2rac-203/17 — repararea prejudiciului material

prima instanță: S. Lazari (Judecătoria Orhei) dosarul nr. 2rac-203/17

instanța de apel: M. Guzun, L. Bulgac, Iu. Cotruță

(Curtea de Apel Chișinău)

ÎNCHEIERE

31 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Valentina Clevadî

Judecătorii: Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii și Industriei

Alimentare al Republicii Moldova,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de procurorul

raionului Orhei în interesele Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a

Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova împotriva

Gospodăriei Țărănești „Petru Vasile Maler”, intervenient accesoriu Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de procurorul raionului Orhei în interesele Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii și Industriei

Alimentare al Republicii Moldova și cerea de alăturare la apel declarată de Agenția

de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii și Industriei

Alimentare al Republicii Moldova și menținută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 08

iunie 2016,

c o n s t a t ă:

La 27 februarie 2015 procurorul raionului Orhei a depus cerere de chemare în

judecată în interesele Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a

Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova împotriva

Gospodăriei Țărănești „Petru Vasile Maler”, intervenient accesoriu Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii procurorul a indicat că în comun cu colaboratorii

Serviciului de Informații și Securitate și specialiștii Institutului Științifico-Practic de

Horticultura și Tehnologii Alimentare (IȘPHTA), au verificat legalitatea beneficierii

de către GȚ „Petru Vasile Maler” de sprijinul financiar nerambursabil din Fondul de

subvenționare a producătorilor agricoli, în valoare de 705500 lei, pentru efectuarea

investițiilor la înființarea unei plantații de coacăză neagră.

Menționează că s-a stabilit că la 14.04.2014 GȚ „Petru Vasile Maler” a depus

la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA), cererea de acordare a

sprijinului financiar nerambursabil din Fondul subvenționare a producătorilor

agricoli pentru anul 2014, solicitând stimularea investițiilor pentru înființarea

plantației baciferice de coacăză neagră, sădită de întreprindere pe o suprafață de

14,63 ha, în extravilanul satului Jora de Mijloc, raionul Orhei.

În conformitate cu prevederile pct.29 alin.(l) lit.d) din Regulamentul privind

modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor

agricoli, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.135 din 24.12.2014 GȚ „Petru Vasile

Maler” a solicitat de la AIPA sprijin financiar nerambursabil în valoare de 705500

lei, bani pe care ulterior i-a primit.

Urmare a investigațiilor efectuate caz, cu deplasare la fața locului împreună

cu specialiștii IȘPHTA, s-a constatat că factorii de decizie ai GȚ „Petru Vasile

Maler” au plantat, conform actului IȘPHTA din 01.12.2014 de examinare a

mostrelor de plante de coacăză neagră, ridicate de pe plantația înființată pe terenul

GȚ „Petru Vasile Maler”, material săditor de coacăză neagră fără rădăcini (butași

lemnificați și neînrădăcinați).

Faptul dat contravine prevederilor pct.9 alin.(8) al Regulamentului menționat,

care stipulează că de subvenții beneficiază producătorii agricoli care activează în

conformitate cu legislația și standardele ecologice în vigoare.

Susține că pct.26 din Regulament prevede că producătorii agricoli trebuie să

utilizeze la plantare material săditor de categorii biologice și fitosanitare

superioare, cerințe care sunt indicate expres în Standardul Moldovean „Material

săditor pomicol. Butași înrădăcinați de coacăză și agriș. Condiții Tehnice”. Potrivit

Standardului Moldovean, la sădirea butașilor de coacăză neagră, lungimea

rădăcinilor la sistemul radicular ramificat al acesteia trebuie să fie minim de 20 cm,

pe cînd la GȚ „Petru Vasile Maler”, conform Actului de constatare al IȘPHTA din

01.12.2014, materialul săditor de coacăză neagră plantat a fost fără rădăcini, adică

butașii erau lemnificați și neînrădăcinați.

Aspectul în cauză, precum și îngrijirea necorespunzătoare a butașilor care au

fost atacați de către sfredelitorul tulpinilor și nu au fost întreprinse măsurile

necesare pentru combaterea acestui dăunător, au contribuit la uscarea plantației de

coacăză neagră.

În opinia reclamantului circumstanțele menționate denotă lipsa intenției

factorilor de decizie ai GȚ „Petru Vasile Maler” de a realiza obiectivele specificate

în pct.26 al Regulamentului (Măsura 3). Investigațiile efectuate denotă faptul GȚ

„Petru Vasile Maler”, urmărind scopul beneficierii ilegale de sprijinul financiar

nerambursabil din Fondul de subvenționare, a sădit butași de coacăză neagră care nu

corespund cerințelor standardelor naționale în domeniu, fapt ce a dus la uscarea

plantației, obținând astfel ilegal subvenții în valoare de 705 500 lei și prejudicind

bugetul stat de suma dată.

Pe motivele invocate mai sus, procurorul cere încasarea de la Gospodăria

Țărănească „Petru Vasile Maler”, în folosul Agenției de Intervenții și Plăți pentru

Agricultură a prejudiciului cauzat bugetului de stat în valoare de 705500 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 08 iunie 2016 acțiunea a fost respinsă.

Procurorul raionului Orhei în interesele Agenției de Intervenții și Plăți pentru

Agricultură a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea hotărîrii și emiterea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

2

Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură a depus cerere de alăturae

la apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2017 a fost respins

apelul declarat de procurorul raionului Orhei în interesele Agenției de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al

Republicii Moldova și cerea de alăturare la apel declarată de Agenția de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al

Republicii Moldova și menținută hotărîrea primei instanțe.

Instanța de apel a concluzionat că temeiul legal al acțiunii invocate de

procuror nu s-a confirmat în cadrul ședinței de judecată și procurorul nu a dovedit

culpa pîrîtului și prejudiciul cauzat, la caz, nu sunt aplicabile prevederile art.1398

Cod civil, or procurorul solicită repararea prejudiciului dintr-o faptă ilicită.

În acest sens instanța de apel a constatat că intimatei GT„Petru Vasile Maler”

i se invocă comiterea faptei ilicite, prin faptul că a utilizat la înființarea pepenierii

butași de coacăză lemnificați și înrădăcinați, ceea ce nu corespunde „Standardului

Moldovean”.

În contextul dat, instanța de apel a menționat că în dovedirea vinovăției

pîrîtului/intimat, procurorul invocă că în privința acestuia a fost pornită cauza

penală în baza indicilor infracțiunii prevăzute de art.335 .(1/1) CP, pe faptul folosirii

situației de serviciu în interes material și personal în scopul obținerii ilegale de la

AIPA a sprijinului financiar nerambursabil, faptă soldată cu urmări grave pentru

bugetul de stat, cît și cauza penală pornită în baza indicelor acțiunii prevăzute de

art.335 alin.(l/l) și art.361 alin.(2) lit.d) CP, pe faptul creării către GȚ „Zlatovcena

Nina”, a schemei frauduloase de creștere și comercializare a materialului săditor de

coacăză, care nu corespunde cerințelor Standardului Moldovean SM 20:2012.

Instanța de apel a constatat că ambele cauze penale la momentul examinării

cauzei civile sînt clasate. În situația dată, instanța civilă este liberă să cerceteze și să

constate dacă sunt sau nu întrunite condițiile răspunderii delictuale civile și să

oblige sau nu pe pârât la repararea prejudiciului.

Instanța de apel în susținerea concluziei de respingerea a acțiunii a mai

invocat că nici Regulamentul nr.135 la pct.26 alin.(3) și nici clauzele contractuale,

nu fac referință directă la faptul că butașii utilizați la înființarea plantației trebuie să

corespundă „Standardului Moldovean”, ci se face referință că materialul săditor

trebuie să fie de categorii biologice și fitosanitare superioare. Or, pîrîtul/intimat

GȚ„Petru Vasile Maler” a procurat materialul săditor de la GȚ „Zlatovcena Nina",

fapt confirmat prin bonul de plată respectiv, (f.d.92), iar ultima in calitate de

producător a materialului săditor, la rîndul ei a eliberat pîrîtului/intimat, așa cum

impune legea, certificat de valoare biologică. Acest certificat a fost eliberat GȚ

„Zlatovcena Nina” în rezultatul verificării de către ANSA și prin acest certificat se

atestă că materialul săditor corespunde criteriilor biologice și fitosanitare.

La data de 31 martie 2017 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea deciziei

instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că din investigațiile efectuare rezultă că GȚ

„Petru Vasile Maler”, urmînd scopul beneficierii ilegale de sprijinul financiar

3

nerambursabil din Fondul de subvenționare a sădit butași de coacăză neagră care nu

corespund standardelor naționale în domeniu, fapt ce a dus la uscarea plantației,

obținînd astfel ilegal subvenții în valoare de 705 500 lei și prejudiciind bugetul de

stat de suma dată, pîrîtul GȚ „Petru Vasile Maler” fiind obligat să-l compenseze,

conform art. 198 alin. (1) Cod Civil.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data 31 martie 2017

se consideră a fi depus în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii

Moldova în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii

Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii

Moldova împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2017.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

5

6