2ra-1875/15 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-1875/15 prima instanță: G. Plămădeală instanța de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 12 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Salcuţan împotriva Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Primăria municipiului Chişinău, Consiliul municipal Chişinău şi executorul judecătoresc Igor Doroftei, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova şi menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 22 decembrie 2014, c o n s t a t ă: La 22 august 2014, Nicolae Salcuţan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 01 iunie 2009 au fost obligați Consiliul şi Primăria mun. Chişinău să emită o hotărâre cu privire la asigurarea cu spațiu locativ sub formă de apartament cu o odaie în mun. Chişinău şi să-i elibereze ordinul de repartiție pentru instalarea în acesta. Ulterior, prin decizia Curţii Supreme de Justiție din 31 martie 2010 a fost respins recursul declarat de Consiliul municipal Chişinău şi menținută hotărârea primei instanțe.

Menționează că hotărârile judecătorești enunțate au fost întemeiate pe prevederile art. 41 pct. 2 din Codul locativ şi art. 45 pct. 2 din Regulamentul cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit în RSSM. 1 Susține că la 28 iulie 2009, Oficiul de executare Centru, mun. Chişinău a emis o încheiere privind intentarea procedurii de executare, prin care au fost obligați Consiliului municipal Chişinău şi Primăria mun. Chişinău să execute documentul executoriu în termen de 15 zile. Indică că la 26 octombrie 2010, executorul judecătoresc Igor Doroftei, în procedura căruia a fost transmisă procedura de executare, a expediat Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei mun. Chişinău o scrisoare prin care a solicitat executarea documentului executoriu în termen de 15 zile, însă Primăria mun.

Chişinău, la 11 noiembrie 2010, a expediat răspunsul nr. 08-1341, prin care a informat despre faptul că nu are posibilitate să execute hotărârile definitive şi irevocabile ale instanțelor judecătorești cu privire la asigurarea cu spațiu locativ a creditorilor urmăritori, iar Consiliul municipal Chişinău nu a răspuns la solicitare. Invocă că întru executarea hotărârii judecătorești enunțate, la 02 noiembrie 2011, el a fost nevoit să se adreseze în Judecătoria Rîșcani, mun. Chişinău cu cerere de chemare în judecată cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chişinău din 06 aprilie 2012 acțiunea sa a fost admisă parțial, a fost constatată faptul încălcării dreptului său la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile şi încasată suma de 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2012 cuantumul prejudiciului moral a fost micșorat până la 15000 lei. Afirmă că de la data emiterii hotărârilor judecătorești menționate au trecut aproximativ doi ani, însă până în prezent hotărârea judecătorească privind atribuirea unui apartament cu o odaie nu a fost execută și din acest considerent este nevoit să se adreseze în instanța de judecată pentru apărarea drepturilor și intereselor sale deoarece dreptul său cu privire la executarea hotărârii judecătorești în termen rezonabil continuă să fie încălcat. Solicită constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 01 octombrie 2014, în calitate de intervenienți accesorii, în proces au fost atrași Primăria mun. Chişinău, Consiliul municipal Chişinău şi executorul judecătoresc Igor Doroftei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 22 decembrie 2014 acțiunea a fost admisă parțial, a fost constatat faptul încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 01 iunie 2009 şi a fost încasată de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Nicolae Salcuţan suma de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi 2 cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 lei, în total suma de 10500 lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015 a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției şi menținută hotărârea primei instanțe. La 29 mai 2015, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii sau modificarea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe prin diminuarea sumei acordate. Recurentul Ministerul Justiţiei, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată. Menționează că instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, a aplicat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar poziția participanților la proces și probele anexate la materialele dosarului.

Susține că instanța de apel a apreciat doar parțial raportul motivat nr. 064- 36/14 din 21 octombrie 2014, prezentat de către executorul judecătoresc Igor Doroftei și scrisoarea nr. 03-116/6523 din 16 septembrie 2014, prezentată de Primăria mun. Chișinău, în condițiile în care, din conținutul acestora reiese că neexecutarea hotărârii judecătorești nu poate fi imputată exclusiv organelor responsabile de executarea documentului executoriu. Or, executorul judecătoresc a întreprins toate măsurile posibile care puteau fi în mod rațional întreprinse pentru executarea documentului executoriu. Mai mult, atât intimatul cât și instanțele judecătorești au reținut că neexecutarea hotărârii judecătorești se datorează doar acțiunilor/inacțiunilor debitorului procedurii de executare dar nu executorului judecătoresc.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către 3 instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că atât instanța de apel, cât şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul Ministerului Justiției ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 4