- Dosarul nr.
- 3ra-1364/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 28 octombrie 2015
- Părțile
- Ruşica Stepan vs Primăria or. Comrat
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1364/15 — Contestarea actului administrativ
Judecătoria Comrat Dosarul nr.3ra-1364/15 Judecător: S. Popovici Curtea de Apel Comrat Judecători: A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 28 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ruşica Stepan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ruşica Stepan împotriva Primăriei mun. Comrat, intervenient accesoriu Uzun Nina şi Cooperativei de Consum „Gagauzcoop” cu privire la anularea autorizaţiei, eliberată lui Uzun Nina de către Primăria mun.
Comrat pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei nr. 61 din 10.01.2014, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 09 iunie 2015, CONSTATĂ : La 23 aprilie 2014, reclamantul Ruşica Stepan s-a adresat în instanţa de contencios administrativ cu acţiune împotriva Primăriei mun. Comrat cu privire la anularea autorizaţiei, eliberată lui Uzun Nina de către Primăria mun. Comrat pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei nr. 61 din 10.01.2014. Reclamantul a invocat faptul, că la 30 decembrie 2013 a expediat în adresa Primăriei mun. Comrat o scrisoare cu solicitare de a nu-i elibera lui Uzun Nina autorizaţiei pentru amplasarea obiectului de vînzare la locul de vînzare Nr. 1 al rîndului 16 în piaţă centrală a mun.
Comrat, pentru că acest loc se află în folosirea lui în baza contractului de închiriere, încheiat cu C.C. „Gagauzcoop”, şi pe acest loc este amplasat containerul lui, iar Uzun N. ilegal face comerţul la trecerea între rîndurile de vînzare faţă de locul de vînzare Nr. 1 la rîndul 16 iar prin răspunsul primit la 04 martie 2014, a aflat că Primăria mun. Comrat a eliberat deja autorizaţie lui Uzun N pentru comerţ cu amănuntul. Consideră, că această autorizaţie a fost eliberată ilegal, deoarece de cîţiva ani (din 2010 pînă în 2014) locul de vînzare Nr. 1 la rîndul 16 şi locul de vînzare învecinat Nr. 44 la rîndul 13, se află în folosirea lui în baza contractului de locaţiune, care a fost încheiat cu C.C.
„ Gagauzcoop”, şi în fiecare an de către Primăria mun. Comrat i s-a eliberat autorizaţia pentru comerţ cu amănuntul pe aceste locuri. 1 Menţionează reclamantul că eliberînd autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător la locul de vînzare Nr. 1 pe rîndul 16 nu numai lui, dar şi lui Uzun N.H.. Primăria mun. Comrat a încălcat Regulile de desfăşurare a comerţului în pieţele Republicii Moldova, deoarece, la unul şi aceeaşi loc, nu pot fi două întreprinderi comerciale, eliberarea cel puţin a două autorizaţii la unul şi aceeaşi loc nu contribuie creării condiţiilor corespunzătoare pentru persoanele, care fac comerţul.
Mai indică reclamantul că desfaşurînd activitatea de comerţ la trecerea faţă de locul de vînzare Nr. 1 la rîndul 16, Uzun N., pune obstacole reclamantului să folosească de fapt acest loc de vînzare, pentru că, instalarea de către ea a dispozitivului comercial la trecerea în apropiere directă de containerul lui, nu îi permite să deschidă ieşire la acest loc de trecere şi să pună marfa sa. Reieşind din cele expuse şi luînd în consideraţie faptul, că lui Uzun N. ilegal i- a fost eliberată autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător pe locul de vînzare Nr. 1 la rîndul 16 şi că prin această autorizaţie a fost lezat dreptul lui la desfăşurarea activităţii de comerţ efectiv pe acest loc, la 24 martie 2014 el a expediat în adresa Primăriei mun.
Comrat o cerere prealabilă cu privire la anularea autorizaţiei menţionate însă la 10 aprilie 2014, a primit răspuns prin care i s-a comunicat, că cererea lui prealabilă nu poate fi examinată în fond, deoarece, a omis termenul de adresare cu cererea prealabilă, care a expirat la 01.03.2014. La 03 noiembrie 2014, reclamantul a depus cerere de completare şi concretizare a cerinţelor acţiunii, prin care a solicitat anularea autorizării de desfăşurare a activităţilor de întreprinzător în baza patentei Nr. 61 din 10.01.2014 eliberată lui Uzun N. că fiind ilegală. Prin hotărîrea Judecătorie Comrat din 17 ianuarie 2015 acţiunea înaintată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat că, cerinţele invocate în acţiune, nu se încadrează în prevederile legii.
La 19 ianuarie 2015 şi la 16 februarie 2015, Ruşica Stepan a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.
Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 09 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de către Ruşica Stepan şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Comrat din 17 ianuarie 2015. 2 Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.
Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Ruşica Stepan a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Comrat din 09.06.2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Comrat din 17.01.2015 ca fiind ilegale, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie admisă integral. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 09.06.2015 a fost expediată recurentului la data de 23.06.2015. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 16.07.2015 în termen.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei 3 recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Ruşica Stepan asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ruşica Stepan ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Ruşica Stepan se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4