2rac-281/15 — Repararea prejudiciului cauzat resurselor bilogice acvatice

prima instanţă: V. Ciuntu dosarul nr. 2rac-281/15 instanţa de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simcuic DECEZIE 18 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Oleg Sternioală, Petru Moraru, Iurie Bejenaru, examinînd recursul declarat de Societatea Comercială „Gorobica-Agro” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova împotriva Societăţii Comerciale „Gorobica-Agro” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea Comercială „Gorobica-Agro” Societate cu Răspundere Limitată şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 18 decembrie 2014, c o n s t a t ă: La 27 octombrie 2014 Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului al RM a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Gorobica-Agro” SRL cu privire la repararea prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului, conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 149 din 08 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, asigură în obiectivele acvatice piscicole naturale protecţia resurselor biologice acvatice, reglementarea pescuitului, efectuarea măsurilor de ameliorare piscicolă şi de reproducere a peştilor şi altor organisme acvatice, precum şi alte obligaţiuni prevăzute de prezenta lege. Menţionează că conform datelor prezentate de pîrît în raportul anului 2012, volumul total de apă captat de către aceasta pentru perioada anului 2012 este de 83000 m.c.

Susţine că conform art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea menţionată, fluviul Nistru este clasificat ca obiectiv (bazin) acvatic piscicol natural, iar conform art. 41 alin. (l)-(3) din Legea menţionată, la proiectarea, amplasarea şi darea în exploatare a obiectivelor, precum şi la efectuarea de lucrări în obiectivele acvatice piscicole şi în zonele aferente, agenţii economici sînt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi în devizul de cheltuieli mijloace băneşti pentru reparaţia pagubelor cauzate resurselor biologice acvatice şi să efectueze măsuri de protective a acestora.

Dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altor instalaţii hidrotehnice, prin efectuarea unor alte lucrări în obiectivele acvatice piscicole (de adîncire, îndreptare a albiei, de amplasare a ducherilor, conductelor de gaze şi petrol etc.) nu poate fi evitată afectarea resurselor biologice acvatice, persoanele fizice şi juridice care exploatează aceste obiective sînt obligate să prevadă, în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, efectuarea unor măsuri de reparaţie a pagubelor, calculate şi argumentate sub aspect ecologico-piscicol. Calculele şi argumentările ecologico-piscicole ale prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice se efectuează de către instituţiile ştiinţifice din domeniu.

Afirmă că conform studiilor şi cercetărilor ihtiologice şi hidrobiologice efectuate de către Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-a constatat că la formarea ihteocenozelor şi resurselor piscicole o influenţă negativă o au factorii antropogeni, inclusiv intensificarea continuă a folosirii resurselor acvatice în multiple scopuri. Exploatarea prizelor de alimentare cu apă înrăutăţesc condiţiile ecologice de reproducere, dezvoltare şi creştere a faunei piscicole, ca rezultat al absorbţiei icrelor şi alevinilor, puietului de peşti, inclusiv al hidrobionţilor furajeri odată cu apa.

Invocă că argumentarea piscicolă-biologică a prejudiciului valoric calculat resurselor piscicole, în rezultatul pompării 1 m3 de apă, în cazul dat din bazinul fluviului Nistru, a fost elaborată de către Institutul de Zoologie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei în conformitate cu prevederile Instrucţiunii privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole din bazinele acvatice ale Republicii Moldova, aprobată prin ordinul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale nr.206 din 07 octombrie 2003. Mai invocă că Instrucţiunea menţionată este act normativ departamental, supus expertizei juridice şi înregistrării de stat în modul stabilit de Regulamentul privind expertiza juridică şi înregistrarea de stat a actelor normative departamentale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1104 din 28 noiembrie 1997 şi, respectiv poartă caracter interdepartamental, vizează drepturile social-economice, politice şi alte drepturi ale persoanelor fizice şi juridice, garantate prin Constituţia RM şi legislaţia Republicii Moldova şi reglementează mecanismul organizaţional-juridic de realizare a lor, are putere juridică şi poate servi drept temei pentru reglementarea raporturilor respective sau aplicarea de sancţiuni.

2 Menţionează că în rezultatul cercetărilor efectuate de către Institutul de Zoologie s-a determinat valoarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole prin pomparea a 1 m3 de apă, pentru fiecare sector al fluviului Nistru şi rîului Prut. Astfel, pentru fluviul Nistru - cursul inferior (barajul Dubăsari - s. Palanca), sectorul unde sînt amplasate staţiile de pompare a apei ale pîrîtei luînd în considerare argumentarea menţionată, preţul ihtiomasei pierdute la pomparea reversibilă a 1 m de apă constituie 0,042 lei/m. c. Susţine că conform raportului anului de utilizare a apei, în perioada anului 2012, pîrîta a pompat apă din fluviul Nistru în volum de 83000 m , iar prejudiciul cauzat resurselor piscicole prin pomparea a 83000 m de apă din fluviul Nistru, cursul inferior în perioada anului 2012, este de 3846 lei.

Solicită încasarea de la pîrîtă a sumei de 3486 lei, cu titlu de prejudiciu cauzat resurselor biologice acvatice şi a taxei de stat. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 18 decembrie 2014 acţiunea a fost admisă şi a fost încasat de la SC „Gorobica-Agro” în beneficiul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului suma de 3486 lei, cu titlu de prejudiciu material şi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270 lei. În temeiul art. 243 CPC, s-a dispus încasarea de la SC „Gorobica-Agro” SRL în beneficiul Serviciul Piscicol dobînda de întîrziere determinată conform art. 619 Cod civil, pe care urmează să o achite debitorul, chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă nu execută hotărîrea în termen de 90 de zile de la data cînd aceasta devine definitivă.

La 14 ianuarie 2015 a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015 a fost respins apelul declarat de SC „Gorobica-Agro” SRL şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La data de 22 iunie 2015 SC „Gorobica-Agro” a declarat recurs împotriva decizie instanţei de apel, solicitînd admiterea lui, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii şi încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 337,50 lei suportate la achitarea taxei de stat pentru atacarea cu apel şi cu recurs a hotărîrii. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăseşte dovada recepţionării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 22 iunie 2015 se consideră a fi depus în termen. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel şi prima instanţă au admis interpretarea eronată a legii şi, ca consecinţă, n-au aplicat în modul corespunzător actele legislative care reglementează raporturile juridice între 3 utilizatorii de apă pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigaţie, captată din fluviul Nistru, şi organele statale care supraveghează respectarea legislaţiei în domeniu.

Susţine că art.41 alin.(2) al Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura nr.149 din 08.06.2006 prevede că persoanele fizice şi juridice care exploatează prizele de apă sînt obligate să prevadă, în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, efectuarea unor măsuri de reparaţie a pagubelor, calculate şi argumentate sub aspect ecologico- piscicol, doar dacă prin exploatarea prizelor de apă nu poate fi evitată afectarea resurselor biologice acvatice. În acest sens, recurentul invocă că reclamantul n-a probat prin nimic că prin exploatarea prizei de apă de către SC „Gorobica-Agro” SRL nu poate fi evitată afectarea resurselor biologice acvatice.

In cazul dat instanţa de judecată ilegal a aplicat principiul prezumţiei vinovăţiei SC „Gorobica-Agro” SRL, considerînd, că odată ce ea pompează apa din fluviul Nistru inevitabil se cauzează prejudicii resurselor biologice acvatice.

Susţine că Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole din bazinele acvatice ale Republicii Moldova, aprobată de Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova prin Ordinul nr.206 din 7 octombrie 2003, a fost elaborată în scopul executării prevederilor Legii privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16 iunie 1993 (art.32 lit.c) şi art.91), Legii regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995 (art.41; Anexa nr.2 p.10, 11, 12), precum şi Concepţiei politicii naţionale în domeniul resurselor de apă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.325-XV din 18 iulie 2003. Invocă că Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor piscicole din bazinele acvatice ale Republicii Moldova nu este indicat expres, că este emisă pe baza şi întru executarea Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura nr.149 din 08.06.2006, de aceea considerăm că această instrucţiune nu poate fi aplicată la soluţionarea cazului din speţă.

În acelaşi context, recurentul optează că nu poate fi aplicată nici recomandarea dată de Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, anexată la scrisoarea nr.l 15/01 din 04.04.2013, adresată Serviciului Piscicol privind stabilirea mărimii estimate în bani a prejudiciului cauzat resurselor piscicole prin pomparea ireversibilă a apei din zona noastră de activitate - 0,042 lei la 1 m3 de apă captată din cursul inferior al fluviului Nistru, mai ales că această taxă este recomandată pentru utilizare pentru perioada 1 aprilie 2013 - 1 aprilie 2017 (actul de implementare nr.1 din 04.04.2013), care nu are calitatea unui act normativ, aprobat de o autoritate publică centrală, cu atît mai mult că reclamantul a solicitat încasarea pretinsului prejudiciu pentru activitatea de pompare a apei în anul 2012, despre care fapt instanţa de apel nu indică în decizia sa.

4 La fel, susţine că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele din materialele dosarului. Instanţa de apel nu a dat apreciere Actului nr.017848 din 26.02.2010 al inspectării îndeplinirii cerinţelor privind protecţia mediului şi folosirea raţională a resurselor naturale, în care se constată că sorbul pompei este dotat cu instalaţia (plasa) pentru protecţia resurselor piscicole (nu doar de protecţia a peştelui). Prin acest act se dovedeşte că SC „Gorobica-Agro” SRL s-a conformat recomandărilor specialiştilor de la Ministerul Mediului şi normelor art.38 alin.(l) lit.ţ) şi art.39 lit.a) ale Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura nr.149 din 08.06.2006.

Invocă că Serviciul Piscicol n-a efectuat nici un control privind modul captării apei pentru irigare şi respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare, nu i-a înaintat nici o prescripţie privind măsurile necesare în scopul prevenirii cauzării de pagube resurselor biologice acvatice conform drepturilor şi obligaţiunilor stipulate de art.33 alin.(l) lit.e) şi lit.f), precum şi de art.3 in.(2) lit.f) din aceeaşi lege. În aşa fel, consider că atît în instanţa de fond, cît şi in instanţa de apel n-au fost administrate probe pertinente, care ar confirma întrunirea tuturor condiţiilor legale necesare pentru atragerea la răspundere delictuală a recurentei conform art.1398 alin.(l) Cod civil pentru pretinsul prejudiciu cauzat resurselor biologice acvatice în sumă de 3486 lei.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii, din următoarele considerente. În conformitatea cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Materialele dosarului denotă că la 27 octombrie 2014 Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului al RM a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Gorobica-Agro” SRL cu privire la repararea prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice, invocînd că în perioada anului 2012 SC „Gorobica Agro” SRL a pompat apă din fl.

Nistru în volum de 83 000 m. c. În favoarea pretenţiilor sale reclamantul susţine că exploatarea prizelor de alimentare cu apă din fluviul Nistru şi r. Prut, chiar şi a celor înzestrate cu instalaţii eficiente de protecţie a peştelui şi folosirea ireversibilă a apei înrăutăţesc condiţiile ecologice de reproducere, dezvoltare şi creştere a peştilor, ca rezultat al absorbţiei hidrobioniţilor acvatici şi furajeri (fitoplancton şi zooplancton) odată cu apa, astfel cauzînd prejudiciu resurselor piscicole. Prima instanţă şi instanţa de apel, fiind investite cu judecarea pricinii, în temeiul art.1398 alin. (1) Cod civil, au admis acţiunea, constatînd că prejudiciul 5 cauzat resurselor piscicole de către SC „Gorobica-Agro” SRL prin pomparea a 83000 m.c.

de apă din fluviul Nistru – cursul inferior, în perioada anului 2012, este de 3846 lei. Instanţa de recurs consideră că instanţele ierarhic inferioare, la judecarea cauzei, au dat o interpretare eronată normelor de drept material, concluziile lor fiind bazate pe o apreciere abstractă a probelor acumulate la materialele dosarului. În susţinerea poziţiei sale instanţa de recurs invocă următoarele. Conform extrasului de Registrul de sta al persoanelor juridice nr. 20531 din 25 septembrie 2012, se atestă că SC „Gorobica-Agro” SRL este un agent economic înregistrat în Registrul de stat al persoanelor juridice cu numărul 20531 din 25 septembrie 2012, are codul fiscal 1004600009682, este amplasată în or.

Criuleni pe malul rîului Nistru, mai jos de lacul de acumulare Dubăsari şi desfăşoară următoarele obiecte principale de activitate: fabricarea şi (sau) comercializarea angro a materialului de înmulţire şi săditor semincer; comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi animalelor vii; comerţul cu ridicata al cartofilor, legumelor şi fructelor; alte servicii în creşterea producţiei agricole; cultura vegetală (f. d. 24). Din materialele dosarului rezultă că apelanta SC „Gorobica-Agro” SRL pompează apă din rîul Nistru pentru irigarea cîmpurilor sale. Conform datelor prezentate de SC „Gorobica-Agro” SRL în raportul anului 2012, volumul total de apă captat de aceasta din rîul Nistru pentru irigarea cîmpurilor sale pentru perioada anului 2012 peste de 83000 m.c.

Conform art. 38 alin. (1) lit. ţ) din Legea nr. 149 din 08 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, pentru protecţia fondului piscicol, se interzice folosirea apelor din obiectivele acvatice piscicole în scopuri industriale, agricole şi menajere fără echiparea prizelor de apă cu instalaţii de protecţie a peştelui. Conform. art. 39 lit. a) din aceeaşi lege, persoanele fizice şi juridice care folosesc apele în alte scopuri decît cel piscicol sînt obligate să echipeze prizele de apă cu instalaţii care să împiedice pătrunderea peştelui. Prin actul nr. 017848 al inspectării îndeplinirii cerinţelor privind protecţia mediului şi folosirea raţională a resurselor naturale din 26 februarie 2010 se atestă că în activitatea SC „Gorobica-Agro” SRL intră cultivarea culturilor agricole (f.d.

86). Terenurile pe care se cultivă sunt amplasate în zona de protecţie a fluviului Nistru şi au o suprafaţă de 43 ha şi sunt irigate cu instalaţii „Dnepr” – (2 instalaţii) din bazinul acvatic nominalizat. Apa pentru irigare din fluviul Nistru este captată prin intermediul staţiei de pompare plutitoare de model CVE-35023/2 cu capacitatea de 60 l/sec dotată cu motor electric – 75kw/oră. Volumul de apă pompat se va efectua prin metoda indirectă. Sorbul pompei este dotat cu instalaţie (plasă) 6 pentru protecţia resurselor piscicole. Actul dat este întocmit pentru eliberarea autorizaţiei de folosire specială a apei. În nota acestui act se indică că SC „Gorobica-Agro” SRL a primit acordul din 24.02.2010 pe 3 ani, al Agenţiei „Apele-Moldovei” pentru folosirea specială a apei din fluviul Nistru.

În baza acestui act, la 26 februarie 2010 SC „Gorobica-Agro” i-a fost eliberată de către Inspecţia Ecologică Autorizaţia de folosinţă specială a apei nr. IE 000619 cu termenul de valabilitate pînă la data de 26 februarie 2013, prin care i-a fost condiţionată utilizarea apei prin exploatarea pompei numai cu instalaţie de protecţie a resurselor piscicole.

Conform art. 41 din Legea nr. 149 din 08 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, pentru protecţia fondului piscicol, (1) la proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor, precum şi la efectuarea de lucrări în obiectivele acvatice piscicole şi în zonele aferente, agenţii economici sînt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi în devizul de cheltuieli mijloace băneşti pentru reparaţia pagubelor cauzate resurselor biologice acvatice şi să efectueze măsuri de protecţie a acestor resurse, de asigurare a condiţiilor de reproducere, creştere şi migrare a peştelui şi altor organisme acvatice. La construcţia barajelor trebuie să fie prevăzute acţiuni pentru valorificarea piscicolă a lacurilor de acumulare.

(2) Dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altor instalaţii hidrotehnice, prin efectuarea unor alte lucrări în obiectivele acvatice piscicole (de adîncire, îndreptare a albiei, de amplasare a ducherilor, conductelor de gaze şi petrol etc.) nu poate fi evitată afectarea resurselor biologice acvatice, persoanele fizice şi juridice care exploatează aceste obiective sînt obligate să prevadă, în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, efectuarea unor măsuri de reparaţie a pagubelor, calculate şi argumentate sub aspect ecologico-piscicol. (3) Calculele şi argumentările ecologico-piscicole ale prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice se efectuează de către instituţiile ştiinţifice din domeniu.

Totodată, conform pct. pct. 2.21, 3.21 şi 3.23 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Piscicol , aprobat prin ordinul Ministerului Mediului nr. 9 din 22 ianuarie 2010, în atribuţiile de bază ale Serviciului intră constatarea, examinarea şi aplicarea sancţiunilor pe cazurile contravenţionale care prevăd încălcarea regulilor de protecţie a resurselor piscicole; să încheie procese- verbale şi să solicite explicaţii scrise de la persoanele, privind încălcarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, prioritar fiind protecţia resurselor piscicole din 7 obiectivele acvatice piscicole naturale; să intenteze acţiuni împotriva agenţilor economici şi persoanelor fizice, care au cauzat pagube resurselor piscicole.

Instanţa de recurs menţionează că la materiale dosarului lipsesc probe concludente şi pertinente, şi anume careva acte de constatare sau procese-verbale cu privire la contravenţie prin care s-ar demonstra faptul încălcării de către SC „Gorobica-Agro”, în urma exploatării prizei de captare a apei din fluviul Nistru în perioada anului 2012, a legislaţiei în domeniul protecţiei mediului. Reclamantul nu a aprobat prin nimic că prin exploatarea prizei de captare a apei de către SC „Gorobica-Agro” SRL nu poate fie evitată afectarea resurselor biologice acvatice. Instanţa de recurs consideră că în cazul în care se invocă cauzarea de prejudicii resurselor biologice acvatice şi se solicită încasarea sumei, ar fi necesară efectuarea unor calcule, care să fie argumentată de către instituţiile ştiinţifice în domeniu, ceea ce nu se atestă la dosar.

La acest capitol instanţa remarcă că nu pot fi reţinute argumentele instanţelor ierarhic inferioare cînd au stabilit mărimea prejudiciului material adus resurselor piscicole prin pomparea de către SC „Gorogica-Agro” SRL a 83 000 m.c. de apă din fluviul Nistu – cursul inferior, în perioada anului 2012, în mărime de 3846 lei, punînd la baza calculelor Argumentarea piscicolă-biologică a valorii resurselor biologice acvatice din rîul Prut, fluviul Nistru şi lacurile de acumulare Costeşti – Stînca şi Dubăsari. Această argumentare are mai mult un caracter de recomandare pentru utilizare în perioada 01 aprilie 2013 – 01 aprilie 2017 (actul de implimentare nr. 1 din 04 aprilie 2013 semnat de Serviciul Piscicol şi Institutul de Zoologie) (f.d.

87), şi care nu are calitatea unui act normativ aprobat de autoritate publică centrală. La fel, contrar prevederilor art. 33 alin. (1) lit. f) din Legea privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, care instituie în obligaţia Serviciului remiterea persoanelor fizice şi juridice prescripţii sau indicaţii obligatorii de înlăturare a încălcărilor depistate în domeniul protecţiei resurselor biologice acvatice, reclamantul nu a efectuat nici un control privind modul captării apei pentru irigare de către pîrît şi respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare, nu a fost înaintată nici o prescripţie privind măsurile necesare în scopul prevenirii cauzării de pagube resurselor biologice acvatice.

În cazul dat instanţa de recurs menţionează că instanţele ierarhic inferioare neîntemeiat au stabilit vinovăţia SC „Gorobica-Agro”, considerînd că odată ce ea pompează apa din fluviul Nistru, astfel inevitabil se cauzează prejudiciu resurselor biologice acvatice. Or, în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. 8 Art. 1398 alin. (1) Cod Civil, în baza căruia instanţele ierarhic inferioare au admis acţiunea, stabileşte că cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

În acest context, instanţa de recurs menţionează că condiţiile generale, necesare pentru atragerea făptaşului la răspunderea delictuală sunt: fapta ilicită, prejudiciu, legătura cauzală între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia făptaşului. Instanţa de recurs consideră că materialele dosarului nu conţin probe pertinente, care ar confirma întrunirea tuturor condiţiilor legale necesare pentru atragerea la răspundere delictuală a recurentului-pîrît conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, pentru pretinsul prejudiciu cauzat resurselor biologice acvatice în sumă de 3486 lei. Această situaţie impune necesitatea admiterii recursului, casării hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel cu emiterea în unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii.

În conformitate cu art. 94 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Prin ordinele de plată nr. 17 din 26 februarie 2014 (f.d. 78) şi nr. 43 din 22 iunie 2015 (f. d. 119) se confirmă faptul achitării taxei de stat pentru cererile de apel şi recurs de către SC „GorobicaAgro” SRL în sumă totală de 337,50 lei. Prin urmare, de la Serviciul Piscicol urmează a fi încasat în beneficiul SC “Gorobica-Agro” suma de 337,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Societatea Comercială „Gorobica-Agro” Societate cu Răspundere Limitată.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 18 decembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova împotriva Societăţii Comerciale „Gorobica-Agro” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice şi se emite o nouă hotărîre prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova împotriva Societăţii Comerciale 9 „Gorobica-Agro” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice . Se încasează de la Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova în beneficiul Societăţii Comerciale „Gorobica-Agro” Societate cu Răspundere Limitată suma de 337,50 lei (trei sute treizeci şi şapte lei, cincizeci bani) cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală Petru Moraru Iurie Bejenaru 10