3r-34/14 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă: S. Gubenco dosarul nr. 3r-34/14 instanţa de apel: A. Curdov, E. Dimina, E. Lazareva DECIZIE 19 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Consiliul sătesc Dezginja, r-nul Comrat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ depusă de Uzun Anna către Consiliul sătesc Dezghinja, r-nul Comrat cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat din 03 decembrie 2013, prin care a fost restituită cererea de apel ca depusă de către persoana care nu este în drept să declare apel, c o n s t a t ă La data de 31.05.2013 Uzun Anna a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul sătesc Dezghinja, r-nul Comrat, solicitînd anularea deciziei Consiliului nr. 2/1 din 02 aprilie 2013 ca ilegală, prin care au fost încetate împuternicirile reclamantei ca consilier în legătură cu incompatibilitatea funcţiei de consilier.

În opinia reclamantei, se invocă că decizia a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 14 din Legea privind administraţia publică locală, prin care nu au fost date împuterniciri organelor locale de a emite asemenea categorii de decizii. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 19 iulie 2013, acţiunea înaintată de către Anna Uzun a fost admisă parţial, fiind anulată decizia Consiliului nr. 2/1 din 02 aprilie 2013 ca ilegală. În rest, cerinţele au fost respinse. Invocînd ilegalitatea acestei hotărîri, la data de 16 august 2013, Consiliul sătesc Dezghinja, r-nul Comrat, a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Comrat din 19 iulie 2013, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

1 Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 03 decembrie 2013 s-a restituit cererea de apel declarată de Consiliul sătesc Dezghinja, r-nul Comrat ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. În motivarea soluţiei sale instanţa de apel a invocat că prin decizia Consiliului sătesc Dezghinja, r-nul Comrat, consilierului i-a fost delegat doar dreptul de a participa în şedinţe de judecată, însă nu dreptul de a depune şi a semna apelul din numele Consiliului sătesc Dezghinja împotriva hotărîrii atacate. La 27 decembrie 2013 Consiliul sătesc Dezghinja, r-nul Comrat a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat din 03 decembrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate cu restituirea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel pentru judecarea apelului în fond.

Recurenta, în motivarea recursului a indicat că încheierea contestată este ilegală, deoarece împuternicirile reprezentantului au fost indicate în procura eliberată, în care au fost expres indicate drepturile reprezentantului, inclusiv şi de a contesta hotărîrea judecătorească. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea integrală a încheierii instanţei de apel din 03 decembrie 2013, cu restituirea pricinii în instanţa de apel de pentru examinarea în fond a cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, I. Topal reprezentant al Consiliului sătesc Dezghinja, r-nul Comrat la data de 16.08.2013 a depus cerere de apel la Curtea de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe ca fiind ilegală cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 03 decembrie 2013 s-a restituit cererea de apel declarată de Consiliul sătesc Dezghinja, r-nul Comrat ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că apelul este o cale ordinară de atac, obiectul căreia sunt hotărîrile pronunţate de prima instanţă care nu sunt definitive.

La exercitarea căii de atac - apelul, persoanele în drept să declare apel dispun de anumite drepturi şi obligaţiuni. La rîndul său instanţa de apel, este obligată de a respecta procedura examinării pricinii în apel atît la faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare, cît şi în cadrul dezbaterilor judiciare. Mai mult ca atît, instanţa de apel este obligată 2 de a crea condiţii obiective şi reale pentru ca participanţii să-şi exercite în volum deplin drepturile sale procedurale, curmînd în mod legal orice abuz din partea lor, şi înlăturînd pe măsură posibilităţilor, omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului. În conformitate cu art. 360 alin. (1) lit. a), b) CPC, sînt în drept să declare apel părţile şi alţi participanţi la proces şi reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 365 alin. (3) CPC, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire.

În conformitate cu prevederile art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Instanţa de recurs, consideră că instanţa de apel a interpretat eronat prevederile articolului menţionat, bazîndu-se doar pe hotărîrea Consiliului sătesc Dezghinja, r-nul Comrat nr. 1/9 din 01.03.2013 (f.d. 35). Astfel conform procurii eliberate în baza hotărîrii Consiliului sătesc Dezghinja, r-nul Comrat nr. 1/9 din 01.03.2013, anexate la cererea de apel (f.d. 36), Consiliul sătesc Dezghinja, r-nul Comrat l-a împuternicit pe Topal Ion să reprezinte interesele organului administraţiei publice locale, inclusiv cu dreptul de a contesta hotărîrile judecătoreşti. Anume acest act juridic (procura) în opinia instanţei de recurs îi permite reprezentantului Ion Topal să conteste hotărîrea judiciară, fiind emisă conform prevederilor art. 80, 81 CPC cît şi pct. w) alin. (2) art. 14 al Legii privind administraţia publică locală.

La caz este de menţionat că comiterea unei erori în constatarea drepturilor procesuale a părţilor are o tangenţă directă asupra accesului liber al persoanelor la o justiţie echitabilă, care pot fi apreciate ca o violare a art. 6 CEDO, ţinînd cont şi de practica Curţii Europene, care prevede că restituirea cererii pe motivul depunerii 3 cererii de apel de către o persoană care nu este în drept să declare apel intră în contradicţie directă cu principiul accesului liber la justiţie. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că, luînd în cumul toate circumstanţele sus enunţate şi pentru a respecta drepturile legale a apelantului, ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral încheierea contestată şi de a restitui pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat pentru examinarea apelului în fond.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, de a crea codiţii obiective şi reale participanţilor la proces pentru realizarea drepturilor sale procedurale şi în baza probelor pertinente administrate, raportate la legea materială ce guvernează raportul juridic litigios, să emită o hotărîre legală şi întemeiată. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de către Consiliul sătesc Dezginja, r-nul Comrat. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Comrat din 03 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ depusă de Uzun Anna către Consiliul sătesc Dezghinja, r-nul Comrat cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Comrat, pentru examinarea cererii de apel.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4