3ra-1285/16 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1285/16

prima instanță: Judecătoria Centru

Judecător: Alexandru Gafton

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Mihail Ciugureanu

Grigore Dașchevici

Eugenia Fistican

Î N C H E I E R E

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Ala Cobăneanu

Judecătorii: Ion Druță, Nicolae Craiu

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Boris Grechin,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Grechin Boris cu menținerea hotărârii instanței de fond,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grechin Boris

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la contestarea actului

administrativ,

c o n s t a t ă:

La data de 26 noiembrie 2013, Grechin Boris a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, la calcularea și stabilirea pensiei pentru limită

de vârstă, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani nejustificat nu a inclus în

calcul unele perioade de muncă, fiindu-i stabilită pensia parțială pentru un stagiu

incomplet de cotizare, în mărime de 829,39 bani.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 12 septembrie 2013, i s-

a comunicat că la calcularea stagiului de cotizare nu au fost luate în calcul perioadele

de muncă care în total constituie 13 ani 2 luni și 26 zile deoarece înscrierile din

carnetul de muncă nu sunt legalizate în modul corespunzător sau agentul economic

nu a fost înregistrat ca plătitor de contribuții de asigurări sociale de stat.

Consideră reclamantul că, Casa Națională de Asigurări Sociale greșit i-a calculat

stagiul de cotizare de numai 24 ani și 6 luni din stagiul total de 45 ani.

1

Solicită reclamantul admiterea acțiunii, includerea în stagiul de cotizare la

stabilirea pensiei pentru limită de vârstă a perioadelor de activitate în baza actelor

prezentate, anularea pensiei parțiale anterior stabilită, stabilirea pensiei complete

pentru limită de vârstă cu recalcularea acesteia.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 februarie 2015 acțiunea

a fost admisă parțial. S-a constatat ilegal refuzul din 12 septembrie 2013 și s-a obligat

casa Națională de Asigurări Sociale de a include lui Grechin Boris în stagiul total de

cotizare perioada 20 septembrie 1981 – 29 decembrie 1984 de activitate la

Combinatul de covoare Ungheni. În rest acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016, s-a respins apelul

declarat de Grechin Boris cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a

admis acțiunea parțial și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a include

lui Grechin Boris în stagiul de cotizare perioada de activitate la Combinatul de

covoare Ungheni, deoarece acest fapt a fost confirmat prin certificatul eliberat de

Societatea pe Acțiuni „Covoare-Ungheni” din 19 septembrie 2014. În acest sens la

materialele pricinii au fost administrate și ordinele de angajare și eliberare din funcție

(f.d.67-69).

Referitor la perioada 30 noiembrie 1972 – 24 septembrie 1974, în care Grechin

Boris a activat în calitate de conducător artistic, instanța de apel a indicat că aceasta

nu poate fi inclusă deoarece în carnetul de muncă lipsește ștampila instituției, ceea ce

este contrar pct. 31 din Regulamentul cu privire la modul de calculare și confirmare a

stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.

417 din 03 mai 2000.

Totodată, la cererea de apel Grechin Boris a anexat copia scrisorii din 28

decembrie 2007 prin care Consiliul raional Nisporeni a comunicat Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale precum că Grechin Boris a activat la Casa raională de cultură

Nisporeni în perioadele 19 iunie 1967 – 12 noiembrie 1969 și 30 noiembrie 1972 – 24

septembrie 1974.

Cu referire la această probă, instanța de apel a indicat că nu este în drept de a

administra probele care au putut fi prezentate de participanții la proces în prima

instanță, iar Grechin Boris nu a prezentat probe care ar atesta imposibilitatea

prezentării răspunsului Consiliului raional Nisporeni din 28 decembrie 2007 la

examinarea pricinii în prima instanță.

Instanța de fond corect a respins și pretențiile lui Grechin Boris cu privire la

includerea în stagiul de cotizare a perioadei în care a activat la Ministerul Afacerilor

Interne, deoarece în această perioadă nu au fost achitate contribuții de asigurări

sociale, iar perioada în care a activat la compania „South-West Link”, instanța de apel

a reținut că această întreprindere nu a fost înregistrată în calitate de plătitor de

contribuții de asigurări sociale și nu a prezentat declarațiile privind calcularea și

utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii.

2

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, la

data de 08 iunie 2016 Grechin Boris a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016 și a hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 februarie 2015, cu remiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de fond.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a ignorat actele

normative pe care le-a invocat în apel și anume cele ce se referă la evidența și

complectarea carnetelor de muncă. Păstrarea și complectarea corectă a carnetelor de

muncă și a duplicatelor în caz de deteriorare ține de obligațiunea exclusivă a

angajatorului. În cazul distrugerii sau pierderii carnetului de muncă, angajatorul

aplică stagiul sumar din tabela de evidență forma T-2, complectată anterior la

angajare. Pentru toate înscrierile efectuate se aplică o semnătură și o singură ștampilă.

În legătură cu deteriorarea carnetului de muncă, angajatorul a emis ordinul nr. 58 din

03 aprilie 1985. Aceste înscrieri servesc unica dovadă după lichidarea organizației.

Astfel, urmau a fi aplicate pct. 32 și 33 din Regulamentul nr. 417 cu privire la

calcularea și confirmarea stagiului de cotizare.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 22 iulie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Casa Națională de Asigurări Sociale copia cererii de recurs declarată de Grechin

Boris, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Până la examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de

Boris Grechin, intimatul Casa Națională de Asigurări Sociale nu a depus referință la

cererea de recurs, prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) Cod de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum reiese din materialele cauzei, cererea de recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016, a fost depusă la data de 08 iunie 2016.

Astfel, instanța de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul în termenul prevăzut.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de recurs declarată de către Grechin Boris nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei

instanței de apel.

Prin urmare, reieșind din prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4).

Analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de declarare

a recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de

normele de drept citate, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept

material și de drept procedural.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe,

relatarea situației, în viziunea acestuia, fără a indica un temei prevăzut de art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, sînt inadmisibile și nu constituie

temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă la

caz motivele recursului sînt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat în modul corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din

4

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din

recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către

instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, Colegiul menționează

că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a

normelor de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă.

Mai mult decât atât, argumentele invocate în cererea de recurs au fost indicate și

în cererea de apel.

Prin urmare, aceste argumente poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă

determinarea aspectului de ilegalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi

supusă controlului judiciar.

În circumstanțele sus relatate și reieșind din faptul că, argumentele recursului

sânt similare argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de

apel, constituind deja obiect al dezbaterilor judiciare fiind apreciate sub aspectul

dublului grad de jurisdicție, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de Grechin Boris nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură

civilă, și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și

(11) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Recursul declarat de Grechin Boris se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

5