2ra-2373/15 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului material şi moral

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-2373/15 Judecător: V. Boico Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: M. Guzun, A. Doga, A. Nogai DECIZIE 28 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Valeriu Doagă, Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan, Ion Druţă examinând recursurile declarate de către: -Ojog Oleg; -Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ojog Oleg împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2015, prin care a fost casată parțial hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 19 ianuarie 2015 în partea ce ţine de încasarea prejudiciului material, fiind emisă hotărîre nouă în partea dată, c o n s t a t ă : La 18 septembrie 2014, Ojog Oleg s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 17 martie 2009, prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău, Consiliul municipal Chişinău a fost obligat să-i acorde lui Oleg Ojog şi membrilor familiei sale spaţiu locativ conform prevederilor art. 35 al Legii cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990 şi normelor prevăzute de art. 42 al Codului cu privire la locuinţe.

La 24 iunie 2009 Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a menţinut hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2009. Dat fiind faptul că cererea a rămas neexecutată pe parcursul unei perioade îndelungate, la 29 martie 2011 la CEDO a fost depusă o cerere Ojog Oleg cu nr. 26623/11. La intrarea in vigoare a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, la sesizarea CEDO din 29 septembrie 2011, în termenul stabilit de 6 luni, a fost sesizată instanţa de judecată, cu privire la încălcarea prevederilor prezentei legi.

Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 27 noiembrie 2013, a fost menţinută în vigoare decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 aprilie 2013, prin care aceasta a dispus eliberarea în adresa lui Oleg Ojog cu titlu de prejudiciu material a sumei de 45 200 lei şi prejudiciu moral a sumei de 26 000 lei, pentru neexecutarea hotărârii instanţei de judecată pe parcursul perioadei 01 septembrie 2009 – 31 august 2010, 01 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2011 şi 01 ianuarie 2012 – 02 mai 2012. Dar după emiterea deciziei CSJ, în temeiul Legii nr. 87, aşa şi a rămas neexecutată hotărârea Curţii de Apel Chişinău, din 17 martie 2009 privind asigurarea cu spaţiu locativ a reclamantului.

La 09 iunie 2014, prin dispoziţia Consiliului municipal Chişinău nr.501-d a fost dispusă eliberarea lui Oleg Ojog şi membrilor familiei sale a unui spaţiu locativ. Deşi i-a fost eliberat în final un spaţiu locativ, din 02 mai 2012 şi până la 09 iunie 2014, i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 97 066 lei şi prejudiciu moral în valoare de 8 000 lei, prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii instanţei de judecată, pe parcursul a încă 24 de luni. Prejudiciul material s-a cauzat urmare a faptului că pe parcursul perioadei nominalizate reclamantul a fost nevoit să închirieze spaţiu locativ achitând câte 4 000 lei lunar, fapt confirmat prin contractele de locaţiune înregistrate în modul stabilit la Direcţia Administrare Fiscală.

Iar prejudiciul moral a apărut urmare a faptului că deşi în instanţele naţionale reclamantul a trecut toate căile verosimile de atac, timp de 2 ani a fost nevoit să locuiască cu membrii familiei sale, soţia în concediu de maternitate si doi copii minori în apartament închiriat, achitând lunar 85 % din salariu pentru chirie. Mai mult ca atât în această perioada a fost nevoit să schimbe locul de trai de la un apartament la altul, dat fiind faptul că expirase termenul contractului de locaţiune. Astfel reclamantul şi membrii familiei sale pe parcursul a doi ani s-au aflat într-o stare psihologică grea cauzată de schimbările domiciliului, plus starea morală a copilului minor care a fost nevoit de fiecare dată să se acomodeze la condiţii noi şi alte persoane din anturajul nou.

Consideră reclamantul că, prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, i-au fost încălcate drepturile civile determinate de către instanţa de judecată şi garantate de prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, precum şi dreptul la protecţia proprietăţii garantat de prevederile art. 1 al Protocolului 1 al Convenţiei şi i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 97 066 lei şi un prejudiciu moral în valoare de 8 000 mii lei. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 ianuarie 2015, a fost respins ca neîntemeiat demersul Ministerului Justiţiei privind atragerea în procesul civil dat în calitate de intervenient accesoriu a Executorului judecătoresc.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19 ianuarie 2015: -Acțiunea a fost admisă integral; -S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Ojog Oleg la executarea în termen a hotărîrii judecătorești din 17.03.2009 prin care a fost dispus obligarea Consiliului Municipal Chişinău de a-l asigura împreună cu membrii familiei sale cu spaţiu locativ conform normelor prevăzute de lege; -S-a încasat din contul statului în beneficiul lui Ojog Oleg despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat în sumă de 97 066 lei și despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 8 000 lei, iar în total 105 066 lei, prejudicii cauzate în urma încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2015, a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției al RM, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19 ianuarie 2015 în partea ce ţine de încasarea prejudiciului material în sumă de 97 066 lei, fiind pronunțată o nouă hotărîre în partea dată prin care: cerinţa lui Ojog Oleg către Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciul material cauzat în sumă de 97 066 lei s-a respins ca neîntemeiată. În rest hotărîrea instanţei de fond s-a menţinut. S-a menţinut şi încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 ianuarie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 26 iunie 2015, în termenul prevăzut de lege, Ojog Oleg a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. La 28 iulie 2015, recurs a declarat și Ministerul Justiției al RM, solicitînd cu titlu principal - casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri privind respingerea acțiunii, cu titlu secundar - modificarea parțială a deciziei instanței de apel, în sensul diminuării sumei dispuse spre încasare cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar probele anexate la materialele cauzei. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părților la 10 iunie 2015 (f.d. 124), cît și faptul că la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce ar demonstra momentul comunicării deciziei motivate, recursul depus de Ministerul Justiției al RM se consideră declarat în termen. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2015, recursurile au fost declarate admisibile. În conformitate cu art. 444 CPC recursurile declarate se examinează fără prezența părților.

Examinând argumentele invocate în cererile de recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul consideră că recursul lui Ojog Oleg este neîntemeiat care urmează a fi respins, iar recursul Ministerul Justiției al Republicii Moldova este întemeiat şi urmează a fi admis, cu respingerea cerinţei lui Ojog Oleg privind încasarea prejudiciului moral, din următoarele considerente: În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, „Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre”.

Studiind materialele cauzei, Colegiul constată că instanţele inferioare incorect au admis cerinţa lui Ojog Oleg privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 8 000 lei, reieșind din următoarele circumstanțe: Materialele dosarului atestă că, prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău, din 17.03.2009, Consiliul municipal Chişinău a fost obligat să-i acorde lui Oleg Ojog şi membrilor familiei sale spațiu locativ. Prin Decizia Curţii Supreme de Justiție din 24 iunie 2009, a fost menţinută hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2009 la cererea de chemare în judecată înaintată de Ojog Oleg împotriva Consiliului mun. Chişinău privind contestarea actului administrativ. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 02 mai 2012, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Ojog Oleg, s-a constatat faptul încălcării dreptului lui Oleg Ojog la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile, s-a dispus încasarea din contul Bugetului de Stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiului lui Oleg Ojog 26000 lei în calitate de prejudiciu moral, şi 110 400 lei în calitate de prejudiciu material, în total 136 400 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 aprilie 2013, s-a modificat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 mai 2012, s-a micșorat cuantumul prejudiciului material de la suma de 110 400 lei până la suma de 45 200 lei.

La data de 27 noiembrie 2013, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 aprilie 2013. Prin dispoziția nr. 501-d din 09.06.2014, Primăria mun. Chişinău a dispus eliberarea lui Oleg Ojog (cu soția şi doi fii) ordinul de repartiție pentru domiciliere permanentă în imobilul din str. Valea Albă nr. 52, cu 2 camere, suprafața locativă de 65,6 m2. Hotărârea privind acordarea spațiului locativ din 17.03.2009, nefiind executată până în prezent. Astfel, Colegiul reține că, actuala cerere de chemare în judecată este depusă pentru neexecutare în continuare a hotărârii judecătorești, având în considerare termenul decurs de după definitivarea hotărârii precedente.

Colegiul menționează și faptul că pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii respective, instanțele judecătorești au constatat deja, prin hotărâre judecătorească definitivă la 27.11.2013, încălcarea termenului rezonabil de executare a hotărârii dispunând încasarea prejudiciului material şi moral.

Conform art. 2 alin. (1) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești „Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege şi de legislația procesuală civilă.” Conform art. 2 alin. (3) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești „Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.

” Conform art. 2 alin. (6) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești „Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată şi a autorităților relevante, de durata încălcării şi de importanța procesului pentru reclamant.” Conform art. 14 alin. (2) Codul civil, se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat), iar potrivit dispozițiilor art. 1422 alin. alin. (1) Codul civil,

în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislație, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Mărimea compensației pentru prejudiciu moral, prin prisma prevederilor art. 1423 Codul civil, se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Instanţa menţionează faptul că, prezenta acţiune este iniţiată de către Ojog Oleg la 18 septembrie 2014, pe cînd hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17.03.2009 prin care Consiliul municipal Chişinău a fost obligat să-i acorde lui Oleg Ojog şi membrilor familiei sale spațiu locativ, a fost executată la 09 iunie 2014 (dispoziția Primăriei mun. Chişinău nr. 501-d din 09.06.2014, privind eliberarea lui Oleg Ojog (cu soția şi doi fii) ordinul de repartiție pentru domiciliere permanentă în imobilul din str. Valea Albă nr. 52, cu 2 camere, suprafața locativă de 65,6 m2).

Mai mult ca atât, Colegiul reține că decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 aprilie 2013, prin care s-a constatat faptul încălcării dreptului lui Oleg Ojog la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile, fiind dispus încasarea din contul Bugetului de Stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiului lui Oleg Ojog suma de 136 400 lei, a devenit irevocabilă la data de 27 noiembrie 2013, când Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel. Astfel că în scurt timp după devenirea definitive și irevocabile a deciziei respective, la data de 09 iunie 2014 prin dispoziția Primăriei mun. Chişinău nr. 501-d din aceiași dată, a fost executată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17.03.2009, prin eliberarea lui Oleg Ojog (cu soția şi doi fii) ordinul de repartiție pentru domiciliere permanentă în imobilul din str. Valea Albă nr. 52, cu 2 camere, suprafața locativă de 65,6 m2.

În situația respectivă, Colegiul menționează că la aprecierea prejudiciului moral urmează a fi luat în calcul și perioada relativ scurtă de timp (6 luni), după devenirea irevocabile a hotărârii prin care recurentului i-a fost acordată deja suma de 136 400 lei cu titlu de compensare a prejudiciului cauzat în urma neexecutării. În contextul circumstanțelor de fapt și de drept menționate, Colegiul reține, cu referire la criteriile privind miza pentru reclamant și comportamentul părților, că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă în sine o satisfacție echitabilă pentru compensarea prejudiciului moral, astfel că instanțele inferioare nejustificat au dispus acordarea reclamantului suma de 8 000 lei pentru compensarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, suma respectivă fiind una nejustificată.

Cu referire la solicitările privind repararea prejudiciului material solicitat de către reclamant în sumă de 97 066 lei, cu titlu de cheltuieli pentru închirierea spațiului locativ pentru perioada 2 mai 2012 - 9 iunie 2014, în urma neexecutării în termen a hotărârii instanţei de fond, Colegiul menționează că instanța de apel justificat a respins pretenția respectivă din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 4 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, „(1) Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiţiei, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare şi suportarea costurilor şi cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.” În această ordine de idei, Colegiul reține că instanța de apel justificat a calificat ca fiind neîntemeiată cerința privind încasarea prejudiciului material în mărime de 97 066 lei cu titlu de cheltuieli pentru plata chiriei spațiului locativ,

având în vedere faptul că instanţei nu au fost prezentate probe incontestabile, pertinente şi admisibile în sensul prevederilor art. 121 şi 122 CPC, care ar confirma suportarea prejudiciului pretins ca urmare a neexecutării hotărârii judecătorești. Or, conform art. 4 al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești şi suportarea costurilor şi cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului. În această ordine de idei, Colegiul reține că instanța de apel justificat a respins cerinţa ce ține de încasarea prejudiciului material în sumă de 97 066 lei.

În partea ce se referă la încasarea prejudiciului moral, Colegiul menționează că decizia instanţei de apel și hotărârea primei instanțe urmează a fi casate în partea prin care a fost încasat prejudiciul moral în beneficiul lui Ojog Oleg în cuantum de 8000 lei, cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată de respingere a cerinţei privind încasarea prejudiciului moral. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Ojog Oleg. Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Se casează parţial decizia Curții de Apel Chişinău din 26 mai 2015 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 19 ianuarie 2015, adoptate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ojog Oleg împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești şi repararea prejudiciului material şi moral, în partea prin care s-a încasat din contul statului în beneficiul lui Oleg Ojog prejudiciul moral în sumă de 8 000 lei, și în această parte se pronunță o nouă hotărîre după cum urmează: Cerinţa lui Ojog Oleg împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 8 000 lei, se respinge ca neîntemeiată. În rest decizia Curții de Apel Chişinău din 26 mai 2015, se menține. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Valeriu Doagă Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Ion Druţă