- Dosarul nr.
- 2ra-1323/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 27 mai 2015
- Părțile
- Roman Viorel vs Ministerul Justiţiei, intervenienţi accesorii Consiliul mn. Chişinău şi executorul judecătoresc Manole Dumitru
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1323/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti
Judecătoria Buiucani Dosarul nr.2ra-1323 /15 Mun. Chişinău Judecător: M. Muruianu Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 27 mai 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Viorel împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii Consiliul municipal Chişinău şi executorul judecătoresc Dumitru Manole privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2016, CONSTATĂ : La data de 22.01.2014, Roman Viorel a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiţiei al RM, intervenienţi accesorii Consiliul municipal Chişinău şi executorul judecătoresc Dumitru Manole, cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti.
În susţinerea acţiunii reclamantul a indicat că, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Consiliul Municipal Chişinău, invocând faptul că fiind încadrat în organele afacerilor interne ale Republicii Moldova, conform legislaţiei interne pertinente, organele administraţiei publice locale sunt obligate de a-i acorda spaţiu locativ împreună cu familia sa. Prin hotărârea instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău din 11.11.2009, acţiunea a fost admisă, fiind obligat Consiliul Municipal Chişinău să-l asigure pe reclamant împreună cu familia cu spaţiu locativ, hotărâre menţinută prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 14.04.2010.
Menţionează că la data de 20.01.2010, hotărârea instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău a fost înaintată spre executare la Oficiul de Executare Centru, Departamentul de executare al Republicii Moldova. Autoritatea publică locală, prin scrisoarea din 15.10.2010 a informat că executarea nu este 1 posibilă din cauza lipsei spaţiului locativ. Afirmă că prin încheierea Oficiului de executare Centru nr. 12-809/10 din 25.01.2010 a fost intentată procedura de executare faţă de Consiliul municipal Chişinău şi obligat să execute hotărârea termen de 15 zile, însă, măsuri de executare concrete nu au fost întreprinse. La data de 21.10.2010, prin încheierea executorului judecătoresc nr.031- 4/2010, s-a dispus interzicerea repartizării şi înstrăinării apartamentului nr.46 din blocul locativ 9/2, de pe str. Liviu Deleanu, mun.
Chişinău, altei persoane decât creditorului urmăritor pentru asigurarea executării documentului executoriu nr. 3- 2728/10. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, emisă la data de 23.11.2010, a fost respins recursul CMC asupra încheierii nr.031-4/2010 ca neîntemeiat, hotărârea menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22.03.2011. Menţionează că Consiliul municipal Chişinău nu execută nici hotărârea din 11.11.2009, nici hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău.
Astfel, reclamantul consideră că i-a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi solicită constatarea ineficientei recursului la nivel naţional prevăzut de art.13 al Convenţiei Europene, obligarea Ministerului Justiţiei al RM de a recupera prejudiciul material în mărime de 36150,00 lei, obligarea Ministerului Justiţiei al RM de a recupera prejudiciul moral suportat pentru neexecutarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 11.11.2009, cât şi a hotărârii Judecătoriei Centru din 23.11.2010, în mărime de în mărime de 165000 lei şi încasarea cheltuielilor suportate întru executarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 11.11.2009. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 24 martie 2014, acţiunea a fost admisă parţial, constatându-se faptul încălcării lui Roman Viorel a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr. 3-2728/09 din 11.11.2009 pronunţată de Curtea de Apel Chişinău şi s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat a Republicii Moldova în beneficiul lui Roman Viorel prejudiciul material în mărime de 38470 (treizeci opt mii patru sute şaptezeci) a câte 1500 (una mie cinci sute) lei lunar pentru perioada 01.02.2012-18.03.2014, şi prejudiciul moral în mărime de 15000 (cincisprezece mii) lei. În rest acţiunea a fost respinsă. Ministerul Justiţiei al RM a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 24 martie 2014, cu emiterea unei noi hotărâri prin care simpla constatare a faptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciu moral şi material. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014 s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei al RM. S-a decis modificarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 24 martie 2014 prin care s-a micşorat cuantumul prejudiciul moral încasat de la Ministerul Justiţiei al RM în beneficiul reclamantului Roman Viorel de la 15 000 ( cincisprezece mii) lei la suma de 1000 (una mie) lei.
În rest hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 24 martie 2014 s-a menţinut 2 fără modificări. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. La data de 05.05.2015 Roman Viorel a înaintat referinţă prin care solicită respingerea recursului înaintat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu menţinerea deciziei instanţei de apel ca fiind legală. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei.
Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în 3 care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Viorel împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii Consiliul municipal Chişinău şi executorul judecătoresc Dumitru Manole privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Judecătorul /semnat/ Iulia Sîrcu Judecătorii /semnat/ Iurie Bejenaru /semnat/ Iuliana Oprea Copia corespunde originalului Iuliana Oprea 4