2rac-66/19 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2rac-66/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-

Canal Chișinău”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Moldtelecom” împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu

privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și s-a

menținut hotărârea din 22 martie 2018 și hotărârea suplimentară din 29 martie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 24 septembrie 2016 SA „Moldtelecom” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Apă - Canal Chișinău” cu privire la repararea prejudiciului

material și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 22 iunie 2016 în urma lucrărilor efectuate

de către angajații SA „Apă-Canal Chișinău” a fost deteriorată canalizarea telefonică

(tub a/c) și un cablu de comunicație electronică de tip TPP 500x2x0,04, cauzându-i

reclamantei un prejudiciu material în mărime de 27 284,60 de lei.

A menționat că angajații SA „Apă-Canal Chișinău” au efectuat lucrările în zona

de protecție a liniei cu încălcarea prevederilor art.17 alin. (4), (5) al Legii nr.241 din

15 noiembrie 2007 privind comunicațiile electronice și prevederilor capitolului III

al Regulilor cu privire la protecția rețelelor de comunicații electrice și executarea

lucrărilor în zonele de protecție și pe traseele liniilor de comunicații electronice,

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.284 din 13 aprilie 2009.

Astfel, pentru restabilirea funcționalității liniei de comunicații deteriorate, SA

„Moldtelecom” a suportat cheltuieli în sumă de 27 284,60 de lei, care constituie

prejudiciul adus de către SA „Apă - Canal Chișinău”.

1

A mai relatat că întru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, la 08 iulie 2016 a

expediat în adresa SA „Apă - Canal Chișinău” reclamație, prin care a solicitat

achitarea benevolă a prejudiciului material cauzat, însă nu s-a soldat cu rezultat.

Reclamanta a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 27 284, 60

de lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 819 lei.

Prin hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial acțiunea și s-a încasat de la SA „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul SA

„Moldtelecom” prejudiciul material în mărime de 24 383, 25 lei; în rest acțiunea s-

a respins.

Prin hotărârea suplimentară din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost încasat de la SA „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul SA

„Moldtelecom” taxa de stat în mărime de 731, 50 de lei.

Prin decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de SA „Apă-Canal Chișinău” și a fost menținută hotărârea din 22

martie 2018 și hotărârea suplimentară din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Instanța de apel cu referire la prevederile art.14, 1398 alin. (1) Cod civil, art.17

alin. (4), (5) și (6) a Legii comunicațiilor electronice nr.241 din 15 noiembrie 2007

și a pct.17, 18, 19 ale Regulilor privind protecția rețelelor de comunicații electronice

și executarea lucrărilor în zonele de protecție și pe traseele liniilor de comunicații

electronice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.284 din 13 aprilie 2009 a ajuns

la concluzia temeiniciei soluției primei instanțe cu privire la admiterea parțială a

acțiunii, menționând că lucrările executate de SA „Apă-Canal Chișinău” pe adresa

Criuleni, 22, mun. Chișinău au fost planificate, însă contrar normelor de drept nu a

fost chemat furnizorul SA „Moldtelecom” pentru stabilirea, în baza documentației

tehnice și prin prețuri de control, a poziționării precise a cablurilor și a altor

construcții subterane ale rețelelor de comunicații electronice și determinarea

adâncimii lor de pozare precum și a supraveghea tehnica asigurării integrității

rețelelor de comunicații electronice.

Totodată instanța de apel a indicat că conform hărții topografice a rețelelor

instalate subteran, fântâna de canalizare a fost construită în anul 1994 la o adâncime

de 0,5 m, iar din proiectul de lucru rezultă că fântâna de canalizare telefonică a fost

coordonat cu mai multe instituții de stat, inclusiv și cu SA „Apă-Canal Chișinău, la

14 aprilie 1998.

Astfel, a conchis instanța de apel că SA „Apă-Canal Chișinău” cunoscând cu

certitudine că rețeau de comunicații electronice din str. Criuleni, 22 mun. Chișinău

se află în jurisdicția SA „Moldtelecom” urma să respecte prevederile legale întru

evitarea cauzării unui prejudiciu furnizorului.

La fel, instanța a indicat că având în vedere că prin actul nr.309 din 28 iunie

2016 s-a constat că în rezultatul executării lucrărilor de către angajații SA „Apă-

Canal Chișinău” pe str. Criuleni 22, mun. Chișinău a fost deteriorată canalizarea

telefonică (tub a/c-1buc-1,5 m) și cablu TPP 500x2x0,4-1 buc (D/D 46-31; D/D 46-

33 GR 126-130), iar SA „Moldtelecom” a suportat cheltuieli materiale și de transport

pentru lichidarea deranjamentului – repararea și restabilirea liniei de cominucații

electronice în sumă de 24 383, 25 de lei, SA „Apă-Canal Chișinău” urmează să

repare prejudiciul material cauzat.

2

În partea ceea ce ține de solicitarea SA „Moldtelecom” cu titlu de prejudiciu

material a cheltuielilor de salarizare a angajaților și contribuțiile de asigurări sociale,

medicale în sumă de 2293,56 de lei și respectiv 607, 79 de lei, instanța de apel a

considerat întemeiată concluzia primei instanțe de respingere a acestui capăt de

cerere, deoarece reprezentantul SA „Moldtelecom”-Zinaida Olari a recunoscut că

angajații întreprinderii care au reparat canalizarea telefonică din str. Criuleni 22,

mun. Chișinău au primit salariu lunar stabilit, indiferent de volumul lucrărilor

executate în luna respectivă, suplimentar alte plăți nu au fost efectuate.

În acest sens, instanța de apel a ajuns la concluzia că argumentele invocate în

cererea de apel poartă un caracter declarativ și formal, constituind o reproducere a

circumstanțelor stabilite în cadrul cercetării judecătorești.

La 09 ianuarie 2019 SA „Apă-Canal Chișinău” a declarat recurs împotriva

deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

hotărârilor primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie respinsă. Totodată a solicitat încasarea de la SA

„Moldtelecom” în beneficiul SA „Apă-Canal Chișinău” a cheltuielilor de judecată

în sumă de 914, 37 de lei.

În motivarea recursului a indicat că hotărârile judecătorești sunt ilegale și

contradictorii circumstanțelor de fapt ale cauzei, deoarece instanța de apel în

motivarea deciziei face trimitere la harta topografică a rețelelor instalate subteran în

care se atestă că fântâna de canalizare telefonică a fost construită în anul 1994 la o

adâncime de 0,5m, însă aceasta este o constatare eronată, având în vedere că pozarea

cablului de comunicații electronice se suprapun orizontal paralel cu capacul

căminului de vizitare a rețelei de apeduct, din str. Criuleni, 22 mun. Chișinău, practic

alipite de planșeul nominalizat din beton al fântânii.

Mai mult, a menționat că apeductul pe care este amplasat căminul de vizitare

din adresa nominalizată a fost construit, dat în exploatare și primit la evidența SA

„Apă-Canal Chișinău” în anul 1964 și este inclus în catalogul mijloacelor fixe, adică

înainte de executarea proiectului de către SA „Moldtelecom”.

Privitor la prejudiciul cauzat, consideră important determinarea cu strictețe a

volumului acestuia și corectitudinea determinării sale de către reclamant/intimat. De

asemenea în pofida faptului că prejudiciul poate fi cauzat și prin concurența

vinovăției îndreptățitului, sunt oportune prevederile art.1417 alin. (2) Cod civil.

Totodată a susținut că atât prima instanță cât și instanța de apel nu au dat o

apreciere în ce măsură s-a confirmat reclamantul/intimatul obligației sale legale de

a evita producerea evenimentului.

Recurenta a considerat că nu sunt întrunite elementele răspunderii delictuale,

or deteriorarea canalizării telefonice și a cablului de comunicație electronică nu

poate fi calificată ca faptă ilicită și vinovăția din partea SA „Apă-Canal Chișinău”,

deoarece lucrările au fost executate în conformitate cu dispoziția Primăriei mun.

Chișinău nr.741-d din 27 iunie 2016, în limita zonei de protecție a căminului de

vizitare a rețelei de apeduct, dar nu în zona de protecție a liniilor de cablu de

comunicații electronice.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 09 octombrie 2018 și

publicată pe pagina web a instanței de apel la 12 noiembrie 2018.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de SA „Apă-Canal Chișinău” la 09

ianuarie 2019, se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 13 februarie 2019 SA „Moldtelecom” prin intermediul oficiului poștal a

depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de SA „Apă-

Canal Chișinău” cu menținerea deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

4

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău”,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către

SA „Apă-Canal Chișinău”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SA „Apă-Canal Chișinău”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5