3ra-298/15 — Efectuarea calculelor

Prima instanţă: Sv. Balmuş dosarul nr. 3ra-298/15 Instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu. ÎNCHEIERE 11martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Svetlana Novac Tatiana Vieru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului Casa Naţională de Asigurări Sociale, Maria Borta, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Stepan Cernolev împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale filiala Buiucani, municipiul Chişinău cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei, precum şi încasarea diferenţei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale filiala Buiucani municipiul Chişinău, a şi fost menţinută hotărârea judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 29 aprilie 2014, c o n s t a t ă La 07 iunie 2013, reclamantul Stepan Cernolev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale filiala Buiucani, mun.

Chişinău cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei, precum şi încasarea diferenţei. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la 15 ianuarie 2013 a depus documentele pentru stabilirea pensiei pentru limita de vârstă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale filiala Buiucani, mun. Chişinău. Afirmă reclamantul că, la 04 aprilie 2013 a fost informat că, pensia pentru limita de vârstă calculată va constitui 2205 lei şi 34 bani, indicînd că la calcularea stagiului de cotizare nu s-a luat în consideraţie stagiul de cotizare în mărime de 1,2 ani ( perioada între ianuarie 1999- martie 2000). Ulterior la 19 aprilie 2013 reclamantul a depus o plîngere prin care a solicitat reexaminarea mărimii pensiei pentru limita de vârstă, cu includerea în stagiul de cotizare a perioadei de 1,2 ani.

Menţionează reclamantul că, la 15 mai 2013 a primit prin poştă răspunsul nr. 1- 01/09-3204 din 08 mai 2013 al pârâtului, prin care acesta refuză în admiterea petiţiei reclamantului. Precizează reclamantul că, în baza datelor din Registrul pârâtului lipseşte informaţia despre venitul asigurat de la Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie în perioada anilor 1999-2000 şi respectiv perioada dată nu a fost inclusă în stagiul total de cotizare. Cere reclamantul Stepan Cernolev efectuarea recalculului la pensie stabilit de legislaţia în vigoare, precum şi încasarea diferenţei acesteia. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 29 aprilie 2014, acţiunea a fost admisă parţial, a fost obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale filiala Buiucani, mun.

Chişinău să efectueze recalculul pensiei pentru limita de vîrstă stabilită lui Stepan Cernolev la 23 decembrie 2012, cu includerea în calculul coeficientului individual a mărimii pensiei, a venitului, a stagiului obţinut în perioada cuprinsă între ianuarie 1999-martie 2000, s-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale filiala Buiucani, mun. Chişinău să achite lui Stepan Cernolev diferenţa pensiei calculate cu includerea perioadei menţionate, începând cu 23 decembrie 2012 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale filiala Buiucani, mun. Chişinău şi a fost menţinută integral hotărârea judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 29 aprilie 2014. La 19 ianuarie 2015, reprezentantul recurentului Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, şi nici cu hotărârea primei instanţe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanţe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către reprezentantul recurentului Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel şi prima instanţă, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speţă, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul reprezentantului recurentului Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Bortă, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru