- Dosarul nr.
- 3ra-1219/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 octombrie 2015
- Părțile
- Vtorenco Boris vs Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1219/15 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: V. Boico dosarul nr. 3ra-1219/15 instanţa de apel: D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican ÎNCHEIERE 22 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vtorenco Boris împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015 c o n s t a t ă La 16 iulie 2014 Vtorenco Boris a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii a menţionat că, la atingerea vîrstei de pensionare a prezentat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani actele necesare pentru calcularea şi stabilirea cuantumului pensiei. Avînd în vedere faptul că mărimea pensiei a fost stabilită incorect, la 17.09.2013 s-a adresat cu cerere pârâtului care a recalculat pensia şi a stabilit cuantumul acesteia în mărime de 1181,24 lei. Nefiind de acord cu recalculul efectuat, la 17 mai 2014 a înaintat cerere prealabilă prin care a solicitat revizuirea concluziilor şi adoptarea unei decizii favorabile. Susţine că, în termenul prevăzut de legislaţie Casa Teritorială de Asigurări Sociale n-a perfectat răspunsul, astfel refuzându-i în recalcularea cuantumului pensiei.
Solicită recunoaşterea ilegală a refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani în recalcularea pensiei pentru limită de vîrstă lui Vtorenco Boris, obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani în adoptarea deciziei de stabilire a pensiei pentru limită de vîrstă a lui Vtorenco Boris începînd cu 01.01.2014 în mărime de 2941,29 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 noiembrie 2014 s-a admis acţiunea, s-a considerat ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale în recalcularea pensiei pentru limită de vîrstă lui Vtorenco Boris, s-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale să calculeze pensie pentru limită de vîrstă lui Vtorenco Boris începînd cu 01.01.2014 reieşind din rezultatele şi calculele reflectate în actele de verificare din 14.01.2014 şi conform deciziei prin stabilirea pensiei nr. 93/2014/688 din 27.01.2014.
Prima instanţă a constatat că, mărimea pensiei de întreţinere solicitată de reclamant rezidă din calculele efectuate de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani care n-au fost contestate de nimeni. Mai mult ca atît, din proiectul deciziei C.N.A.S. nr. 93/2014/688 1 se atestă faptul că mărimea pensiei lui Vtorenco Boris este de 2941,29 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015 s-a respins apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 02 iulie 2015 Casa Naţională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.
În motivarea recursului a invocat că, actele de dispoziţie judecătoreşti ale instanţelor inferioare sunt nemotivate şi neîntemeiate, mai mult ca atît au fost adoptate ca rezultat al interpretării eronate a legii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
2 Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul consideră că recursul a fost depus în termen or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentului a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de valorificare a recursului. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.
Argumentele invocate în recurs precum că, actele de dispoziţie judecătoreşti ale instanţelor inferioare sunt nemotivate şi neîntemeiate precum şi au fost adoptate ca rezultat al interpretării eronate a legii poartă un caracter declarativ în condiţiile în care instanţele de judecată şi-au motivat soluţiile adoptate în lumina temeiurilor de drept şi de fapt relevante pricinii. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.
În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 3