumentarea piscicolo-biologică a prejudiciului valoric calculat resurselor

piscicole, în rezultatul pompării l m3 de apă în cazul dat din bazinul fl. Nistru, a fost

elaborată de către Institutul de Zoologie a A.Ș.M. în conformitate cu prevederile

1

Instrucțiunii privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole din bazinele

acvatice ale Republicii Moldova (aprobată prin ordinul nr. 206 din 07 octombrie

2003 al Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale, înregistrată la Ministerul

Justiției cu nr. 361 din 26.11.2003 și publicată în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 150- 155 din 20 august 2004).

Indică că, instrucțiunea enunțată, conform prevederilor Legii nr. 317 din

18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale

administrațiilor publice centrale și locale, este act normativ departamental, supus

expertizei juridice și înregistrării de stat în mod stabilit de Regulamentul privind

expertiza juridică și înregistrarea de stat a actelor normative departamentale, aprobat

prin Hotărârea de Guvern nr. 1104 din 28.11.1997.

Respectiv, poartă caracter interdepartamental, vizează drepturile social-

eonomice, politice și alte drepturi ale persoanelor fizice și juridice, garantate prin

Constituția și legislația Republicii Moldova și reglementează mecanismul

organizațional-juridic de realizare a lor. Are putere juridică și poate servi drept

temei juridic pentru reglementarea raporturilor respective sau aplicarea de sancțiuni.

Menționează că, în rezultatul cercetărilor efectuate de către Institutul de

Zoologie al A.Ș.M. s-a determinat valoarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole

prin pomparea a 1 m3 de apă pentru fiecare sector al fi. Nistru și r.Prut.

Astfel, pentru fl. Nistru - sectorul lacul de acumulare Dubăsari (or. Camenca -

barajul Dubăsari), sectorul unde sînt amplasate stațiile de pompare a apei a STI

Orhei, luînd în considerație argumentarea menționată, prețul ihtiomasei pierdute la

pomprea ireversbilă a 1 m3 de apă constitue - 0.047 lei/ m3 .

În acest context, conform rapoartelor anuale de utilizare a apei, STI „Orhei” în

perioada anilor 2011-2012 a pompat apă din fl. Nistru (an. 2011- 85100 m3; an.

2012- 85 100 m3) în volumul total de 170200 m3 . Prejudiciul cauzat resurselor

piscicole prin pomparea a 170200 m3 de apă din fl. Nistru, cursul mijlociu în

perioada anilor 2011-2012, este de 7999,40 lei.

În cele din urmă, reclamantul a solicitat încasarea de la STI „Orhei” suma

prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice, în mărime de 7999,40 lei și care

urmează a fi transferată pe contul Serviciului Piscicol, în conformitate cu art. 42

p.(3) a Legii nr. 149 privind fondul piscicol, pescuite și piscicultura.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 17 aprilie 2015, cererea de chemare în

judecată depusă de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului împotriva ÎS “Stația

Tehnologică de Irigare Orhei” privind repararea prejudiciului cauzat, a fost admisă.

Astfel, s-a încasat de la ÎS “Stația Tehnologică de Irigare Orhei” în beneficiul

Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului, suma de 7999,40 lei pentru prejudiciul

cauzat resurselor biologice-acvatice, de asemenea s-a încasat de la ÎS “Stația

Tehnologică de Irigare Orhei” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270 lei.

Invocînd ilegalitatea hotărîrii Judecătoriei Orhei din 17 aprilie 2015, la data de

27 aprilie 2015, ÎS “Stația Tehnologică de Irigare Orhei” a depus cerere de apel,

solicitînd admiterea cererii de apel, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea

de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015, a fost respins

apelul declarat de ÎS “Stația Tehnologică de Irigare Orhei” și menținută hotărîrea

Judecătoriei Orhei din 17 aprilie 2015.

2

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

Totodată, a fost indicat că, instanța de fond a examinat cauza dată în

conformitate cu legislația în vigoare, a dat apreciere corectă și justă circumstanțelor

cauzei, probelor administrate și a emis o hotărîre legală și întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 24.03.2016, ÎS “Stația

Tehnologică de Irigare Orhei” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din din 09 decembrie 2015 cu

emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

În argumentarea recursului recurentul a invocat că, atît instanța de fond, cît și

instanța de apel au interpretat eronat legea, nu au elucidat și nu s-au expus asupra

circumstanțelor esențiale ale pricinii, au aplicat eronat normele de drept material,

fapt ce a dus la soluționarea greșită a pricinii.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de ÎS “Stația Tehnologică de

Irigare Orhei” a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet

din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și

verificînd, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de intimat,

legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie

admis, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 239 - 240 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie

legală și întemeiată. La adoptarea hotărîrii, instanța judecătorească, în limitele

pretențiilor invocate, apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea pricinii, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic

dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii.

În acest sens, Colegiul atenționează că norma de drept indicată impune

instanței de judecată exigențe privind studierea minuțioasă a situației de fapt a

chestiunii supuse judecării și încadrarea corectă de drept.

Potrivit materialelor cauzei, reclamantul Serviciul Piscicol al Ministerului

Mediului s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva ÎS “Stația

Tehnologică de Irigare Orhei”, privind repararea prejudiciului cauzat resurselor

biologice - acvatice în mărime de 7999,40 lei.

În rezultatul judecării cazului, instanța de fond a admis acțiunea, soluție ce a

fost menținută și prin decizia instanței de apel care a respins apelul ÎS “Stația

Tehnologică de Irigare Orhei”.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră hotărîrile instanțelor judecătorești ilegale, pornind de la

următoarele.

La examinarea litigiului atît instanța de fond, cît și cea de apel au apreciat

greșit probele și înscrisurile administrate la caz fapt care a condus la aplicarea

3

eronata a normelor de drept material, în consecință, au adoptat hotărîri neîntemeiate

și ilegale.

Totodată, în speța dată sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluție nouă

de respingere a acțiunii Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului.

Reține Colegiul că, Serviciul Piscicol înaintînd prezentă acțiune în instanța de

judecată privind repararea prejudiciului cauzat resurselor biologice-acvatice în sumă

de 7999,40 lei de la ÎS “Stația Tehnologică de Irigare Orhei”, a susținută că, în

rezultatul cercetărilor efectuate de către Institutul de Zoologie al Academiei de

Științe a Moldovei, s-a determinat valoarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole

prin pomparea a 1 m3 de apă, pentru fiecare sector al fl. Nistru și r. Prut. Pentru

fluviul Nistru mijlociu, sectorul unde este amplasat priza de captare a apei care se

exploatează de ÎS “Stația Tehnologică de Irigare Orhei” prețul ihtiomasei pierdute la

pomparea ireversibilă a 1 m3 de apă constituie - 0.047 lei /m3 și prin urmare

prejudiciul cauzat resurselor piscicole prin pomparea a a 170200 m3 de apă din fl.

Nistru mijlociu în perioada anilor 2011-2012 este de 7999,40 lei.

Conform art. 18 alin. (4) al Legii nr. 317 din 18.07.203 privind actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități al administrației publice centrale și

locale, actul normativ, de regulă, nu are efect retroactiv.

Conform art. 6. alin. (1) din Codul Civil al RM, legea civilă nu are caracter

retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații

juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse

anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja

produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Constată Colegiul, că la baza deciziilor instanțele inferioare, în argumentarea

sumei de 7999,40 lei pentru prejudiciul cauzat resurselor biologice-acvatice, a stat

un calcul realizat în conformitate cu „Argumentarea piscicolo-biologică a valorii

resurselor bilogico-acvatice din r. Prut, fl. Nistru și lacurile de acumulare Costești-

Stînca și Dubăsari” efectuată de Institutul de Zoologice al ASM în anul 2013.

Argumentarea piscicolo-biologică a prejudiciului valoric calculat resurselor

piscicole, în rezultatul captării apei, a fost elaborată de către Institutul de Zoologie a

AȘM, în conformitate cu prevederile Instrucțiunii privind evaluarea prejudiciului

cauzat resurselor piscicole, aprobată prin ordinul nr. 206 din 07 octombrie 2003 a

Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale, înregistrată la Ministerul Justiției cu

nr. 361 din 26.11.2003 și publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Reieșind din cele constatate, Colegiul conchide că, la baza hotărîrii instanței de

fond din 17.04.2015 cît și a deciziei instanței de apel stă un calcul care nu este

aplicabil perioadei 2011-2012, aplicabilitatea lui fiind din 04.04.2013, prin aceste

acțiuni instanța a aplicat retroactivitatea unui act pentru o perioadă deja scursă

contrar art. 6 Cod Civil al RM, care expres prevede acțiunea legii în spațiu și timp,

și confirmă că legea civilă nu are putere retroactivă și prevederilor art. 18 alin. (4) al

Legii nr. 317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor

autorități al administrației publice centrale și locale.

Astfel, constată Colegiul că, la examinarea litigiului, instanțele contrar

prevederilor Actului de implimentare nr. 1 din 04.04.2013 care expres prevede că

perioadă de aplicare este 2013-2017, obligă recurentul la achitarea unui prejudiciu

4

în mărime de 7999,40 lei, suma prejudiciului fiind calculate în baza actului care nu

este aplicabil perioadei respective (perioada anilor 2011-2012).

Conchide Colegiul că, instanțele au aplicat eronat normele de drept material și

analogia dreptului, obligînd recurentul să achite un prejudiciu în baza unui calcul

care nu poate fi aplicabil perioadei respective, ignorând în acest sens și actul de

implimentare nr. 1 din 04.04.2013 care a stat la baza calculării prejudiciului, în care

expres este indicat perioada de aplicare a acestuia.

Menționează Colegiul că, motivele acțiunii reclamantului-intimat Serviciul

Piscicol al Ministerului Mediului, bazate pe „Argumentările piscicole-biologice a

valorii resurselor biologice acvatice din r. Prut, fl Nistru și lacurile de acumulare

Costești-Stînca și Dubăsari” la efectuarea calculului prejudiciului adus în perioada

anilor 2011-2012 de către recurentul-pîrît ÎS “Stația Tehnologică de Irigare Orhei”,

sînt neîntemeiate, deoarece, de către Institutul de zoologie al A.Ș.M. la solicitarea

Serviciului Piscicol, prin scrisoarea nr. 115 din 04.04.2013, i-a fost remis actul

respectiv, cu mențiunea, că se recomandă pentru pentru implimentare pentru

perioada anilor 2013-2017, confirmîndu-se imposibilitatea aplicării retroactive a

acestuia.

Astfel, Colegiul reține că, nici în instanța de fond și nici în instanța de apel, n-

au fost administrate probe pertinente, care ar confirma întrunirea tuturor condiții

necesare pentru antrenarea, la caz, a răspunderii ÎS “Stația Tehnologică de Irigare

Orhei” pentru prejudiciul cauzat resurselor biologice-acvatice în sumă de 7999,40

lei în perioada anilor 2011-2012.

Colegiul de asemenea apreciază critic și concluzia instanței de apel conform

căreia apelantul a recunoscut cauzarea prejudiciului. Or, menționează Colegiul că,

reprezentantul ÎS “Stația Tehnologică de Irigare Orhei” nu a negat faptul că ultimul

a captat în perioada anilor 2011-2012 apă din fl. Nistru (an. 2011- 85100 m3; an.

2012- 85 100 m3) în volumul total de 170200 m3 , dar stabilirea prejudiciului a fost

efectuat prin metode eronate aplicîndu-se retroactivitatea actului nr. 1 din

04.04.2013.

Din aceste considerente, Colegiul constată că pretențiile Serviciul Piscicol al

Ministerului Mediului privind repararea prejudiciului cauzat resurselor biologice-

acvatice în mărime de 7999,40 lei sunt neîntemeiate.

În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că instanțele judecătorești

au apreciat greșit probele și înscrisurile administrate la caz, fapt care a condus la

aplicarea eronata a normelor de drept material, în consecință, au adoptat hotărîri

neîntemeiate și ilegale, deoarece, prin actele cauzei nu a fost demonstrată temeinicia

acțiunii reclamantului-intimat.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

asministrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curții

de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015 și hotărîrea Judecătoriei Orhei din 17

aprilie 2015 și de a adopta o hotărîre nouă de respingere a acțiunii Serviciului

Piscicol al Ministerului Mediului împotriva Întreprinderii de Stat “Stația

Tehnologică de Irigare Orhei” privind repararea prejudiciului cauzat.

5

Ținînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de Întreprinderea de Stat “Stația Tehnologică de

Irigare Orhei”.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015 și hotărîrea

Judecătoriei Orhei din 17 aprilie 2015 și se adoptă o hotărîre nouă după cum

urmează.

Se respinge acțiunea Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului împotriva

Întreprinderii de Stat “Stația Tehnologică de Irigare Orhei” privind repararea

prejudiciului cauzat.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Valentina Clevadî

Iuliana Oprea

6